Plouă cu încrâncenare în zi de moarte,
Cu țipete mute, agonice, deșarte,
File de apă, de foc, neființă, noroi,
M-acoperă, te-acoperă-tăcem amândoi.

Se prăbușesc norii în coșmar, în durere,
Cu ură, cu silă, suferință, tăcere,
Toarnă nebuni năpastă, blestem și pustiu,
Vuiet în mine, prin mine, târziu.

Plouă-n convulsii. Mâna răpusă de trudă
M-afundă-n lut rece, scheletică, crudă.
Noapte. Zarurile aruncate pe masă.
Plouă. Te-aștept. Nicicând n-ai fost mai frumoasă.