Trec ore somnolente și reci pe strada mea
prea departe de stația ta de troleu
ceasul sună în toate diminețile cu cinci minute mai devreme
decât ora
cinci minute pentru:
(azi) un sărut
(mâine) o despărțire
(ieri) o iubire
în toate tu – epidemie de ochi verzi și tăceri
ca o mușcătură violacee pe umărul drept
sau glonț de argint sub un sân sau o coapsă velină
precum nopțile fără tine
uneori pierd ultima oră a zilelor mele
neajutorată ca un prunc născut orb
căutând printre umbrele patului meu
îmbrățișarea-ți în care să zac fără gând
și tu să șoptești că m-ai iubit
într-un secret strivit pe asfaltul căii lactee
sau căii bucurești
minte-mă doar o zi
minte-mă
plăti-voi cu ortul păstrat în cerul gurii
doar minte-mă
că ai putea să iubești
pe mine
mie
mă