I-am întins mâna spre cealaltă parte
și am mers un timp împreună
pesemne mai multe vieți
uitându-mă în ochii lui negri
fără să înțeleg măcar cine este
știind poate că va trebui
să-i plătesc mâna pe care mi-o oferă
cu atâta dezinvoltură
în aval drumurile noastre se despărțeau
vroia neapărat să îl urmez
"doar suntem frați ce naiba!"
dar tu mi-ai oferit alternativa
m-ai luat de pe Stix
m-ai pus în deșert
să rătăcesc singur și neștiut
inventând speranțe fade dar
ce-i drept colorate frumos
și universuri paralele
în care îmi proiectam durerile
mirajele despre iubire
și tot ce mai avea ființa mea prin buzunare
reminiscențe ale altor suflete pierdute
ale căror urme triste au înghețat
în nisipul fierbinte
mi-ai luat până și amărâta de busolă
ca și așa nordul e peste tot
numai lungimea e alta
nu ai putea rogu-te să mă îndrumi puțin
poate ajung și eu mai repede
că de mii de ani mă învârt în cerc
și am îmbătrânit între negru și alb