Mi-a dat mama, că-s cuminte,
Bani să-mi iau două plăcinte
Cu dovleac și cu mult mac,
Zahăr pudră – ah, ce-mi plac!

Cum veneam cu ele-acasă,
Am trecut pe lângă-o casă.
Mică, rece, întunecată...
Două fete stau la poartă.

Cea micuță este tristă:
‘Știu că Moș C’ăciun există!
Mi-a zis mami când s-a dus
Să doa'mă, acolo sus’.

‘Habar n-ai!’ zice cealaltă
Trăgînd-o de lângă poartă.
‘Hai, că nu-i nimeni acasă’.
Dar cea mică nu se lasă:

‘Ba știu! în noaptea de ajun
Vine cu sania Moș C’aciun
Cât a’ fi noaptea de ge’oasă!
De-am avea și noi o casă!’

*
Este cald în casă, și e bine.
Mămica vine lângă mine:
‘Promit să fiu cea mai cuminte!
Pot să mai iau două plăcinte ?’