Numai noaptea scriu,
cand cainii,
scarbiti de mancarea din pubele,
isi musca nervosi cozile.
Nici somnul
nu ma mai vrea,
in bratele-i
cu iz de poluare atmosferica,
ci, meschin,
se zgaieste la mine
vrand sa ma buzunareasca
de visele
care motaie, pe jumatate goale,
pe un colt al dormezei.

Numai noaptea scriu,
cand fluturii si tantarii
adulmeca veioza,
insetati de mirosul sangelui.
Umbrele lor hidoase,
ca de lilieci,
se reflecta pe peretii
bolnavi de igrasie.

La radio se aude Leonard Cohen
si-mi vine sa ma imbat...