mă iveam într-o vreme

în niște primăveri clandestine

curgând leneș

până sub tălpile tale



fără să-ți rămân în vreun semn



îți sclipeam aprig uneori

in scurte veri



fără să arzi


și nu-mi presimți o zi într-o toamnă

când îmi voi rostogoli cerul

spre țările calde

dincolo de ochiul tău



tu doar cobori o secundă între ere

risipind.