agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-26 | [This text should be read in romana] | Nu există meserie mai frumoasă ca a mea, de cadru… didactic, deoarece conform planificării anuale È™i trimestriale (în curând semestriale), eu mă afluiesc cu elevii de fiecare dată-n altă poziÈ›ie de-a lungul parcursului curricular ! Mereu se schimbă titlul lecÈ›iei, necontenit se-ntâmplă câte ceva nou, fie È™i câte o trăsnaie, iar dacă cimpanzeul e stimulat să-ntrebe la fiecare pas, el îți reactivează tot alte tranÈ™e ale memoriei, pe când dac-aÈ™ accepta oferta lui nea Fane Ciuvîrin, lăcomindu-mă la o dublare de salariu dealtfel inconsistentă față de nevoile mele reale, compatibile cu ale primarului BuÈ›ai, că tot doi copii am È™i eu, atunci noapte de noapte, ay ! aÈ™ petrece-n soledad, la benzinăria de sub sumbrii tamarini, fără să mi se întâmple nicevo deosebit, plictisul putând să mă doboare, depărtarea de CenÈ›ica să mă usuce, dorul de eleviÈ™ori È™i de colege să mă mistuie, ruÈ™inea de a-mi fi părăsit boxa, locul de muncă, în plin cutremur curricular, ca un căpitan nava-ntr-o sabordare a flotei, mi s-ar întinde pe imagine ca o pecingine, afectând viitorul copilaÈ™ilor mei pentru care mă zbat È™i trăiesc È™i tot bat È™oseaua asta, Genaro È™i Maricusa, ca È™i pe-al Inocenciei… La care stress al schimbării locului de muncă, aÈ™ adiÈ›iona consumul nervos de a rezista prin cultură tentaÈ›iei remarxizării, urii de clasă ce s-ar naÈ™te antropofag în mine față de patronul meu, nea Fane ! Pentru că mulÈ›i amărășteni drujbeni, orbiÈ›i de Lipsă ca de-un soare leninist, pornesc de la premisa că conchistadorul în progres cu supervila vizibilă dincolo de acacia, migdali, palmieri È™i arborii de fier, n-a putut-o înălÈ›a până-n mirador decât prin strategii inavuabile popii Panda, certate cu legea lui Agheev È™i avizate de comandanÈ›i puÈ›ini È™i bine organizaÈ›i în triade, ca ăștia pe care i-am surprins eu uneltind la Popas, sub tufanul cu maimuÈ›e saki, raÈ›ionamentul ăsta fiind absolut corect dacă e să te iei după vorbăria de presulică-tembelizor, care-i È™i ea o marfă ca toate mărfurile marxiste, adresată-n Drujba unei categorii È›intă ce din puÈ›inul cât i-a lăsat cleptocraÈ›ia rupe de la guriÈ›a copiilor ca să ieie listokul Autonomia locală È™i te vede Dumnezeu, Astolfo. dacă-i serveÈ™ti clientului bătrân altceva decât teze È™i proteze ce-i confirmă propriile lui poziÈ›ii, atitudini È™i aprecieri, încât să exclame la sfârÈ™itul editorialului : ah, câtă dreptate are acest analist ! Numai Literatura, Brenda, nu dedicaÈ›iile muzicale, numai poemul pentru suflete moarte, mai puÈ›in ficÈ›ional ACUM decât presulica-tembelizorul în cetatea oligoeducativă, dar mult, mult mai apropiat de grandiosul 2007, prin instrumentele ei specifice, a căror deconspirare ar afecta grav siguranÈ›a naÈ›ională, făcând public anul sfârÈ™itului limbii noastre, singură-singură Ea, Literatura ca stripteuză ar mai putea – într-o epocă nesimÈ›ită È™i negânditoare, în care, sub fard, nu se întâmplă în tâmplă nimic – să discrimineze cât este bășcălie È™i cât poezie în toate simulările de îngropăciuni È™i să dezvăluie cifre È™i fapte senzaÈ›ionale, cum ar fi rezultatul că e mai rentabil să È›ii o vacă decât o învățătoare, ca CenÈ›ica mea, sau să exploateze È™tirile-bombă din viaÈ›a È™i moartea spirituală, băi popo Panda, cum ar fi că pe-unul de-i ziceau învățătorule, deci era cadru… didactic, l-au depozitat în cavou È™i el a-nviat, arătându-se la colegii lui calici la praznic, la limosna, la Blocurile RuÈ™ilor, ca să dea notă explicativă de cheltuieli È™i de harababura cu sicriul È™i cu orele neefectuate pe durata agoniei È™i ca să afiÈ™eze graficul recuperării materiei ca la grevă, bazându-se pe scuza sardanapalincă cum că È™i-a probat o pomană de viu dintr-un împrumut la CAR, neavând el în ziua de azi nici o încredere că i-o vor mai proiecta È™i derula fata È™i băiatul lui, Gua È™i Cica, la un standard decent al comemorării ! Dar apropo de pomană, de limosna È™i de palincă, de mescal, de tequila È™i de orice aguardiente : viaÈ›a trece ca rata de CuÈ›arida, se duc zilele mele pe Spălătura spre Rio Urubamba, vărsându-se-n Rio Grande È™i, dincolo de cataracte, în Rio Magdalena, cam pe lângă oraÈ™ul Bucaramanga È™i stau eu, adică merg spre casă ameÈ›it mai mult de efectul de seră È™i de poluanÈ›ii auto, dar euforic, pentru că meseria de apostol e cea mai frumoasă, modelând după un anumit model, ieri sovietic, azi american, suflete omeneÈ™ti, fragede ca niÈ™te creiere de quetzal, aducătoare de noroc, CenÈ›ico, È™i mă-ntreb : avut-am eu parte, Vanessa, la noi în stepă, pe această halucinantă Tierra del Fuego, pe pârlitură, MalaÈ™a, gustat-am EU până la astă vârstă-bilanÈ›ier, la două’ j’ cinci de ani vechime, gradul unu, etate când trebuie să arăți Drujbei maÈ™ini, vilă, topmodele, cu CINE chefuieÈ™ti în opulență sardanapalincă, trăit-am EU adevărata senzaÈ›ie de guleai, fffericirea ? Am trăit-o ?… Răspunsul fiind Nu ! Pentru că de atâta amar de vreme n-am mai tras un guleai, nici la mine-acasă, nici făcând deranj È™i vomitură la altul, că nu mai are-n republica răsprofilor lumea bani de onomastici sau de alte prostii, MalaÈ™a, nici de acÈ›iuni metodice-n È™coală, ci se È›in de bine de rău doar decesele È™i a mai apărut pomana asta de viu, simularea, de te costă cam cât un împrumut la CAR ! De te-apucă È™i fffericirea… Fericirea fără guleai, ai ? Când tu Inocencia, picată-n zdroaba reuÈ™itei de-a ne mezeli (cel puÈ›in !!!) câștigând tranÈ™e la tembelizor la teleloterie mizând pe-un animal providenÈ›ial, n-ai găsit, fir-ai a răului cu opÈ›ionalul tău, de l-ai îngheÈ›at acuma vara, altă strategie anti-hazard decât EXCEPÞIA DE LA REGULà ? Propusă de cine ? De suspecta vrăjitoare de peste Prut, de bătrâna Izerghil ! Care poate e din Ural, de pe la Nijni Taghil !… Care poate e mă-ta PuÈ™a !… Și confirmată strategia asta de virtute, din egoism È™i dintr-o curiozitate malefică, de popa Panda-n confesional !… Dacă nu È™i din mai muuuult de atât, Belzebute ! De verificat… De aflat negreÈ™it de ce SkaraoÈ›ki din laptele MalaÈ™ei, din alcool dublu rafinat, din ouă de iguană bătute cu mixerul È™i din cacao olandeză vărsată, luată din bazar de la Căgiurzia de lângă moschee, tot prepară nevasta… mea cu mult zahăr gălbui È™i umed din trestie plângătoare un delicios rompopo, să-l È›in eu permanent în boxă, din servitute dacă nesimÈ›itul de popă râvneÈ™te, dar i-l suge din pahar cu churumbela de argint antiseptic, ca la discotecă la Raketta, spunând vrute È™i nevrute, mai mult acea bute care a devenit ramolitul de CaliÈ›oiu ! Da, fericirea, MalaÈ™a, ah, fffericirea pe care, teoretic, nu È›i-o pot da decât cei tari È™i puternici, Vanessa, care să treacă nepăsători, dulce vecină, peste că-È›i zice elevii È™i colegii NaÈ™pa, deprimându-te de anticipezi că-n două-trei sute de ani, actualul dispreÈ› oligopedagogic pentru CARTE îți va desfiinÈ›a catedra, omorând limba ta română, ultimul text scris în ea fiind notă informativă È™i corespondență comercială despre lucrul turcilor ! Treaba intuÈ™abililor ! ÃŽi vede Dumnezeu È™i el consemnează toate evenimentele într-un registru de procese-verbale uriaÈ™. Fiind o naivitate să te rosteÈ™ti, Malanie, că È›i-o făureÈ™ti singur, cu mâna ta, fffericirea, rupând lanÈ›urile asupririi profesorului inferior liceal È™i gimnazial de către vampirii universitari, care ne impun sesiuni semestriale la elevi, ca la studenÈ›i ! Și ne cer să ne formăm fără cărÈ›i !!! DispreÈ›uindu-ne ca medicul sau psihologul pe canale : ei doar ne critică că n-avem mentalități È™i nu discută decât cu vechilii ! Ceea ce e catastrofal pentru È›ară, MalaÈ™a, căci noi suntem cărămizile fabricii Haret cu care s-ar putea începe ca sub regi trecerea din muie-n uie, dacă ne-ar mai mări È™i nouă leafa cum È™i ăștia È™i-au mărit averile, în timp ce noi apostolii am fost declasaÈ›i incomensurabil, de-a ajuns CenÈ›ica mea mai nerentabilă ca o vacă de-a ta ! Rezultatul fiind că ACUM, Vanessa, dac-am avea o elită, ei i-ar lipsi cureaua de transmisie cu norodul ! Că doar n-o fi releu tembelizorul cu fufele lui renascentiste, în stare să se modereze È™i cu Heidegger ! Sau cu Engels ! Despre cum e cu maimuÈ›a È™i unealta. Și cum nu există fericire când nu te mai ajungi cu banii de la o leafă la alta, cum zicea È™i Petre ÞuÈ›ea, atunci iacă dar că trebuie să abandonezi un stăpân blând ca un iepure senil, pe preabunul Teofan Davidovici Filatov, intrând la unul lunecos È™i veninos ca năpârcile yarará, cum e Stepan Ilici Ciuvîrin ! Ca să nu mai zic nimic de ce gură poate face È™i… patroana lui, abjecta, josnica È™i vila Iordanka monitorizându-te dintr-o megavilă distinsă, cu etaje, cu turnuleÈ›e, cu miradoare È™i cu metereze, cu sală de fitnis, cu bară de striptis, cu bideu, cu futoar, cu piscină, cu saună È™i cu alte dotări, inclusiv mediatecă pentru supradotatul lor, Fedul. Fiind o manipulare la mentalități de pe la tembelizor È™i din presulica subiacentă că la noi încă nu merge economia, CenÈ›ico, din moment ce există milioane de oameni bogaÈ›i care se râde de noi din maÈ™ini când te depășeÈ™te ! Fir-ai a răului cu opÈ›ionalul tău, cum te uiÈ›i tu la mine bănuitoare È™i exigentă de departe, dacă-nvăț din depășiri, fixându-mă mustrător cu obiectivele tale cadru de un verde înecăcios ca al lagunei veneÈ›iene ! ÃŽn care mocirlă acră, acidă, n-ai să-È›i scalzi nicicând aria curriculară… Ay de mi ! Lasă-mă, că parc-ai fi vulpea lui Darwin ! Nu merge economia, da, Vanessa, dar nu nu merge ca rata de la CuÈ›arida la Căgiurzia via Drujba ! Pur È™i simplu NU merge pentru proÈ™ti, MalaÈ™a ! Merge ca focul economia, în morÈ›ii mă-sii, dar ne minte ăștia că nu, ca să nu ne mai mărească È™i nouă leafa ! Merge economia de i se vede aria curriculară făcând fâț-fâț, fâț-fâț, până departe dincolo de benzinărie È™i tamarini, unde huruie ACUM pe È™oseaua ameÈ›ită de căldură, siluete de tancuri È™erpuind spre orizont, parcă deplângând din È™enile È™i din È›evi desovietizarea pe noi paliere a educaÈ›iei naÈ›ionale. Cum să nu meargă economia, CenÈ›iÈ™orule, din moment ce lor le merge bine ? Ce, suntem copii ? Las’ că vine el Anul electoral Eminescu 2000, cum vine TIR-ul ăsta spre mine, È™i o să-i zdrobim, obligându-i să-l omagieze nocturn toată vara pe Nikolai Andreevici GutalinÈ™cik în tâlcÈ™ouri, c-avea părÈ›i bune, dacă mai vor ei să acceseze la ciolan sub un preÈ™edinte de zgonhen ! Merge economia, Vanessa, dar însă doar pentru vipoii de le invidiem noi din vidanjclas buzele unse, coioÈ›ilor È™i oceloÈ›ilor din mezelclas, respectiv bărbiile sfâșiind ale jaguarilor È™i pumelor din upercutclas, scremându-ne să ghicim din tomberon dacă le dictează sau nu, din spatele È™tirilor, intuÈ™abilii, vampirii ăia de consumă-n esență câte un baril de sânge de copil pe zi, indicaÈ›ia preÈ›ioasă ca să ne mai mărească È™i nouă leafa, că un cadru didactic care nu citeÈ™te e… formator, e matriÈ›er de creiere, e instructor de elevi, e activist în SISTEM, nu profesor È™i nici măcar prof ! Aici având È™i tu dreptatea ta, CenÈ›iÈ™orule, că doar bărbaÈ›ii cu putere mare, ca vampirii ăia de consumă-n esență câte un plin de sânge de copil sărman pe zi, te pot face cu adevărat fericită, dacă le-ai fi nevastă, ascultând de mă-ta PuÈ™a consiliindu-te pe cine să iei de-a ajuns de-ai ajuns să-l vezi regulat pe canale ! Dar am să te fffericesc È™i eu în seara asta, fie È™i cu forÈ›a, după ce-mi È›in orele È™i vin de la È™coală ! Fiind caz de forță majoră, de alterarea subcomponentelor, existând È™i legi, ordine, circulare È™i instrucÈ›iuni ce combat nefolosirea bazei materiale din dotare. Ca ateu, ca om de È™tiință materialist, fiindu-mi È™i o imposibilitate morală să te admir în capot c-ai adoptat o metodologie mistică de a… telecâștiga. A telecâștiga ce, fă ? TranziÈ›ia cu toată familia, din vidanjclas în mezelclas È™i apoi în upercutclas ? Din tomberon în Dacie Nova È™i apoi în Ferrari ? Să zicem ! DeÈ™i ne-ar trebui niÈ™te tranÈ™e de câștig imense ! Și prin ce magie anticipate câștigurile față de alÈ›i amărâți, care poate jinduiesc È™i ei ? Prin ce, dragă ?… Prin EXCEPÞIA DE LA REGULà !!! Păi ce câștig e ăsta, fa ?… AÈ™a te-a învățat mă-ta-n familie, care e un organ al cetății oligoeducative, să te comporÈ›i cu soÈ›ul tău ?… Când vremea perfecÈ›ionării trece, ca È™i vremea reciclării sau chiar vremea de mai simÈ›i nevoi de formare !!!… Dar dacă nu câștigi deloc ? La asta nu te-ai gândit ? Dacă, să presupunem, eu mă sacrific până la emasculare È™i tu nu câștigi È™i nu câștigi È™i nu câștigi, după ani lungi de stenbai, cu ce ne alegem ? Ia să extrapolăm un bilanÈ› după bilanÈ› ! Oare n-ar rezulta-n final, pe culmile taoismului, la ruperea vrăjii sau vrăjelii, că nu e nici un item sacru în canonul cu EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, ci doar un penibil exerciÈ›iu de menopauză ? Ai ? Ce zici tu de asta ? Lăsăm iac-aÈ™a să se ducă pe pustiul Atacama anii cei mai marfă ai vieÈ›ii, luându-ne după sfaturile unei babe reacÈ›ionare, care crede că nu se obsearvă că ne ia ultima senzaÈ›ie de plăcere ce ne mai rămăsese relativ independentă de inflaÈ›ie ? O babă cel puÈ›in suspectă È™tiinÈ›ific. ÃŽn orice caz, neÈ™tiutoare de probabilități… Care poate-i chiar mă-ta PuÈ™a ! Am impresia, CenÈ›iÈ™orule, că noi doi nu ne mai înÈ›elegem ca la-nceput, că tu nu mai vrei să m-asculÈ›i, că tu zici că eu n-am făcut nimica-n costumul de zgonhen dacă nu mă-ntorc c-un document scris de la Cachita că-mi reconstituie atâtea È™i atâtea deseatine din pământul tău strămoÈ™esc, situate-ntre cutare È™i cutare proprietari, în morÈ›ii mă-tii ! Ci eu zic doar : Doamne, ai grijă de familia mea, că È™i eu am idolatrizat-o pe mamica când înroÈ™ea ca flamura partidului partidelor ouă de găină de casă de PaÈ™ti ! Ci numai domnii Ciuvîrin È™i BuÈ›ai au fost receptivi adineauri la condiÈ›ia mea, de Moluscă, de cucaracha, de libarcă, de gândăcel didactic, pe când ispravnicul Vasili Lukici Hlopov doar parÈ›ial, iar polcovnicul AleksaÈ™ka Agheev deloc. Și uite că ei, contrar previziunilor mele pesimiste, m-au lăsat È™i pe mine să mă servească Anfisa cu 5 (cinci) mici È™-o bere verde ca ochii tăi, CenÈ›iÈ™orule, regală-n republica răsprofilor, aÈ™a bestial de bengoasă, ca tot ce-È›i vine fără bani, c-un fel de omenie cu atât mai de apreciat cu cât tocătura a ajuns de e carnea cea mai ieftină de să dai la copiii omnivori, totuÈ™i carnasieri, dacă n-ai, chit că e poate mixaj din vechituri, nutritiv proteiform autoîmbogățindu-se-n galantar prin biotehnologii, prin fermentare, dar a mea era carne de mici AUTENTICÃ, de lamă, alpaca, spancă, vigonie, huem È™i È›igaie, de eu râgâi melancolic È™i ACUM c-un sentiment de culpă dublă c-am savurat solo, ca un labagiu, dar în compensaÈ›ie-indexare, ay ! cu forÈ›a am să te fac fericită, fato ! fir-ai a gheÈ›urilor veÈ™nice cu opÈ›ionalul tău, de l-ai pus în conservare ! È™i mă chinuiesc remuÈ™cările, mă-nnebunesc de-mi trebuie È™i o avocată, ca să-mi apăr drepturile conjugale, o intermediară, cum medievalul încordat se adresa stăpânei cordului său, teoretic de Vanessa ca vecină È™i colegă comună, dar practic de MalaÈ™a noastră, în al cărei hamac de sub ghirlandele de salchicheria cu trandafiri apetisanÈ›i, de n-ar fi fost costumul să-l È™ifonez, aÈ™ fi urcat încă de dimineață, de pe stănoagă, suindu-mă mai întâi într-un rodiu strâmb, speriind quetzalul cu ciocaÈ›ii de argint al căror pulimento lăsa de dorit, c-am dat pe perie cu scuipat în loc de vacs, cum ginit-a de la prima ochire expertul AleksaÈ™ka ! O salivă rău mirositoare, crezi că nu È™tiu ? Fiindcă ca cadrele didactice-n majoritatea lor, desființându-se asistenÈ›a stomatologică în arhipelag, eu manifest grave carenÈ›e dentare pe lângă cele din activitatea la clasă, am un canin lipsă È™i prognosticul parodontozei galopante ce-mi face dicÈ›iunea variabilă, e că-n curând nu voi mai dispune de o dentiÈ›ie mai bună decât a unui prăpădit de tatu, de se pot juca fără grijă È™i niÈ™te, cu fundiÈ›e, muchachas de-ale educatoarei Cicela Ghevara cu el prin straturile de beladonă din curtea grădiniÈ›ei, iar ca să te muÈ™c de obiectivele de referință sau de aria curriculară cea tot mai fierbinte, CenÈ›ico, inevitabil va trebui să rupem de la gura puradeilor ca să-mi pun placă dentară ! I-ne-vi-ta-bil ! ÃŽn sufletul meu fiind deja o vară tropicală tulbure, prin creier miÈ™unându-mi furnici care put, zise cannela merda, din cauza EXCEPÞIEI DE LA REGULà decretate de tine, extinderea noastră, ce-ai făcut cu ea ? orientându-mi-se pentru aprofundare, teoretic spre opÈ›ionalul ca o eprubetă prăfuită din trusa didactică al Vanessei, dar practic spre al MalaÈ™ei Korneevna Bibikova, încă de dimineață ameÈ›ind noi iminent la stănoagă ca-ntr-un hamac, de legănarea jacarandailor înfloriÈ›i violet prin curÈ›i, iar în câmp primarul BuÈ›ai mă face de nu mai votez continuitatea, c-a tăiat de pe marginea È™oselei nu numai pâlcurile de quebracho È™i de guayacan, de găseau È™i guanacii niÈ›ică umbră-n sezonul secetos,, ci È™i È™irurile de araucaria È™i de nothofagus ce constituiau fala falică a penetrării dinspre Căgiurzia-n comună, după atâta bere nu tu un trunchi comun, nu tu tufiÈ™, ogoarele fiind pline de lume la prășit, până către malul râpos al Hodivoaiei, adevărat paradis al lăstunilor-gropari săpători de cuibuleÈ›e de bucurii, pândiÈ›i de oceloÈ›i vicleni ca niÈ™te jderi amatori de ouă. Ay ! Sfânta muncă de la È›ară ! a plugarului cu bovine, bubaline È™i cabaline, ca sub ochiul poet al boierimii de altădată ! Of, Doamne ! cât invidiez astă munculiță uÈ™oară, agreabilă, agrestă, sănătoasă mintal, prestată-n emanaÈ›iile gliei È™i-n efluviile dinspre Spălătura, în ciripitul papagalilor È™i al tucanilor È™i al păsărilor-rinocer, fredonând È™i tăifăsuind, fără inspecÈ›ii, fără rezultate, fără calificative ! Fiecare simÈ›indu-se latifundiar pe hacienda sa, cum mă simt eu stăpân pe aria mea curriculară ! Nedându-i nimic mai aprofundat extinsă educaÈ›ie plastică analfabetului decât un lot părăginit între două pogoane lucrate, lăsat prin excepÈ›ie de la regulă preerie cu flori multicolore È™i odorante, parcă proiectat înadins de niÈ™te fluturaÈ™i amazonieni ca să ne tăvălim cu partenera-n patu-nrourat È™i binemirositor, protejaÈ›i de Cupidon să nu ne piÈ™te vreo tarantulă ! Ah È™i ce-aÈ™ mai prăși È™i eu două-trei deseatine de cucuruz sau de ananas pe AmpoiÈ›a ! ÃŽnsă nu se există meserie mai miÈ™to ca a mea, de cadru… didactic, deoarece noi nu cultivăm în arhipelag cartofi, tărtăcuÈ›e, manioc sau kok-sagîz tetraploid, ci minisuflete omeneÈ™ti, ca să le moralizăm È™i să le dăm găurică la puÈ›ul gândirii, cum zicea È™i CaliÈ›oiu că zicea Fukuyama folosindu-se de o expresie consacrată, pentru ca ajungând în capul țării, absolvenÈ›ii noÈ™tri să fie competenÈ›i È™i performanÈ›i, È™i nehoÈ›i, È™i să nu mai existe enigme cum de bolÈ™evicii È™i securiÈ™tii È™i analiÈ™tii cehi, unguri È™i polonezi au reuÈ™it, iar ai noÈ™tri nu ! Partea proastă fiind că populaÈ›ia nu pricepe că noi înÈ™ine, cadrele, învățăm permanent, CITIM CÃRÞI, ca s-avem din ce-i alimenta spiritual pe eleviÈ™ori cum vrăbiuÈ›a puiÈ™orii, privindu-i pe unii cu duioÈ™ie, remarcând ce mutre patibulare încep să-È™i tragă deja-n armonie cu viitoarea ocnă, È™i ne pretinde uneori electoratul prin diverÈ™i factori de putere ca să ne justificăm pentru ce săptămâna de lucru de patruzeci de ore pare de numai vreo douăzeci, ca o juma de normă ! Ca È™i cum fotbalistul munceÈ™te doar o oră jumate pe săptămână, cât e pe teren, unde împărÈ›ind 90 de minute la 22 de jucători îți iese o medie de numai 4 minute (!!!) de posesie a balonului pe jucător, dar nu e nici atâtica, că mai sunt È™i întreruperile de joc ! Plus că vechilii nici nu reÈ›in actele de autentic eroism, cât am riscat eu, semnându-le de alocaÈ›ii, deÈ™i au lipsit, ca să le redau È™colii pe Himena È™i PalaÈ™ca, măritabile de părinÈ›ii lor, ci ce contează la Kabaniha È™i la Saltîciha ca controloare e doar competenÈ›a dacă pot eu exploata un copilaÈ™ de-a È™aptea la nivel de-a zecea, ca să ia laurii olimpici guberniali È™i premiul de doi dolari, atât contează, ai sau n-ai rezultate, Străchinaru ? Căci a duce migăloasă muncă de lămurire ca cutare să nu se-ndrepte spre să facă puÈ™cărie, È™i nici soru-sa prostituÈ›ie minoră, nu se pune ca rezultate, nu contează la propus pentru gradaÈ›ie de merit, cum È™i-au întocmit dosare excelenÈ›ele lor Fefeleaga, CaliÈ›oiu, Ciomolunga È™i alÈ›i urÈ™i cu ochelari gata să strivească sub greutatea gigaautorității sufletele gingaÈ™e ca niÈ™te camelii ale giboneilor ! Aia e, Dudule ! Adică de ce nu i-ai teroriza È™i tu pe iobăgeii ăia bunii, pe copiii performanÈ›i, pe Supradotatul È™i pe Supersupradotatul, să trudească pentru tine È™i familia ta, să ai È™i tu-n curriculeÈ›ul vieÈ›ii, când vei candida la primărie, că eÈ™ti profesor emerit ? Sau profesor al poporului ? Ha ? Cine nu munceÈ™te de-l ia toÈ›i dracii È™i nu are rezultate la olimpiadă la biologie la mine, ÃŽN FOLOSUL MEU ȘI AL FAMILIEI MELE, ăla să nu acceseze medie mai mare de È™ase-È™apte, ceea ce va fi ca o estropiere, excluzându-l pe toată viaÈ›a de la înscrierea-n anumite filiere speciale de liceu care la sigur te profilează-n viitor om cu bănet ! Ãsta fiind câștigul nostru concret din noua ierarhizare a candidaÈ›ilor la examene nu după ultraspecializarea ce-i făcea exportabili pe olimpici noÈ™tri, ci după foaia matricolă la toate obiectele, indiferent de decalajele de bestialitate dintre profi, respectiv de superficialitate dintre È™colile noastre ! DeÈ™i olimpici vom mai avea, motivaÈ›i de autoexport È™i de facilitatea că poÈ›i lua un loc pe podium într-a noua È™i să intri la orice facultate fără să mai înveÈ›i nimic decât cât să iei bacul ! AÈ™a că ce nu vom mai avea deloc, dar chiar deloc, Vanessa, vor fi liceenii cu timp liber pentru cetitul cărÈ›ilor !… Dar nu poÈ›i să nu fii fiară de ACUM încolo ! Eu am familia mea È™i trebuie să-l exploatez la sânge pe viÈ›elul de elev, cât nu-i aceeaÈ™i evaluare-n tot arhipelagul È™i Eu sunt jupânul È™i decid cât să-mi È™tie de-un Cinci animalul, să promoveze ! De azi înainte, la mine la ore nu se mai intră, copii, fir-ar părinÈ›ii ăia ai voÈ™tri ai dracu, fără HUSE pe bănci È™i fără HALATE pe voi, fără carioci sau creioane colorate, fără caiete de muncă independentă ale cercopitecului de BIOLOGIE, speciale din comerÈ›, cu itemi obiectivi pereche sau cu alegere multiplă sau duală, cu răspunsuri eseu structurat sau semistructurat, structura mumii voastre de leneÈ™i È™i de indolenÈ›i, fără caiet studenÈ›esc pentru È›inut la zi CALENDARUL NATURII cu ce-aÈ›i mai observat, fără determinatoare de plante È™i animale sau fără atlas de anatomie ! Să vă ia dracu pe toÈ›i ! Vi le procuraÈ›i de unde È™tiÈ›i ! Ca È™i căsuÈ›ele pentru Cantina Păsărelelor Amărâte ! Ayyyy !!! È™i ce note o să vă dau eu mai ales vouă, tocilarilor, fir-ar mamiÈ›ica voastră la Lenin, când v-oi prinde c-aÈ›i avut pe uichind cinci comentarii la Fefeleaga, de vă dă doar nota 5 când meritaÈ›i 10, două sute de exerciÈ›ii la CaliÈ›oiu de vă trece nota 6 pentru 10 È™i trei referate la Ciomolunga, de vă pune abia 7 pentru acelaÈ™i 10, ha ! urangutane ! te-am prins în flagrant, infractorule ! tu-È›i morÈ›ii mă-tii, cinocefale, de Străchinaru nu È›i-i frică ? Îâââî ? Doi !!! Nota doi, macacule ! Și să vii cu cimpanzina de soru-ta de-a terminat anul trecut ! Să se roage de mine pe la uÈ™i, ca o profă de-un vechil să-i valideze opÈ›ionalul ! Sau cu babuina de mă-ta, dacă mai e tânără ! Și cu antropofagul de tac-tu gata epilat È™i tatuat, cu belciuge-n extindere È™i-n subcomponente È™i cu pene de quetzal cosându-i nările-alea borcănate ! Că notele sunt de la unu la zece-n arhipelag ! Și nu e nimeni cu stea de rubin în frunte ! Regula-men-tul È™colar e pentru toÈ›i. Și e È™i lege ! Prin lege, băi thhâââmpiiÈ›ilor ! scris e că toată populaÈ›ia È™colară trebuie să È™tie biologie, deci È™i antropologie ! Dar nu spune È™i câtă, aÈ™a că EU, e la latitudinea mea să hotărăsc cât e longitudinea, tu-È›i grâul mă-tii de elev, câtă CARTE să È™tii ! Las’ că v-arăt eu vouă de-ACUM încolo cine e Moluscă ! De azi înainte, dacă nu mă fac pompist-analist, am să fiu NECRUÞÃTOR ! ÃŽn carne vie am să tai ! ÃŽn creieraÈ™e gândind am să-mi aprofundez macheta, bisturiul È™i extinderea ! Dacă tot am refuzat un salariu ca la benzinărie. Să vedem, mai îndrăzneÈ™te un ex-corigent ca Ciuvîrin să-mi mai propună MIE, după cinci cincinale în nobila slujbă de apostol-dascăl, să mă angajez la el paznic de noapte în ghereta de sub tamarini ? S-a mai pomenit atâta insolență în arhipelagul È™colar ? Poate doar când Feodor Federico Frecardo, da, la… olimpiadă, la CuÈ›arida, când a rămas ultimul, tocmai cu metodista Fiokla Malafeevna, È™i i-a propus că… s-o evalueze, pe valută ! Luându-se È™i el după niÈ™te zvonuri, că deoarece nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa, o disperată ar fi ieÈ™it pe-nserate la magistrala Nord-Sud ! GeneraÈ›ia mea serioasă È™i bătrână, adică Ciomolunga, Fefeleaga, chiar Vanessa, generaÈ›ia neveste-mii desăvârÈ™ite nu s-ar preta, ci ar prefera decuplarea de la telefon, telecablu, gaze, lumină, apă caldă È™i mai È™tiu eu ce ! Dar pentru hienuÈ›e din astea nou-venite-n arhipelagul neatractiv, de-È™i aprind È›igările-n contradictoriu sufocând pe Didina, ca Muriela Tulup cea cu trupuleÈ› playboyaÈ™ de export, deÈ™i cam robust, sau ca cârna Sorela Blaster de cântă pe la nunÈ›i, n-aÈ™ băga mâna-n foc, ci-n buzunar ! Muriela asta, ayyyy ! de se laudă că n-a avut treabă cu lucrarea de grad ! asumându-È™i îndrumătorul È™tiinÈ›ific universitar exploatator, ah ! cât îi urăsc ! contra cost, toate serviciile : elaborare, redactare, imprimare la computer, cum se cere acuma, îndosariere în coperte cu È™urub, sau cu arc, beneficiara urmând a se prezenta abia la toamnă, pentru a primi È™i ea două-trei exemplare ca să se familiarizeze cu conÈ›inutul în vederea susÈ›inerii disertaÈ›iei la capătul zilei de lecÈ›ii asistate, când se mai serveÈ™te È™i colegii hămesiÈ›i cu dulciuri rafinate È™i delicatese scumpe rămase de la grangurii îmbuibaÈ›i după ce se cară ! Ne aflăm dealtfel în colaps oligopedagogic, educaÈ›ia junimii dându-se nu de È™coală, ci de către alte organe, de tembelizor È™i presulică, de cartier È™i de câini, de pârnaie È™i de familie, de loterii È™i de trenuri, aÈ™a că dirigenÈ›ia ar trebui preluată de nea Fane Ciuvîrin, de nea Fane BuÈ›ai È™i de alÈ›i nea Fane din Drujba sau de la Căgiurzia, iar noi apostolii va trebui să ne abÈ›inem pe cât posibil de la a ne mai altoi pe sufletele copilaÈ™ilor, zdruncinându-i chiar fără s-o vrem expres, să ne internalizeze idealurile noastre cărturăreÈ™ti ca cariere de rataÈ›i È™i s-ajungă niÈ™te nenorociÈ›i ca È™i noi, pe când vipoii locali respectaÈ›i, adoraÈ›i È™i de părinÈ›i pentru ce-au realizat la copiii, la familiile lor, ar putea stabili È™i o zi a porÈ›ilor deschise, când È™i-ar lăsa palatele să le vizităm cu elevii, ghidaÈ›i de badigarzi. Sinistru-i raportul nostru cu celelalte organe ale cetății oligoeducative, MalaÈ™a, iar accesarea SISTEMULUI de tot mai multe Vizdele È™i Corele amplifică dispreÈ›ul societății față de È™coală, comparativ cu biserica È™i armata, aÈ™ezând-o instinctiv lângă justiÈ›ie, ca pe o generatoare de hoÈ›i, criminali, violatori, politicieni, spărgători, prostituate È™i avocaÈ›i de delapidatori, încât la o grevă de să ne mai mărească È™i nouă leafa cum È™i-o măresc neîncetat guvernanÈ›ii È™i stăpânii lor, noi apostolii nu vom avea toată opinia publică de partea noastră È™i în orice caz universitarii nu ni se vor alătura, până È™i atitudinarii dintre ei vor reflecta-n Sămănătorul (Krestianka) bătălia sindicală doar ca fapt divers, ca È™i cum n-am fi È™i noi intelectuali, consecinÈ›a fiind că în anul 2000 vaca va continua să fie mai rentabilă ca învățătoarea, aÈ™a că vor mai evada niÈ™te capete din arhipelagul È™colar iar vechilii vor angaja-n loc È™i mai multe ciurucuri, adesea incalificabile, mai nou, impuse de puterea locală, al cărei rol creÈ™te pe măsură ce arendaÈ™ii se debarasează de plictisul administrativ, limitându-se la a voiaja în afară pe dolarii norodului È™i a inspecta înăuntru servind delicatese ! tot mai des, deci ruinător, dacă nea Fane Filatov nu minte că ultima brigadă tematică la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII a costat, cu protocol, suveniruri È™i mai ales cu asigurarea transportului vechileselor de la Căgiurzia la Drujba È™i retur, nu mai puÈ›in de È™apte salarii ca al meu, scoase doar două-trei prin jefuirea cu listă a fiecărui cadru… didactic, restul rezultând din echilibristică contabilă pe la fondul È™colii È™i, ceea ce este cel mai grav, prin cerÈ™etorie, obligându-ne pe toÈ›i față de anumiÈ›i părinÈ›i mai înstăriÈ›i, care vor avea un cuvânt foarte obraznic de spus, ca niÈ™te acÈ›ionari majoritari de acum înainte, în ce priveÈ™te notarea odraslelor lor È™i alte chestii ! Dealtfel, raÈ›iunea subtilă pentru care ministerul nostru a cedat fără să clipească È™colile cu patrimoniu È™i vite cu tot către primării este că pauperizarea tot mai accentuată a slugoilor È™tiinÈ›ei de carte făcea imposibilă organizarea de schimburi de experiență ample, terminate-n chiolhanuri memorabile, frânându-se progresul. Păi ia să È›ină Filatov o acÈ›iune model, o lecÈ›ie deÈ™chisă pe Europa, etalând È™i cum a organizat iepurii, venind vechili din toate judeÈ›ele È™i chiar gazetari, oare nu s-ar băga imediat È™i nea Fane BuÈ›ai c-o masă fastuoasă din fondurile incontrolabile ale primăriei ? Ba s-ar băga, devenind chiar protagonistul acÈ›iunii, ca proprietar necontestat al resurselor umane locale ! Și tocmai ăla care a strâns gunoaiele din jurul È™colii cu copiii È™i care a asistat iepuroaicele la naÈ™tere, afișând din vreme pe cuÈ™că ziua parturiÈ›iei fiecăreia, poate că ăla nici n-o să fie chemat deloc sau o să fie trimis la intrarea în sat să pândească autobuzele È™i să le arate pe unde s-o ia spre ospăț ! Iar între mine È™i Vizdela Socrates-Cucuteni de conspectează perpetuu aceeaÈ™i carte de genetica È™i ameliorarea iepurilor, când o fi să-i cumpere Filatov din Italia, de la Padova, diplomă de calificată-n È™tiinÈ›ele naturii în România, nici nu va exista deliberare, Inocencia, e dinainte hotărât că EU va trebui să-mi caut vreo completare de catedră pe la CuÈ›arida sau să-l bag în morÈ›ii mă-sii de învățământ È™i să mă fac atunci paznic de noapte la Popas, pe când dac-aÈ™ executa miÈ™carea asta inteligentă încă din vara ce vine, fără È™uturi în aria curriculară, poate că Iordanka, remarcându-mă ca om serios, instruit È™i manierat printre resursele ei… umane, ar risca să mă pună È™ef pe la angrou sau pe la manufactură la covoare, la minunatele alfombras din lână fină de alpaca È™i de vigonie, importată din Anzi ! E o femeie deÈ™chisă la dialog ca un poncho È™i poate c-ar accepta È™i să mă finanÈ›eze să-ncruciÈ™ez spanca noastră cu alpacaua sud-americană sau nutria cu chinchilla È™i, în perspectiva încălzirii globale, să aclimatizăm deja la Drujba-n stepuliță, un hibrid foarte fezabil între lama andină È™i dromaderul arab, combinând pentru protofermierul nostru mai multe pachete de foloase ! Care să compenseze ce s-a pierdut prin degradarea mediului ! Ca unde curgea cândva, în funcÈ›ie È™i de ploi diluviale, gârla Spălătura, doldora de peÈ™te electric puraké, ACUM mlăștinită din cauza hidroamelioraÈ›iilor, dar neruÈ™inându-se a inunda sezonier Galapagosul, pomenită des la tembelizor odată cu diferitele comunicate generoase ale generalului Vasea, de la Comandamentul împotriva catastrofelor, calamităților È™i dezastrelor, care a-nÈ›eles de la politicienii populari că bun manager în republica răsprofilor e doar arendaÈ™ul care bagă bugetul instituÈ›iei doar în acÈ›iuni mediatizabile cu numele său ori al partidului ! Iar ăștia e ăia de mi-au strigat că mohorÈ›ii mă-tii, GăluÈ™că ! È™i-au dat cu pietre după mine făr-a-È™i explica degradarea statutului social al dascălului : paradoxal, fenomenul nu È›ine, MalaÈ™a, de diminuarea valorii de referință sectorială a lefii față de alÈ›i lefegii la stat, de trendurile cum am citit în presă de-a coborî pe locul 34 la leafă din 34 specii de bugetari recunoscute de Anuarul Statistic, ci de un dat fundamental tragic, anume că însuÈ™i rolul profesorului în lecÈ›ia postmodernă, compatibilă cu o dresură de primate, a devenit microscopic, Vanessa ! Animalele imparicopitate de m-au înjurat că mohorÈ›ii mă-tii de cărturar È™i că găluÈ™ca mă-tii de cadru… didactic, uite că mă momesc iar cu fetele-nevestele lor în costume de plajă autoreferenÈ›iale, tot colhoznicul-sovhoznicul slab la-nvățătură È™tiind a se duce pe litoral, dar minunaÈ›ii noÈ™tri CarpaÈ›i cu fauna È™i flora lor rarisime, unice-n lume, nu-i cunosc nici măcar dupe Travel È™i poate că nici nu-i interesează, pentru că când revii la baÈ™tină, nu se vede, fa, da' ce te-ai mai bronzat ! aÈ›i avut vreme frumoasă văz dar ! Vorba e că cum-necum eu cu CenÈ›iÈ™orul meu, e al cincilea an consecutiv acest 1998 când nu vedem marea nici vara aceasta ! Și al treilea când mai mult ca sigur că nici în MunÈ›ii Bucegi la Cota 1400, acum privatizată, nu ne vom permite s-ajungem, să ne scăldăm ochii panoramic două-trei ore pân’ la trenul de-ntors, chiar dacă Maricusa nu găseÈ™te feciorul de patron visat È™i nu se mărită de să ne simÈ›im È™i noi de trusou, biserică, furaje, udeală, muzică, fotograf, ca È™i de aia, hi-hi ! de luna, hm, de miere, fir-aÈ™ al dracu !… Fata mea ! Maricusa tatii… Ca să nu mai vorbesc de consecinÈ›e dacă È™i Genaro-È™i găseÈ™te fecioara de patron visată È™i-mi cere bani, că atunci propunerea lui nea Fane Ciuvîrin – oricât de dezonorantă pentr-un cadru… didactic, care n-a-nvățat lanÈ›uri verbale, dar È™i capacități, jertfindu-È™i junia pe băncile facultății, ca s-ajungă paznic de noapte la camping – e seducătoare financiar s-o pun în discuÈ›ia celor dragi ! Trebuie, aÈ™adar, proclamată starea de necesitate, să vină toÈ›i, convocându-se un consiliu de familie-n jur de Unu Mai, cu tot tacâmul, inclusiv consemnându-se-n caietul de cheltuieli casnice È™i de procese-verbale măsurile luate, termenele pentru fiecare sarcină, cine răspunde ! Și voi ridica acolo problema c-am fost înjurat la pod la Spălătura, urmând să sondăm ce-o fi-n capul tăuraÈ™ilor ăstora, care e concepÈ›ia lor, probabil că de ce-a venit, mă, înapoi la noi în Drujbă, Dudulac aista, dacă nu ca să-È™i ia cu japca pământurile PuÈ™ii înapoi, de la colhozul Drumul lui Lenin, cu tot cu sediu, unde are nea Fane Ciuvîrin covoarele, până-n plantaÈ›iile de citrice, kiwi, avocado, ananas, bananieri, chirimoya, curmali, cocotieri È™i corcoduÈ™i de la sovhozul Drumul hibridării vegetative È™i al zdruncinării naturii plantelor I. V. Miciurin, c-au fost latifundiari È™i cic-au cereri de două sute de hectare cu copiii amândoi, s-a dus dracu, bre, tot ce s-a chinuit Cachita Dolores secundată de Salvador Fafulea de să ne-mpace pe toÈ›i, o să ia È™i păduricea de la Popas, să vedem unde mai serveÈ™ti o chicha rece cu mititei pe zăduf, când l-o desfiinÈ›a de tot, campingul, È™i o să ne oblige la despăgubiri pe cât n-au stăpânit de cincizeci de ani ! È™i încă n-a-nceput ăștia cu niÈ™te impozite de-alea de să te oblige să vinzi pământul pe nimica, fiindcă n-ai cu ce-l lucra să renteze ca înainte, când băga statul, partidul È™i nea Fane BuÈ›ai tractoarele È™i plugurile È™i pe urmă semănători, combine, prese de baloÈ›i, È™i-È›i da îngrășăminte, irigaÈ›ii, erbicide, stimulatori de coacere È™i câte È™i mai câte, numai unelte È™i accesorii marfă produse de muncitorii noÈ™tri, de nu se mai puteau recolta nici măcar mecanizat producÈ›iile record după record speriind Europa È™i trebuia să trimită generalul Vasea toate cadrele… didactice cu elevii, pe principiul că ele ne-au lămurit să intrăm în colhoz / sovhoz, ele să trudească în el, să facă zile-muncă ! NTLSPD ! (nu te lăsa provocat, Dudiță / dobitocule !) Intelectualule comunal, cu doi copii de aranjat, stai la un loc, nu fi impulsiv sub influenÈ›a mai degrabă a micilor decât a berii ! Prof de È™tiinÈ›ele vieÈ›ii, ca : botanică, zoologie, anatomie È™i ecologie, Bonobo sta iar la stănoagă, dar având grijă ACUM să nu mai provoace ca mascul intrus rătăcitor pe băștinaÈ™i, examinând ariile curriculare È™i obiectivele de referință ale fostelor sale eleve, unele lăbărÈ›ate deja, sau măsurând mintal desetinele socrilor săi, numai cernoziom îngrășat natural, înainte de tanchism, cu compost È™i cu bălegar de zebu bogat în salpetru È™i azotaÈ›i… După ce urmări amuzat o picătură de argint viu tăvălindu-se prin colb ca o vrăbiuță È™i apoi reluându-È™i cuminte drumul spre categoria È›intă unde-o trimisese vrăjitoarea, Staruha Izerghil sau o alta, Bonobo se mai făcu a silabisi tarifa educativă extraÈ™colar a norodului cu aici sunt banii dumneavoastră !, pentru a se uita, sărmanul, cu ochi cârpiÈ›i ca ai leneÈ™ului cel cu gheare lungi, în partea exact opusă prășitoarelor, spre plantaÈ›iile de mango È™i de avocado ale sovhozului Miciurin, a cărui desfiinÈ›are ar fi putut reda anumite suprafeÈ›e comunei Drujba, deci a intra ACUM în slujba lui Ciuvîrin, ar însemna a lua atunci startul la reconstituiri de proprietate dintr-o poziÈ›ie favorabilă, vârât prin cele comisii, recuperând măcar de la stat câte ceva din pământurile PuÈ™ii ! Și veni peste tot acest optimism senin, că trebuie să te descompui ca să te schimbi cât de cât la față, o mireasmă de ylang-ylang, de gingaÈ™e flori culese întru distilare de către o brigadă de adolescente malgaÈ™e pân-a nu le deschide soarele caliciul È™i corola, când ies È™i cameleonii la insecte cu limbile lor grozave, aÈ™a că instinctiv întoarse nările mărite cât ale lui Udaloi È™i văzu, sosit silenÈ›ios la extrem, Bemweu lila două locuri, decapotat, la volan Astolfo È™i, pe fotoliul amplu ca de cabinet stomatologic / ginecologic, cu ochelari negri-n ramă albă È™i cu pantalonaÈ™i tot albi peste desuuri tot negre, surâzătoare toată, domniÈ™oara Brenda BuÈ›ai ! Care parcă-l întreba cu milă filială ceva, ca eleva-mbătrânită de la Statornicia, vânzătoare la raionul mezeluri-brânzeturi-carne-pui, că iar aripi, don’ profesor ?! „Ce mai faceÈ›i ? Am onoarea ! – vorbi, cum se cuvenea, doar Astolfo, legănându-È™i fuiorul oranj de păr lung, gâtuit doar sub ceafă de un sfincter din mătase violetă. Tot respectul, domnul Dudu, pentru tot ce-aÈ›i făcut pentru noi ! Pentru cunoÈ™tinÈ›ele, convingerile, capacitățile, deprinderile È™i atitudinile transmise, ca È™i pentru sfaturile È™i îndrumările privind cum să ne orientăm pe căile vieÈ›ii, ce cărÈ›i să citim È™i ce clasici de-aia simfonică s-auzim ca să opunem o rezistență tenace la presulică È™i tembelizor !… Vi le-am urmat consecvent È™i uite că am reuÈ™it ! MergeÈ›i cumva spre È™coală sau aÈ›i ieÈ™it numai aÈ™a-ntr-o plimbare să mai daÈ›i din aripi È™i să luaÈ›i aer ?… Păi, pe jos, dom’ profesor ?!†Moluscă își umectă cu vârful limbii buzele arse de arÈ™iță sub mustaÈ›a pleoÈ™tită, aproape speriat că nici n-auzise când oprise splendidul automobil de sporturi de asfalturi occidentale lângă stănoaga de pe albia Spălăturii, în dreptul tarifei albe, de crezuse iniÈ›ial că vor niÈ™te străini să se convingă că acolo-s îngropaÈ›i banii poporului, că nu-s la cleptocraÈ›ie. „Pe jos, dragă ! Per pedes apostolorum, cum se È™i cuvine unui dascăl în republica răsprofilor ! C-a zis ea CenÈ›ica, doamna mea, că-mi ia maÈ™ină din două kilograme de aur ascunse pe undeva prin casă de nea Mielu într-o turbincuță, doar-doar m-oi lăsa de chicha la cutie È™i de pahar !… Dar eu calculai că nu se merită ! Că la ce extinderea calului mai trăieÈ™ti ? Și atunci ea a diseminat toÈ›i banii noÈ™tri strânÈ™i lui Genaro È™i Maricusei ! Iar ACUM, pân-om acumula alÈ›ii, mai vin È™i se compromit două-trei coaliÈ›ii antiintelectuale. Ies la pensie pân-atunci, sunt ca È™i defunct în beneficiul statului È™i ce-mi mai trebuie maÈ™ină ?†Aceasta-i era explicaÈ›ia standard, provocat de mirarea vreunui corigent ajuns în doi-trei ani de la absolvire deÈ›inător de autovehicul. „IeÈ™ii È™i eu – lămuri el pe alt ton, cu vocea-i plângăreață de milog fericit c-a dat de-o protecÈ›ie – să monitorizez, ca poet al naturii, copii, însuÈ™irea de către cetățeni a unui minimal comportament ecologic civilizat. Constatare : până la Popas la Anfisa, iacă dar, È™i chiar dincolo de umbroÈ™ii tamarini, e fulllll ! de pungi de plastic cu gunoaie menajere bune de compost, ba chiar cu hoituri de câini, stârvuri de pisici, cadavre de iguane È™i leÈ™uri de alte vieÈ›uitoare ajunse mortăciuni în republica răsprofilor, existând riscul real, pe care-l voi semnala generalului Vasea la catastrofe, de diseminarea unor epidemii, vectori ai agenÈ›ilor patogeni putând fi vântul dogoritor al stepei È™i insectele tropicale, îndeosebi cucaracha, banala È™i familiara libarcă, al cărei comportament în apartamentele noastre l-am studiat în tinereÈ›e, în anii ’70, când s-a importat pentru prima oară în arhipelag sintagma obiective operaÈ›ionale, dar nu se insista È™i să le implementăm exclusivist, publicându-mi-se rezultatele în lucrarea mea de gradul unu, „Analogii È™i contraste cromatice de comportament între gândacii de bucătărie roÈ™caÈ›i Blatta germanica È™i cei negri Periplaneta orientalis, în contextul urbanizării accelerate a Republicii Socialiste Româniaâ€, două exemplare rămânând la facultate la îndrumător È™i unul e È™i ACUM la mine la Blocurile RuÈ™ilor, pe care vi-l pun la dispoziÈ›ie oricând pentru Autonomia locală ! UrgenÈ›a fiind însă că anumite animale imparicopitate din comună, am remarcat – È™i am să-l sensibilizez pe AleksaÈ™ka ! – se deplasează la prima oră spre Căgiurzia, cu Mercedesul blindat, ca directorul meu Filatov, sau cu Toyoata, ca nea Fane Ciuvîrin, sau cu căruÈ›a, ca chiorul de Toska BukamaÈ™kin, sau cu teleguÈ›a, ca calicul de José-Maria de Piedád, zis Fafulea, zis Celmare ca È™ef de cameră, È™i ejectează pungile ca niÈ™te sabotori pe raza comunei proprii, când ar putea măcar să se abÈ›ină două-trei verste sau să iasă la È™osea în morÈ›ii mă-sii pe drumul gării, scăpându-se de ele pe la cartofarii din Galapagos, sau mai bine la maniocarii din CuÈ›arida, dar nici patriotism local nu mai avem, pentru că ne-am atomizat de nu se mai cunoaÈ™te om cu persoană, copii, fiindcă civic nu se mai preocupă nimeni decât de ce are la el în curte sau pe lot, că-n rest, dacă vrea peisaj, închide fereastra È™i se uită pe canal Travel ! Iacă dar, că asta ne învață tembelizorul È™i presulica, copilaÈ™i, dac-am ajuns la colaps oligopedagogic È™i SISTEMUL nu mai este decât un organ oarecare printre altele, iară nu acÈ›ionarul majoritar al cetății oligoeducative !†„Trebuie întărită munca de lămurire cu norodul, don’ profesor, cum a zis È™i tata ! – oftă Astolfo cu o voce groasă È™i autoritară, dar populistă, cum promitea să-È™i formeze postpuberal È™i Feodor Federico Frecardo, supersupradotatul Iordankăi Ciuvîrina. O să luăm atitudine-n Autonomia locală, cât de curând, precum È™i pe 89, 12 Mhz FM, la Statornicia unde vom planta sentinÈ›e ecologiste printre dedicaÈ›ii pe maxima audiență !†„Păi nu urcaÈ›i, dom’ profesor ? – se miră drăgălaÈ™a fată a lui BuÈ›ai, studentă grăbită la finanÈ›e, drept È™i relaÈ›ii internaÈ›ionale la Căgiurzia University. Vă mai arde, oare, de inspecÈ›ie ecologică printre hoituri È™i mizerii, pe vipia asta căcăcioasă de le face să exale atât de penetrant că le resimÈ›i È™i prin aerul condiÈ›ionat ?! Mie una, îmi dau o senzaÈ›ie de vomă numai când le văd benzile de răhățiÈ™uri multicolore mărginind È™oseaua ! De parc-aÈ™ fi gravidă, zău aÈ™a !†„Mda, pute ca într-o catedrală ! – își aminti Dudu-n ylang-ylang un mod de-a zice exotic, al părintelui Ankifie, despre lăcaÈ™uri de sub care conchistadori procesaÈ›i de levuri tropicale ca din pulque aÈ™teaptă-n aÈ™a enclavă sfântă de veacuri mântuirea. ÃŽnsă unde să m-aburc, măi copii ? Poate-n portbagaj, să mă duceÈ›i ! – zâmbi el cu bunătate didactică, văzând că jucăria are numai două locuri, fiind probabil destinată aventurii, escapadei în general, ar fi fost bună de mers în ea cu dolofana MalaÈ™a Korneevna la Harneală, la vorbitor, respectiv cu supla vecină Vanessa Mihalache la Biblioteca Academiei, la Sala de Studii Unu, la frunzărit presulica zilei, È™i retur, cu popas la localul familial cu specific naÈ›ional La familia Morometzilor, parcând la benzinărie sub umbroÈ™ii tamarini, să vadă È™i Anfisa Barabanova È™i cu Perlita. „UrcaÈ›i, c-o juma de verstă, vă duc eu pe genunchi !†– insistă È™i surâse băieÈ›eÈ™te Brenda. „Nu È™tiu dacă se cade, iacă dar !†– mustăci încurcat È™i cavaler Moluscă. „Atunci stau eu pe genunchii dumneavoastră !†-– conveni imediat fata primarului, deschizându-È™i lata portieră È™i atrăgând înăuntru pe jegosul apostol de umbla per pedes, cocoțându-i-se agilă ca o jaguariță pe pantalonii de zgonhen È™i învăluindu-l imediat în ylang-ylang, ca posibil anestezic din mezelclas pentru durerea pricinuită extinderii È™i subcomponentelor, ca de o menghină, prin sinergia dintre greutatea ariei curriculare a fostei eleve È™i unele virtuÈ›i explozive ale produsului rezultat din diureza rapidă a berii. Ceva fulgurant È™i parcă dureros, o frântură de vis televizat. Start asurzitor, să s-auză È™i la CuÈ›arida-n gară, ca o mină antitanc, apoi vibraÈ›ie cum probează-n Sierra Nevada NASA reactoarele pentru propulsarea fiinÈ›ei postmaimuÈ›ane, spre planeta roÈ™ie, Marte. Două panglici verzi-negre-azurii pe stânga È™i pe dreapta, buclele Ei lungi È™i negre, parfumate ca È™erpii, lipiudu-i-se electric de obrajii jilavi, partea grea a corpului de campioană sporindu-se indecent prin adaosul de la acceleraÈ›ia Bemweului, apăsându-i È™i plăcut, È™i neplăcut bășica cea gata să verse voluptos – în nava interplanetară – ce s-a ales în distilăriile organice de regalul lichid băut sub tufanul cu maimuÈ›e saki. „LăsaÈ›i-mă, copilaÈ™ii mei, în dreptul bisericii, vă rog eu frumos, c-am o treabă urgentă cu sfinÈ›ia sa, părintele Ankifie !†– se rugă el obsedat a nu se face de ruÈ™ine spurcându-le habitaclul la hârtoapele de pe uliÈ›a È™colii, unde nu se îngropau bani. Ceea ce Astolfo acceptă fără obiecÈ›ii, cu o frână răsunătoare, zise că să trăiÈ›i, domnu diriginte, am onoarea, iar Brenda făcu până dară colÈ›ul spre casă semne de simpatie cu mâna pe care străluceau ghiuluri din aur incaÈ™, aur cum avea totuÈ™i È™i el, însă numai cât pe-o măsea de după caninul pierdut la cine È™tie ce ebrietate, ce curda. Iacă dar, morÈ›ilor, că nu există meserie mai frumoasă ca a mea, de cadru… didactic, deoarece eu mă aflu cu eleviÈ™orii mei drăguÈ›i de fiecare dată în alte relaÈ›ii de-a lungul parcursului vieÈ›ii ! Ay de mi ! Ce altă brățară de aur pe lume îți mai poate pricinui o asemenea satisfacÈ›ie ? Auzi ! Cei ce te-au strigat GăluÈ™că înlănÈ›uind că mohorÈ›ii mă-tii È™i au dat È™i cu pietre de râu, albe, iacă dar, să te vază, ca-ntr-un nerepresiv poem oligopedagogic reeducându-se, că te teleportezi ca spre Ciudad de Mcdondo, de la stănoagă direct într-un Bemweu lila, cu băiatul primarului la volan È™i cu fata aceluiaÈ™i de la radio, inaccesibila Brenda, Ay de mi ! în braÈ›e !!! Abia călcând cu ciocaÈ›ii negri pământ fix, bucuros È™i gata să se gudure ca un maidanez coborât din tramvai, Moluscă visa dublă nuntă, la salonul Raketta, lângă È™coală, respectiv a Brendei cu Gua, cununaÈ›i de familia directorului Filatov, È™i desigur a lui Astolfo cu Cica, naÈ™i fiind nea Fane Ciuvîrin cu soÈ›ia sa Iordanka... Desigur acceptând, da, conform datinilor È™i eresurilor drujbene, că un asemenea cuplaj de cupluri încruciÈ™ate cere serviciu religios simultan la acelaÈ™i altar al popii Panda… Adică de ce, fă, cotoroanÈ›o ! n-ar fi cu putință, nu suntem È™i noi, È™i ei, oameni, fiinÈ›e postmaimuÈ›ane ? simÈ›i cărturarul din vidanjclasul lui o nevoie de antidot la o otravă subtilă, compostat din coastă, dinspre cavou, de râsul batjocoritor al PuÈ™ii, expuse cu placa dentară rânjită la soarele de deasupra plăcii de beton armat. Categoric, se scuză el ei, imperativul ACUM e ca prin radioul local Statornicia È™i prin listokul primăriei Autonomia locală, să-mi diseminez poemul meu pentru suflete moarte, contribuÈ›ia mea la desovietizarea-occidentalizarea educaÈ›iei naÈ›ionale, adică cele două principii dostoievskiene ale oligopedagogiei ca stare de fapt, respectiv 1) cât mai puÈ›ină Carte È™i 2) cât mai puÈ›ină EducaÈ›ie, plus diagnoza holistă despre colapsul oligopedagogic în care intră SISTEMUL că nu mai are autoritate cine să educe dacă nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa, că È™i să fie un domn căpitan de transatlantic, te piÈ™i pe el dacă are salariu de caterincă, precum È™i prognoza despre cetatea oligoeducativă la societățile propuse pentru casare, unde cartier, familie, comunitate canină, tembelizor, rată, presulică È™i cârciumă exercită, prin jocuri È™i concursuri mai ales, o influență educativă completă, care ar face inobservabilă eventuala extincÈ›ie a È™colilor, după cum nu resimte nimeni, datorită importului de tehnologie, dispariÈ›ia cercetării. Se uÈ™ură visător, ca amazonianul fericit în ploiÈ›a ecuatorială, din secolul pădureÈ›ului Rousseau, dotat doar c-un falnic cornet penian însăilat din frunze de pacova, È™uierând prin caninul lipsă, îndelung, activ, fără fatalisme, mai degrabă liberal decât social-democrat, în paralelipipedul carceral cu decupaj didactic în formă de lacrimă, al closetului cimitirului, nu perfect curat dincolo de pefeleul văruit de Praskovia Apollinarievna BukamaÈ™kina, dar cel puÈ›in lipsit de grafiÈ›i ca la al È™colii, unde recent, unul despre Haritina-Erotiida a părintelui Ankifie, îl tulburase ca o fiÈ›uică de scandal, că se evaluează cu… păgânii, desigur nu la TIR-uri, pe magistrala Nord-Sud. Da, dar unde ? Săracul popă !… Iacă dar, se răcori È™i oftă el, deja izul dulceag, Inocencia, de primăvară-n mai, putrid ciocolatiu, totuÈ™i cu indice de suportabilitate parcă mai acceptabil decât cel în exces fermentat, din iulie, când dospim în spaima cheltuirii premature a salariilor pe concedii, cu perspectiva foametei până la îndepărtata leafă din octombrie, dealtfel leÈ™inată de inflaÈ›ie. Și tu îi dai cu îngheÈ›area opÈ›ionalului întru un punctaj mai bun la virtute, nesăbuito ! Trecu pe lângă crucile îngemănate de la cavourile socrilor È™i i se ivi în cap, pentru a treisprezecea oară, ca un tremur auriu de aripioare de colibri, fantasma de afaceri ca locul de lângă soacră, achiziÈ›ionat de aceasta suplimentar în scopul ascuns ca dacă nu CenÈ›iÈ™or, È™i în nici un caz golanul de Dudiță, pe care l-a strâns de pe uliÈ›e, atunci nepoÈ›eii cei dragi, Gua È™i Cica, se vor preocupa de a cultiva mica parcelă cu flori rare – È™i uite că din iarba yuyo niÈ™te pansele galben-violete dulce catifelate chiar te atrag ACUM acolo ! – È™i le vor stropi cu ale lor lăcrimioare de nepoÈ›i, ei bine, tocmai acest microintravilan, gândea Moluscă, ACUM în poziÈ›ie destul de centrală, de antamat cu popa Panda, când mai vine pe la È™coală să-È™i predea religia, de găsit vreun amator, căruia i-ar conveni, să-l ia pe-ăsta mai în față È™i să ne dea două-n loc, mai din fund, mai ieftine, plus filodormă maximă ! Ca să mai respirăm È™i noi puÈ›in, până ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa, dac-or fi conÈ™tienÈ›i ăștia c-altfel îi zdrobim în 2000 È™i le aducem un preÈ™edinte de zgonhen ! CenÈ›ica însă nu voia să se despartă de mă-sa È™i susÈ›inea că sanepidul zice că dacă trec È™apte ani într-un sol deschis ca biotop sau zece ani în cavou de beton armat, atunci e voie să mai bagi un mort peste cei precedenÈ›i, aÈ™a că n-are rost schimbul, dă-o-ncolo de filodormă, fie È™i maximă, că ne-om descurca noi È™i aÈ™a, dacă ne iubim ! Nu era aceasta chiar o idee de afaceri, admitea Dudulac, dar când venea vorba de îngrijit la cimitir, atunci se-ncorda, se-ncrunta, își zbârlea fioros mustaÈ›a, de parc-ar fi fost vistiernic pe pib È™i-ar fi venit ceilalÈ›i dascăli, cu pioneze-n poponeață, să se milogească de creÈ™teri salariale la el la cabinet sau să-l picheteze, fără să înÈ›eleagă, vitele-ncălÈ›ate, că mai e È™i alte categorii de bugetari la feliat ! Cu alte cuvinte, proful citea-n dilemele cimitirului dovadă de nesupunere civic-conjugală a nevestei înseÈ™i, în accepÈ›ia ei geografică, È™i se bâlbâia de furie că iacă dar, adică cum, fă, junincă nebună neevaluată ritmic ce eÈ™ti, pe tine să te-ngroape Drujba lângă cavou, în pământ moale ca turba pentru flori, iar pe mine, care contez că-È›i voi supravieÈ›ui, să mă-ndepărteze-ntre osemintele unor străini biologici È™i chiar sufleteÈ™ti, nemaiputându-se plămădi relaÈ›ii afective ginere-socri, din moment ce m-au făcut golan până la ultimele lor suflări, consemnate la 13 iunie 1990, respectiv la 17 noiembrie 1996 ! de s-a ridicat enigma È™i-n contradictoriu că cum de-an pătruns EU È™i mă menÈ›in pe poziÈ›ie la o fată È™i atractivă, È™i avută, ca CenÈ›ica, râvnită de toÈ›i, fără altă explicaÈ›ie raÈ›ională decât că provenitul, adică eu, È™tie ce să-i facă ! De unde È™i mitul meu, căutarea mea ! Tensionat fiind eu È™i cu Genaro È™i Maricusa că ne-a strâns mă-ta de gât în vara lui 1996 să vindem apartamentul de la Căgiurzia de pe numele tău, cum l-a lăsat nea Mielu achitându-l, ca s-avem capital lichid pe principiul că cine a ratat startul în 1990 mai are o ultimă È™ansă în 1996, fiind de aÈ™teptat ca Marea Privatizare să nu mai arunce acÈ›iuni la toată populaÈ›ia, ci numai la cine-È™i permite să ia, ca noi. Capital lichid care s-a cam scurs printre degete pe nimicuri È™i arierate, cât n-a fost mâncat de inflaÈ›ie, cu excepÈ›ia depunerilor sfinte, pe la fonduri de investiÈ›ii, ale copiilor, respectabile conform legii, deoarece scrie pe ele că NaÈ›ionale. Dar de-ngropat era să fiu in toamna lui 1996, la alegeri, întâi eu, Vanessa, când constatând că minipartidul votat, nici măcar nu va atinge pragul electoral, a dat PuÈ™a cu telecomanda de perete, spărgând geamul lui nea Mielu, reieÈ™ind că-n spatele cartonului cu marea fotografie color cu cravată-n placheuri, răposatul dosise un fanion triunghiular roÈ™u de EvidenÈ›iat în întrecerea socialistă, carnetul PCR È™i… ay ! două sute de mii de lei în bancnote albastre nou-nouÈ›e, cu Bălcescu pe ele, de mult ieÈ™ite din uz, preÈ› de vreo trei Dacii cândva, cu care capital, dacă mă lansam în 1990, azi poate că angajam EU pe Ciuvîrin, la agenÈ›ia mea de taximetre la Căgiurzia, sau poate la autobaza mea, cu linii regulate de rată spre Viena, Belgrad, VarÈ™ovia, Kiev È™i Istambul, precum È™i cu nenumărate TIR-uri încrucișându-se pe drumul mătăsii È™i pe-al ambrei ! După care È™oc, MalaÈ™a, în scurtă vreme, de amar s-a dus È™i soacră-mea, ultimele ei cuvinte fiind că vedeÈ›i, mamă, cum vă descurcaÈ›i È™i voi ! că după Mineriada unui regim vine ACUM regimul unei Mizeriade, ce va atrage a dăscălimii înălÈ›are, a ei ridicare la lupta de clasă, compatibilă cu eroicele bătălii sindicale din 1929-1933 ale minerilor, petroliÈ™tilor È™i ceferiÈ™tilor, tumultuosul februarie didactic 2000 înscriindu-se printre ultimele mari răzvrătiri proletare ale secolului È™i mileniului lui Stalin… Domnul Străchinaru străbătea, iacă dar, aleea către poartă, încheindu-se la pantaloni È™i, văzând floricelele de opÈ›ionalul-È›igăncii crescute printre firele de iarbă yuyo, interpretă ca de bun augur simÈ›irea că mirosul de latrină a cărei pânză de ape freatice se peticeÈ™te-n adânc cu giulgiurile cadavrelor nu i-a dovedit încă-n nările largi ca ale lui Udaloi mireasma de ylang-ylang madagascarian a Brendei lui BuÈ›ai. FaÈ›a lui arsă È™i pârlită de secetele È™i criveÈ›ele vieÈ›ii era luminată de o fericire mare, când se privi-n geamul de la felinarul negru al socrilor, surprins de propria mască mortuară. Nu mai văzuse atâta extatică decolare decât în ochiÈ™orii unor balerine maoiste, din niÈ™te opere televizate È™i la noi în republică, să ia oamenii de cultură canonul adorării partidului partidelor. FaÈ›a lui iradia o fierbinte È™i nețărmurită recunoÈ™tință față de pietatea filială pe care copilaÈ™ii lui BuÈ›ai, Dumnezeu să-i aibă-n paza sa È™i să le dea prosperitate lâng-ai mei în mezelclas-upercutclas, o avuseseră față de persoana lui de prof inferior, care-mpărtășea cu peste 80 % din drujbeni condiÈ›ia de amărăștean, băga-le-ar MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a câte o cretă-n răsuflătoare, din aia care mai mult zgârie tabla din ghips mural înnegrit decât scrie pe ea, doar că numai că se credea mai cu moÈ› că citise CÃRÞI ! ÃŽncât pe poarta de tablă verde a cimitirului ieÈ™i astfel, cum-necum, un om cu înfățiÈ™are ca È™i cum ar fi reuÈ™it. Iată, recapitulând pe cinstite, în ce sens : la stănoaga peste mâlul din albia cu icre de piranha a Spălăturii, se strigase urât după el, că mohorÈ›ii mă-tii de cărturar, È™i că găluÈ™ca mă-tii de dirig, È™i se azvârlise cu pietricică albă, cum aruncă groparul de Toska BukamaÈ™kin după jigodia de Kabîzdoh cu câte vreun pantof de mort, morala fiind că ce-ai realizat tu în viață, mă provenitule, mă golanule, ca să ne dai tu nouă clasă la copii ? Frustratule ! Nu găsise pe BuÈ›ai la primărie, aÈ™a-i ! È™i nici nu curtase pe Cachita, dar îl găsise pe alesul dobitoc la Popas È™i acolo, nu revendicase desetinele PuÈ™ii, neexistând o bază de acte pentru negocieri, dar băuse o bere verde, regală nu chicha din porumb, cu domnul inspector general Vasea, pe care-l pusese-n aria curriculară rezumându-i baza teoretică a noii revoluÈ›ii È™colare în țările sărace – oligopedagogia ! – È™i pe urmă, excelenÈ›a sa domnul Stiopa Ciuvîrin îi făcuse o propunere indecentă, dezonorantă pentru un dresor calificat, că să se angajeze, auzi ! la benzinărie, de noapte !!! sub întunecaÈ›ii È™i fioroÈ™ii tamarini, unde se poate cățăra È™i camufla ca un terorist jaguarul, È™i să-i mai facă È™i analize-sinteze din presulica de afaceri, în timpul zilei, când oricine ar fi citit la ora aia mai degrabă CÃRÞI ! Și el n-avusese demnitatea refuzului, măcar unul indirect, să-i fi zis de la obraz obraznicului, la miÈ™to, de pildă că da, dom’ le, okeizez, în morÈ›ii mă-tii, dar cu o condiÈ›ie : împrumută-mi-o È™i mie pe Iordanka ta cu opÈ›ionalul cât trei-patru ca Perlita, de să mă secundeze la înnumărat banii sub tamarini pe ce vânz, c-o am pe Inocencia mea-n grevă ! Hă-hă-hă-hă ! Ay de mi ! Iar la întoarcere, phiii ! parcă s-a-ntors roata cea obscenă a istoriei cu È›umburucu-n jos, proslăvind meseria cea mai selectă, a mea, deoarece Bemweul lila al stăpânului necontestat, decât de… antiprimar, al Drujbei, oprise la stănoagă… De ce oare, stimaÈ›i protofermieri de pe câmp ? Ca să-l îmbarce pe DOMNUL profesor de bio Dudu Străchinaru, care avea s-o È›ină poziÈ›ionată cu aria curriculară pe genunchii lui de rahitic, dar simÈ›itori până la extindere, pe cine ? Pe cine, băi ?… Pe domniÈ™oara Brenda de se-mbracă la Paris ! Sau în bazar la Căgiurzia ca la Paris ! Iar la volan, făcând pe È™oferul personal al profului, cine sta ? Cine sta ? mânca-È›i-aÈ™ familia ! Sta Astolfo, poate viitorul ministru de externe al țării ! Și nu ACUM, cât e-n muie, ci când o fi băgată-n uie ! Lacrimi de beatitudine îi curgeau pe obraji, dizolvând colbul alburiu al stepei, ca la balerina maoistă din Beijing făina de orez, când au primit-o s-o evalueze-n partidul muncitorilor È™i țăranilor, pe când cânta un matelot la proră un sumbru yaravÃ, că nu mai avem flotă È™i nu e om să nu fi scris o poezie lungă la urangutanii de părinÈ›i, ay de mi ! în aceeaÈ™i zi, mânca-È›i-aÈ™ familia ! să consumi mici veritabili, pe de-a moaca, Inocencia, să bei o bere perfectă din aia de nu se urca gorila de mă-ta-n tramvaiul cu reclamă din cauza coroanei desenate pe geam, È™i cu cine să ciocneÈ™ti ? cu generalul Vasea ! È™i să te plimbi pe urmă-n Bemweu cu băiatul lui BuÈ›ai de È™ofer, È™i cu Brenda, fata Bampirului, pe genunchi, aproape că e semn că Dumnezeu È™i-a întors faÈ›a È™i spre familia mea ! Dovada ? Am rămas È™i cu amintirile, È™i cu o foarte concretă propunere de afaceri : dublarea salariului !!! Dacă mă reconvertesc profesional ! Dacă, dacă… abandonez ca o secătură, la greu, arhipelagul È™colar, în plin cutremur curricular restructurator de să ne pună sub teroarea inspecÈ›iilor să chiar luăm în serios a preda priceperi, nu cunoÈ™tinÈ›e È™i, în genere, a munci de È™apte ori mai mult pe un salariu de È™apte ori mai mic ! UÈ™a sculptată È™i grea a domei din Drujba era deschisă pentru vestitorii de bine întru REVELAÞIA ABSURDITÃÞII DE A ÃŽNVÃÞA PE ALTUL altceva decât mărunÈ›iÈ™urile esenÈ›iale. Prin vitralii, se năpustea la om un albastru ca de Chartres, în timp ce ogive aproape nucleare te ameÈ›eau pe nervuri în sus, dezintegrându-te fizic, te dematerializau cu tot cu darwinism, în vreme ce cantautorul în separeul întunecat È™i discret din pronaos toacă la orgă, când atacuri crâncene, diavoleÈ™ti, când fugi de o matematică rigoare, când corale paradisiace integral, dar È™i jelanii cu viziuni de uie È™i oranj ca ale înecatului celui ce de lipsa cea de aer o dă la lamentat pe variaÈ›iuni intense a căror tematică-n pluralitatea culturilor egale pare congruentă cu metodologiile de preinspecÈ›ie, inspirându-se Oxigen din sidiul cu Jean-Michel Jarre în sunet È™i lumină-n chiar China, în China după Zid, cum zicea È™i un om băutor de bere, un lupuleÈ› transfug ascultat de Moluscă la radio cu partenera lui cea cu obiective de referință ca niÈ™te mere parmen aurii cu dungi carmin, Daria Nikolaevna Saltîkova, pe vremea Germaniei divizate, când dormea fraiera de CenÈ›ica la mă-sa, antrenându-se pentru a practica EXCEPÞIA DE LA REGULÃ. Sta în strană dureros să asculte pe părintele Ankifie domnul Dudu Străchinaru, speriat de profeÈ›iile cu brigada tematică ce e vorba să ne calce, intrând la toate ariile curriculare, È™i cu genunchii pe mozaicul răcoros È™i cu fruntea lipită de lemnul dur ca de coÈ™ciug prietenos din nothofagus, căutând să stăpânească lumina interioară de să se roage senin ca să reuÈ™ească È™i familia lui la vreo teleloterie, nimerind imaculata Inocencia animalul câștigător, ca să se curme odată cu iadul ăsta al EXCEPÞIEI DE LA REGULà de la ei din casă, bazat pe o strategie de virtute, È™i să sară din vidanjclas în mezelclas, creându-se bazele sănătoase ale premiselor ca Genaro s-o ia pe Brenda, iar Astolfo pe Maricusa ! Iar el să nu mai trebuiască să ieie benzinăria È™i presulica economică în primire ! Da-da-da-da-da-da, avusese prea dreptate doamna lui să-l îmbrace cu ce are ea mai scump, È™i el, să vorbească de pământ cu primarul, da, costumul cel din două bleumarine de zgonhen, cu sacou È™i pantaloni elemente desperecheate de la morÈ›i canadieni distincÈ›i… Că degeaba-n sfânta biserică ar È›ine dumnezeieÈ™te predica… cerÈ™etorul de pe trepte, jegos, trențăros È™i setos ! Lumea ascultă tot la popa Panda, fiindcă ARE CREDIT, e roÈ™u-n obraz ca un bancher È™i e strălucitor în stihare, ca să nu mai zic nimic de burdihan È™i de ce vilă a-nălÈ›at, cu ce dotări, ce garaj, ce piscină !…Cum poate È™i eu, dacă dădea Domnu’ o ciumă-n formatori, urmând a se canoni-n Drujba cu sute de copii doar un singur dascăl, È™i acela aÈ™ fi fost… EU ! Și invers : ia să fi fost la biserică tot atâția preoÈ›i câți salariaÈ›i are Teofan Davidovici la È™coală, oare È™i-ar mai fi permis vreun popă ce-È™i permite al nostru ?… Câte nunÈ›i ! Câte locuri de veci ! Câte pomeni !… Poate mi-e chiar costumul de înmormântare ! avu dascălul o revelaÈ›ie laie, transportat de mici, de bere, de ylang-ylang È™i mai ales de anturajul cu vipoi È™i de scena cu protofermierii È™i Bemweul. Clopotul cel bătrân È™i înÈ›elept se legăna sus în adiere, dar nu bătea, ci doar cobea È™i de bine sfătuia omul semeÈ›, care nu prea se grăbea pe drumul înÈ™elător al vieÈ›ii, deÈ™i poate că sunase. ClopoÈ›el-clopoÈ›el, că la È™coală trebuie, beatitudine, copăcel-copăcel să tot ajungi, că e Ciomolunga de serviciu È™i-asta nu È™tie multe : È™i pe alde Teofan Davidovici, câtu-i de director, îl încondeiază-n procesul-verbal dacă-ntârzie ! Și aÈ™a È™i trebuie, ca să nu stea macacii nesupravegheaÈ›i, să se È›ină MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a sau Jevakin sau Fedea Ciuvîrin, zis Frecardo, de mai È™tiu eu ce drăcii ! Sau să facă Himena È™i PalaÈ™ca pe stripteuzele ! Sau, Doamne fereÈ™te, s-aducă iar hormonala de Gaviota derbedei cu armata făcută, s-o evalueze – fiindcă elevii urăsc ca psihologii È™coala – chiar pe catedra vreunei clase rămase cu faÈ›a de masă ne-ncuiată-n dulăpior de fetiÈ›a care poartă cheiÈ›a de la lăcățel la gâtiÈ™or. Pauză încă. Mare. Și liniÈ™te, cobind parcă a brigadă în inspecÈ›ie tematică pe diferite paliere ale schimbării mentalităților. Pustietate pe holuri. Praful È™ters de curând în vitrinele cu produse de-ale micilor neanderthalieni : broderii, dantele, carpete, pirogravuri, stabilizatoare, roboÈ›ei, ciclotroane, acuarele, È™tergători… Preabuna, vesela, principiala, doamna de istorie-geografie, Veturia Lazaridi, poreclită Ciomolunga din pricina Everestului proporÈ›iilor sale într-o stepă de mujici pălmaÈ™i piperniciÈ›i, a scos absolut toÈ›i lemurienii la joacă, sub măslin, în aer proaspăt dinspre AmpoiÈ›a, Hodivoaia È™i Spălătura. La cancelarie, în contradictoriu, unde CenÈ›ica nu prea te lasă datorită raportului de zece la unu dintre femele È™i masculi, încât cu-ndreptățire s-ar putea băga-n arhipelag bărbaÈ›ilor un spor de stress de fidelitate de 10-15 %, precum È™i din cauza obscenităților proferate acolo îndeosebi de neevaluatele ritmic de Veturia È™i de Didina, momentan nu tu avancronica etapei, nu tu ecourile de pe canale, prelungite uneori în detrimentul lecÈ›iilor, necăjind pe elevi, pe primar È™i pe vechili : ci sunt groaznicele lupte pentru nominalizarea caimacului de 15 % din cadre care să ieie cică retroactiv cumva un fel de salariu special c-un fel de spor de 10 % sau cam aÈ™a ceva, deoarece se zvoneÈ™te că proprietarii SISTEMULUI nu vor să ne mărească È™i nouă leafa la toÈ›i, aÈ™a cum È™i pe-ale lor È™i le măresc mereu la toÈ›i ! Numai că nimeni nu È™tie dacă-i poantă sau e pe bune că ne dă fie È™i numai la cei care dă rezultate. Desigur, înc-o diversiune satanică, să ne sfâșiem între noi ca carnivorele È™i să intrăm în vacanÈ›a mare fără a mai îngheÈ›a anul È™colar, aÈ™a cum procedează-n intransigenÈ›a ei CenÈ›ica mea cu opÈ›ionalul, să mă preocup ! Moluscă ocoleÈ™te contradictoriul, izolat în planul È™colii ca un harem sau un gineceu, È™i se strecoară cu paÈ™i de lup spre bârlogul lui, o boxă de materiale, unde meditează-n ultimul timp la evaluare fiziologic, ca la o colectare, organizare, prelucrare È™i exploatare explozivă a datelor culese de instrumentul de evaluare în dihotomia formativ-sumativ sau în oricare alta. Are ore puse mai târziu, e în ziua metodică de mers la lecÈ›ii deÈ™chise, referate È™i comunicări, de formare fără a citi din vreo Carte, de lăbăgeală ca să ai în fiÈ™a individuală È™tampilate activități de perfecÈ›ionare, nu s-a dus, chit că-i da Fiokla Malafeevna, ca metodistă-n exces, cafea cu fursecuri È™i cu felii de chec de casă pe-acolo pe la CuÈ›arida, poate È™i sandviciuri, cu È™anse de abatere cu colegii la vreo sticlă de chicha… El pătrunde-n boxă, pune sacoul cel bleumarin pe-un schelet poreclit când Stalin, când Makarenko, când GutalinÈ™cik, È™i-È™i întinde-n decubit dorsal oasele sale cele vârstnice È™i obosite pe o masă prea scurtă, încât labele-i atârnă pe-un dulăpior cu truse de disecat broscuÈ›e din Spălătura È™i cu multe, multe diapozitive, dar nu mai găseÈ™te bec de aspectomat È™i majoritatea demult au pierdut culorile, te ia elevul la miÈ™to cu ele, că se uită pe Animal Planet, pe Discovery, pe La Cinquième È™i pe ARTE, pe National Geographic È™i pe câte È™i mai câte, pe anatomii-fiziologii È™i ghiduri de evaluare la Adult Channel È™i TV 1000, È™i chiar pe Internet È™i pe video, È™i pe sidiroame, dacă există curiozitate epistemică nativă, sau măcar pe canalele noastre, româneÈ™ti, că mai bagă È™i ele documentare didactice, dar puÈ›ine, ignorând că eu n-am mai primit de pe vremea cravatelor roÈ™ii un oscior măcar, o ureche de ghips, un ochi demontabil, o planșă… o CARTE… Ah, atlasul ăla zoologic italian roÈ™u, cu un… păndiÈ›a pe el, să i-l pot arăta părintelui Ankifie, să ne mai descreÈ›im frunÈ›ile ! „Care, fir-ar mamiÈ›ica ta a dracu, nu te È™tergi, bă, È™i pui mâna udă de pe burete pe clanță ?†– întrebă pe la o clasă, departe, învechitul Ionel CaliÈ›oiu, întârziat peste pauză cu vreun raÈ›ionament subtil, cu vreo demonstraÈ›ie prin reducere la absurd È™i la… teleportare educativă, poate la È™coala… elementară dejistă, È™i la a ieÈ™i la lămurit cât de atractiv e colhozul, pe acele vremuri… bune când mai locuiau tovarășii sovietici la blocuri, reparându-È™i tancurile lor enorme cu mecanizatori de-ai noÈ™tri, drujbeni piperniciÈ›i È™i oacheÈ™i, mulÈ›i din ei trăgând ACUM cu ochii-n zare după factoriță puma de coadă pe la cârciumi È™i popasuri, cu pensii mici pe viață, pierzând timpul pălăvrăgind alcoolic, deÈ™i au a doua È™ansă de a-È™i continua educaÈ›ia… Și are dreptate Ninel cu ăștia 15 % preafericiÈ›i că e diversiune nu numai să ne-ncăierăm pe nominalizări, ci È™i, pentru când om face grevă generală, ca să aibă vechilii È™i arendaÈ™ii cifre s-arate pe canale părinÈ›ilor, asmuÈ›indu-i pe noi, că, uite, dacă se munceÈ™te se poate câștiga exorbitant în învățământ, dacă ai rezultate, dacă pregăteÈ™ti pentru olimpiade, în clasă !!! copii supradotaÈ›i sau supersupradotaÈ›i, copii de export ! Nici o grivnă nemeritând pedagogul ăla care reuÈ™eÈ™te performanÈ›e È›inând de lo real maravilloso, dar… nemediatizabile – pe HimenuÈ™a lui BukamaÈ™kin s-o educi să aibă pix È™i foaie, Dudiță, È™i să poată desena, reproducând de pe tablă, nu o seceră È™i-un ciocan sau două baroase de-alea de miner încruciÈ™ate, ci un simplu pătrat, care să semene a pătrat, mă Dudiță, nu a căcat !… Că cu cam asta se ocupă profesorul real, profesorul in-fe-ri-or, de È›ară È™i mahala, nu universitarul superior, ah, cât îl urăsc ! Cu asta se ocupă, amărâtul, cu a da găurică la puÈ›ul gândirii alegătorului de mâine, nu cu a pregăti specialiÈ™ti ! Ceea ce răsprofii È™i cumularzii uită ca atitudinari ! Iar tembelizorul È™i presulica pur È™i simplu au contrafăcut la noi ce morÈ›ii mă-sii e aia un profesor ! La noi, băi, în republica răsprofilor, pentru plebe-prostime, PROFESOR e… Brucan, că dă note liderilor politici, È™i-ar mai fi profesor PROFESORUL… Măgureanu, că È™tie multe ! Doar tu, Dudiță, mânca-È›i-aÈ™ extinderea ta, nu eÈ™ti PROFESOR la noi în republică ! Ci un diriginte martir la o clasă unde, printr-o strategie de repetenÈ›ie judicios gândită, ai simultan la drăcii atât pe MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, po-doa-bele È™colii, cât È™i pe starletele Himena È™i PalaÈ™ca, de numai Fedea Federico Frecardo al lui Ciuvîrin al meu îți mai lipsea din microgrup ! Dar las’ c-o să È›i-l las eu È™i p-ăsta, de la anul, oricât crede Iordanka-n el c-ar ajunge vreodată, c-un bun meditator invertitor de valori, performant ca SD-ul sau SS-ul È™colii ! Sau, dacă s-o opune Filatov din cauza sponsorizărilor È™i covoarelor ce primeÈ™te de la ei, È™i nu pot, È›i-l las atunci pe javragiul de Jevakin, ăla cu ciungă-n muian, că-l poÈ›i folosi È™i ca material didactic când predai rumegătoarele !… Nu te râde, că te trosnesc ! Partea proastă fiind, mă Dudiță, c-am ajuns rău È™i foarte rău în cetatea oligoeducativă, din moment ce tembelizorul È™i presulica, prin jocuri È™i concursuri pe care noi nu ni le permitem curricular, ne-au È™terpelit tineretul, l-au acaparat în exclusivitate să-l educe ăștia, ameÈ›indu-l ca să-i toarne cu pâlnia mesaje promorÈ›ionale direct în Separeu ! Iar noi n-avem vedete atractive la fel, să contraatacăm, pentru că ne-au umplut deja toate ciurucurile SISTEMUL ! Ca niÈ™te mârÈ›oage troiene, arătate cu degetul la tembelizor să-È™i extindă analfabeÈ›ii dispreÈ›ul sau ura È™i pe ăia din noi care mai È™tie CARTE sau se mai strofoacă ca tine È™i Vanessa prin biblioteci ! Și tot aÈ™a o s-o ducem cu salariile astea de batjocură, impuse nouă numai È™i numai de profesorii aÈ™a-ziÈ™i superiori, ah, cât îi urăsc ! care-ar trebui să fie de fapt cuprinÈ™i la bugetul cercetării, ei zdrobindu-ne pe noi ca să poată creÈ™te doar lefurile lor pe seama la ale noastre, ale inferiorilor, să mănânce doar ei delicatese, să evalueze ca parlamentarii studente mai sexy È™i să se îmbrace elegant de se jenează pe urmă să mai facă greve împreună cu niÈ™te jeguri ca noi, instigând È™i studenÈ›imea să se abÈ›ină de la solidaritate pe motiv că e-n sesiune ! Uitând vorba ta, cum a zis È™i Spiru, că cărămizile Reînnoirii sunt tocmai slugile È™colii româneÈ™ti ! Dar când însă e de profitat totuÈ™i, se-nfig la salariu mărit È™i spărgătorii de grevă ăștia superiori, È™i scârÈ›arii care nu cotizează la sindicat, pe motiv că nu le dă bilete la băi sau case ! ConsecinÈ›a mizeriei fiind că oamenii care intrau în învățământ când am intrat noi, oameni de valoarea mea È™i-a ta, Diță, oameni de valoare, nu politicieni sau analiÈ™ti sau universitari, nu vor mai intra niciodată, căci ei se vor îndrepta spre activități mai cinstite È™i ai să vezi tu că până la urmă toată pleava societății o să se acumuleze la noi în SISTEM ! Cum e È™i cu poluarea, că toate hoiturile È™i mizeriile trebuie să se ducă undeva ! Ascultă aici-È™a la mine, Dudiță, că nu degeaba am albit eu, mă băiete ! Dacă mâine-poimâine n-om avea noi de colegă, adică tu o s-o ai, că eu scap, mă pensionez, suplinitoare la cultură civică È™i consiliere È™i educaÈ›ie tehnologică, iar pe urmă titulară cu diplomă pe comunicarea-n limba noastră cea comună, sau mai È™tiu eu la ce dracu-i dă decizia domnu Vasea, după ce-o evaluează sub tamarini la albergue, pe-asta, băi, de se-ntoarse-acuma mozolită È™i ferfeniÈ›ită ca o conopidă, scăpată din măritiÈ™ de la Vampiru din extindere, pe Gaviota lui Fafulea de la a VIII-a B de la Vanessa, mă refeream, să nu-mi spui mie CaliÈ›oiu, Dudiță ! Dar o să-i zdrobim noi pe-ăștia-n alegerile din 2000, impunându-le un preÈ™edinte de second hand, pentru că nu există meserie mai frumoasă ca a noastră, de să le dai gaură la puÈ›ul gândirii cercopitecilor !… Păi când spun eu ! Și atunci de ce să-È›i baÈ›i joc de ea, de meseria ta de apostol ? Că vrea universitarul ? Și de resursele umane, care suntem singurul domeniu cu ele supracalificate față de inepÈ›iile ce ni se cer ! Obligându-ne să rezistăm la schimbare ! Că să pregăteÈ™ti de rezultate, de olimpiade È™i admiteri, copii de familie bună, educându-i ea de export, e tangibil È™i pentr-un licean tocilar, fără diplomă universitară, fără vechime, grade È™i masterat, fără vreo formare continuă după !… Tu-È›i dai seama, mă, cum se vede de sus în jos goana exploatării muncii copilului pentru rezultate la olimpiade ? Te-ai gândit vreodată, Dudiță ? Ai pe toată È›ara un nomenclator de câteva sute, hai 666 premianÈ›i anual să zicem prin absurd ! la toate nivelurile È™i la toate disciplinele. Atât te costă ca arendaÈ™ !!! Indiferent cine morÈ›ii mă-sii câștigă ! Iar jos de tot, în plan local, le dai peste bot la sute de mii de fraieri care se strivesc unii pe alÈ›ii ca omizile, certându-i la miÈ™to că n-au rezultate, n-au muncit de să cază-n clasă-n aria curriculară, ca fotbaliÈ™tii în teren fără salvare ! Aia e cu hoÈ›ii ăștia, că poate, dar nu vrea ! Că eu cred că nu se poa’ să n-aibă ei dosiÈ›i, niÈ™te bani È™i de noi, ca să ne mai mărească È™i nouă leafa, cum are È™i generalul Vasea toamna catedre dosite berechet, alungând astfel calificaÈ›ii, specialiÈ™tii, peste hotare, È™i pe urmă evaluează toată toamna pe la albergue suplinitoare tinere È™i sexy ! Și dacă intri-n proces cu ei, câââte procese sunt ! E ca cum te-ai piÈ™a dincolo de clăvățuiul È™i toancele Spălăturii, Dudiță, în Lacul Titicaca, ca să intimidezi aligatorii ! Te jumuleÈ™te avocaÈ›ii de te lasă È™i fără È›oalele-astea de zgonhen dupe tine, de È›i le-a luat Inocencia de la Căgiurzia din bazar de lângă moschee !…] Păi ia să fi fost eu arendaÈ™ ! Păi, bă băiete, e una cu guma care-È›i stabilizează pehaÈ™u-n gură È™i alta cu vedeÈ›i, copii, cerneala care penetrează această cretă, sau alÈ›ii că ei înalță-n grad pe marele fizician Celsius È™i câte È™i mai câte alte reclame DIDACTICE, păi să fi fost Eu ministru, măi băiete, crezi că toleram EU să mă fure rechinii în halul ăsta, ai ? Adică tu, firmă, te foloseÈ™ti de AUTORITATEA mea de profesor gradul unu, construită de mine cu sudoarea frunÈ›ii de mi-am scuipat plămânii pe tablă È™i pe catedră, în ani grei de muncă silnică, convingi pe baza credibilității mele clienÈ›ii să-È›i cumpere produsul, È™i eu, Ion CaliÈ›oiu, să rămân cu ochii-n soare È™i să nu m-aleg cu nimica ? Păi ce sunt eu aicea, Eratostene ? Profesor sau ce ? Nu te râde, că te trosnesc !… Păi futu-i pehaÈ™ul ei din gură de viață, dacă eram eu ministru, păi dacă nu le făceam un proces, la instanÈ›e numai din uie, de să le meargă fulgii la toÈ›i È™mecherii de bagă reclame DIDACTICE È™i mi-aÈ™ fi scos decizia ca minimum 10 % din profit să se verse la trezoreria special înfiinÈ›ată, a SISTEMULUI, exclusiv pentru profi, că de-aia-i zice profit, asigurându-ne un salariu demn la toÈ›i !… Dar È™i fără să te mai compromiÈ›i în justiÈ›ie se putea negocia, că uite, EU dam un ordin al ministrului educaÈ›iei naÈ›ionale, un OMEN, Ooo Mmmî, EN, numărul pâr-pâr-pâr-pâr, pe nu È™tiu cât aprilie, în anul de campionat mondial de futbol 1998, relativ la metodologia cu privire la mesaje promorÈ›ionale la tembelizor, că dăunează sănătății copiilor dumneavoastră ca È™i consumul de alcool È™i de tutun, È™i să vezi tu, Dudiță, că după ce ne-am fi pus pe ei cu arma noastră redutabilă, anume cumplita noastră putere de a influenÈ›a cinci milioane de copii, adică cu familiile lor circa cincisprezece-douăzeci de milioane de magoÈ›i, dacă nu veneau ei singuri la mine, mafioÈ›ii È™i racheÈ›ii, să-mi propună pentru arhipelagul È™colar, nu un prăpădit de 10 % acolo din profit, ci un 25 %, numai că ACUM nu È™tiu dacă aÈ™ mai fi acceptat EU !!! Și tocmai fiindcă nu se face nimic mă tem atâta că suntem infiltraÈ›i, că se cedează prea uÈ™or în relaÈ›iile cu răsprofii puterii, È™i de către cumularzii din sindicate, È™i de către ăia ajunÈ™i arendaÈ™i ! Impresia mea, Dudiță, este că nu numai după RevoluÈ›ie, ci È™i înainte, ăsta trebuie să fi fost algoritmul, care e È™i-acuma, că nu te pune nici SkaraoÈ›ki ministru la educaÈ›ia naÈ›ională decât după un interviu în regim concurenÈ›ial ca un fel de licitaÈ›ie acolo sus, È™i capătă fotoliul ăla care asigură pe vistiernic că se descurcă cu cele mai mici fonduri, ba chiar că mai dă È™i înapoi din ele, cum ar veni ca un fel de arendă dinainte stabilită ! Ãla e ministru apreciat, bun manager, arendaÈ™ul dătător de arendă ca de la dozator, că-n rest, Dudiță, tranziÈ›ie face oricine : voiajază-n uie, ia canon È™i imită-n muie !… Mare filozofie ! Păi când spun eu ! Numai cum e cu coÈ™ul zilnic nu vede-ai dracu diferenÈ›a È™i că esenÈ›ialul în educaÈ›ie e să ai profesori bine hrăniÈ›i, pântecoÈ™i, cu cravata arcuită pe burtică ca o doagă, ca să-i respecte elevul… Ca È™i părinÈ›ii ! Și greul nici n-a venit cu-adevărat, bă băiete, băi ! Că vara asta o să stăm priponiÈ›i la tembelizor la futbolnîi meaci, ronțăind cu toÈ›ii girasol, dar o să vezi tu-n vara cu eclipsă 1999, când È›i s-o reduce la 20-24 % puterea de cumpărare – ca s-achiÈ›i în morÈ›ii mă-tii ce-a-mprumutat din bănci cleptocraÈ›ia ! – cum o să-È›i vină spumele pe tine să te remarxizezi-recodrenizezi cu toată familia !… Parcă n-am fi avut de acoperit găurile averea colectivă a clasei politice, acaparată nu prin creÈ™terea productivității ci prin fraudă, s-o întoarcem neamului printr-o simplă ordonanță de urgență ! Nu că m-aÈ™ radicaliza È™i eu, care oriÈ™icât mai scoÈ› opt-nouă salarii lunar din meditaÈ›ii, sincronizându-mă doar pentru c-am auzit c-ar fi cam bolÈ™evico-legionari colegii mei din uie, ca să-i respecte porcii de cleptocraÈ›i, dar când economia merge ca focul È™i deÈ›inem mai mulÈ›i miliardari în dolari pe cap de locuitor decât orice È›ară sănătoasă, atunci e peste poate ca EU, Ion CaliÈ›oiu, ditamai omul, Dudiță, profesor de matematică-n pragul pensionării, cu toate gradele È™i vechimile È™i cu spor de ruralitate, să mai stau sluj ca un maidanez È™i să mă holbez ca la MoÈ™ Crăciun sau ca la aia de-È›i scormone biletu-n urnă, dacă părintele cinocefalului scoate sau nu ceva din sacoÈ™a galbenă cu Gică Hagi, să-mi dea bacÈ™iÈ™, să-i trec corigentul, să mă corupă el pe mine ! c-un răhățiÈ™ de pachet de cafea sau de È›igări, sau cu vreo sticloanță acolo-È™a !… Că e greu, mă Moisile, e greu ! Ce să mai spunem altfel, că nu e greu, dacă e greu ?! Măcar cu atâta ne-am ales È™i noi, ăștia mai amărâții din… aia, că putem spune că e greu. Și cui să spunem ? Lui BuÈ›ai, lui Ciuvîrin, lui Filatov ?… Clasa, clasa noastră politică a sărăcit È›ara, băi Dudiță băi, ascultă aici-È™a la mine, dacă nu ne-or face ăștia, răsprofii ăștia, băi, de să zgornim copiii-n recreaÈ›ie afară-n curte sub măslin, ca pe timpu’ lu’ Iorga, în scopul ca să le manglim pacheÈ›elili cu gustare, să nu-mi zici mie Calu !… Păi când spun eu ! AÈ™a o s-ajungem, dacă nu cumva nu È™i suntem acolo, dar n-avem nici tăria morală să recunoaÈ™tem. Că prostia nu doare, hă-hă ! nu supără ea nici ignoranÈ›a ! Că chiar tu, de exemplu, ce mă-ta È™tii ? Știi ceva de È™coala aerohidrodinamică a lui Jukovski È™i Ceaplîghin ? NU È™tii ! Sau CenÈ›ica aia a ta, cerut-a ea, mă, de la Staruha Izerghil din izbuliță armăsarului Udaloi de e bibliotecar la club la forturi ediÈ›ia franceză cu copertă-n roÈ™u È™i negru a celebrului curs de teoria probabilităților al lui Kolmogorov ? Că dac-ar citi, n-ar mai miza a dracu pe virtute la alba-neagra ! Numai că nimeni nu se consumă la noi că nu È™tie să abordeze o ecuaÈ›ie transcendentă, nici măcar popa Panda, mă băiete ! De-o să ne-ngroape È™i pe mine, È™i pe tine ! Uite eu, de exemplu, uită-te-aici-È™a la mine, că-s om serios, respectabil, cunoscut în Drujba, mă salută tot satul, ca È™i o bună parte din sud-estul guberniei, È™i nu s-a găsit nici înainte, nici ACUM, să mi se adreseze cineva cu tovaraÈ™u CaliÈ›oiu de matematică, ci totdeauna am fost, sunt È™i voi fi domn, domnu, dar deocamdată, Moisile, să-mi moară ce-am mai scump dacă-È›i minÈ› cu ceva, È™i nu te mira că plâng, da’ pe-acasă am ajuns la un grad… didactic de mi s-a uzat toată lenjeria de pat È™i îi e È™i ruÈ™ine la nevastă-mea asta de-o È›in momentan s-o întinză pe culme la uscat, o ascunde prin bucătăria de vară, prin pod, prin È™ură la găini, că trece femeile pe drum È™i se uită È™i zice, ia uite la ăștia ai profesorului gradu-ntâi CaliÈ›oiu, el formează moral pe alÈ›ii, dar exemplu personal de binefacerile la carte multă, la facultăți, la masterat, nu dă neam elevilor, formataÈ›ilor, cercopitecilor ! Dimpotrivă, ca È™i Ciomolunga cu kilochiloÈ›ii ei cârpiÈ›i, prezentând lacune serioase, dramatic spânzuraÈ›i pe funie, aÈ™a deprimă È™i el pe care mai e silitor dintr-o mutaÈ›ie a naturii !… Că are È™i Veturia necazurile ei, să È™tii ! N-o mai critica pentru nimicuri ! Dar ce să mai vorbesc eu de alÈ›ii, Dudiță tată, Moisile, c-am ajuns de amân eu însumi să merg la doctor, că mă supără iar ulceru’ ăla când beau, uite, stăm noi È™i căinăm din tembelizor p-alÈ›ii, că e salariu mic la ăștia-n sănătate, dar ai încăput pe mâna lor, e pe viață È™i pe moarte, mă Pitagora, È™antaj de-a dreptul, nu glumă ! Și nu că n-aÈ™ avea EU, Diță, ce să dau în plic la specialist, care È™i merită, că riscă, dar ce fac la asistente ? Păi le dau È™i lor ? evalua-le-aÈ™ în hemoleucogramă, È™i-n timol, că de fapt alea sunt mai sugătoare-rozătoare, îți cere-n față, băi Thalese tată, ostentativ, că ele au prin consens salarii mai mici, bazându-se anticipat actuala putere pe ce completează bolnavul ! concepându-se holist È™i SISTEMUL sanitar să-È™i cerÈ™ească RESURSE din mediul exterior !!! Iar dacă n-ai, te tot amână cu operaÈ›ia, te uiÈ›i cum ia la anestezie ostentativ pe care s-a internat după tine, È™i te tuberculizezi c-o mierleÈ™ti cu zile în spital, Moisile, te mănâncă gândacii p-acolo, mai bine mi-ar da Dumnezeu un infarct, Dudiță, È™i-aÈ™ rezolva-o fără cheltuieli, exceptând pe cele de funeralii !… Mie, mă copile, dac-oi muri până la Mondialele de Fotbal, să-mi ciopliÈ›i tronul dintr-un Araucaria mirabilis pietrificat ! Cum adică că ca ce chestie să dau în primire ? Dar cine nu moare, mă Lobacevski ?!… Uite de-aia !!! A murit un cadru… didactic ! Iete scârÈ› ! Mare tragedie ! L-a-ngropat ieri pe-ăla de mate, pe Calu, de ne-nvăța teste de olimpiadă È™i itemi cu răspuns deschis tip rezolvare de probleme de capa ! A zis aseară Brenda la Radio Statornicia ! Și auz că trage È™i Haritina clopotul ! Ei È™i ce ? Dar pe urmă tot Brenda a zis altceva, înlănÈ›uit, că să strângă drujbenii bani… de să-È™i bage tac-su gaze ! Iar Haritina s-a dus să dea la mormolocii din pânza freatică ! Ce-are moartea mea cu gazele lui BuÈ›ai ! Evalua-o-aÈ™ în cască, s-o am în portofoliu, È™i pe-asta cu Bemweul ei lila, să intre-n tamarini la benzinărie cu el ! Dar ia să fi fost eu un cântăreÈ› de răsunet sau futbolist de marcă acolo, Dudiță, sau o jigodie din astea politicele, atunci parcă mai renta să mă ia părintele Ankifie !… Dar poate că nici atunci ! Dar È™i acceptând ipoteza că m-aÈ™ interna, că mă internează, Dudiță, ce zici tu ? Că nu-mi trebuie pijama ? Ori tu crezi că pot să merg doar în chiloÈ›i viÈ™inii, în È™ort de volei ? sportul meu preferat !… Ba îmi trebuie pijama, Moisile, că sunt profesor român ! Neapărat ! Și să-ncremenesc ca piramida asta de plastic hexagonală regulată dacă mai am vreuna-n È™ifonier nepeticită ! Și ce vorbesc eu de pijama acilea, Euclide, mânca-È›i-aÈ™ părinÈ›ii ! da’ nici maieu È™i chiloÈ›i-chiloÈ›i de-o consultaÈ›ie, praful să se aleagă de oasele mele ca din creta asta È™colară de nu scrie dacă mai am ! Și ce vorbesc eu de consultaÈ›ie, că în ipoteza că m-ar striga pe mine Vizdela s-o ajut să deschidă, că s-a umflat uÈ™a de la boxa asta de materiale, È™i s-ar aÈ™terne cu tangentele-n sus perpendicular pe măsuÈ›a asta a ta, mă jur pe copiii mei, mă Dudiță, că m-ar da de ruÈ™ine nevinovat, săraca de ea, că mi-ar fi È™i jenă, mă Thalese tată, să mă desfac la curea la colÈ›ul viu cu izmenele astea galbenele, izinite ferfeniță pe mine, mă !… Și nici speranță de mai bine nu mai am ! Păi treabă-i asta ? Să stimulezi din tot personalul didactic doar 15 %, cât se zvoneÈ™te conform unor informaÈ›ii ambigue difuzate în interiorul SISTEMULUI ? Iar restul de 85 % să se demobilizeze complet È™i să zică directorului daaaa ? de ce-mi dai mie, Teofan Davidovici, sarcina x sau corvoada y ? Ce profit îmi iese mie de-aci-È™a ? Nici unul !… Atunci, să facă, mamă, cine are salariu de merit ! Eu nu servesc sarcină din aia ! Cum deja fac È™mecheriÈ›ele de Muriela Tulup È™i Sorela Blaster ! Și nu poÈ›i nici să ceri mărire la toÈ›i, că canalele o să insiste pe notele de la testele de angajare ale suplinitoarelor, ca È™i cum nu s-ar È™ti peste tot că nu mai vine-n SISTEM pe un salariu inconsistent decât handicapata care e prea lovită sau prea tolomacă ca să intre la patron ! Sau or să facă ăștia gât cu rezultatele alarmante de la bac, când dacă vreau EU, clasa ta, Dudiță, foarte bună, să ia media ponderată È™apte, È™apte ia ! Dar dacă vreau EU să-i intimidez È™i să-i oblig pe neanderthalienii de părinÈ›i să le cumpere culegeri È™i să mi-i trimită, care e mai conÈ™tienÈ›i dintre ei, la meditaÈ›ie, le formulez de o aÈ™a manieră itemii, grilele È™i descriptorii de performanță că să dea dracii dacă ia vreunul mai mult de patru !… Și zici tu că să facem greva profesorilor inferiori coordonată cu a elitei… Ce studenÈ›i, ce universitari, ce atitudinari solidari cu noi aÈ™tepÈ›i tu, mă Dudiță ? Noi suntem pentru ei leprele facultăților, incapabilii de altceva decât de-nvățământul inferior ! Nimeni nu se va solidariza cu noi, în articole sau declaraÈ›ii, nici nu va intra-n grevă generală lângă niÈ™te râioÈ™i ca noi ! Cât despre liderii noÈ™tri sindicali, îi detest când îi simt că vizează doar a trece-n lagărul inamicului, adică la porcii de politicieni. Păi È™tii tu de ce-am desfiinÈ›at EU sindicatul pe care tot eu am alergat să-l fac la Drujba ? Mă canoneam să strâng cotizaÈ›iile, cu repetate discuÈ›ii că una voia să-i dau eu casă, ailaltă grădină, alta bilete la Neptun cu preÈ› redus, iar zăpăcita asta de Vanessa, alocaÈ›ie de CÃRÞI pentru profesori, È™i uite că vine o vacanță de iarnă È™i eu n-aveam nici ce să mănânc, nici ce să-mbrac, nici lemne să mă-ncălzesc, nici medicamente să mă tratez, iar de la tembelizor ce aflu ? Că niÈ™te lideri (nu mă interesează de la ce federaÈ›ie !) s-au întrunit să sprijine desovietizarea educaÈ›iei ACUM… Unde, mă Dudiță, mânca-È›i-aÈ™ apotema ta ? Unde au È›inut ei colocviul ? ÃŽntr-un cămin amărât cum e ăla de la Agricol, la CuÈ›ari-da, cu mâncare pe sponci de la cantină, cu toate caloriile furate din ea ? AÈ™ ! La Poiana BraÈ™ov, puiule, în cel mai luxos hotel posibil, la Șura Dacilor, cu mâncare ca la străini au È›inut conferinÈ›a, în sezon, în vacanÈ›a de iarnă, din cotizaÈ›iile mele ! Și au mers È™i la vânătoare la urÈ™ii ÃŽmpuÈ™catului ! Și au mai trimis È™i telegramă arendaÈ™ilor că occidentalizarea este nu numai necesară È™i tangibilă, este È™i fezabilă ! Cum, mă, fezabilă dacă nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa ? Am desfiinÈ›at eu sindicatul a doua zi ? L-am desfiinÈ›at ! Că altfel mă desfiinÈ›a el pe mine, de inimă rea ! Și parcă prevedeam că Poiana BraÈ™ov o să-mi rezerve È™i alte surprize neplăcute cu ăștia de s-au privatizat în firmele partidelor regale !… Au acaparat prin FPS-ul ăla È™i siglele, È™i însemnele, È™i tradiÈ›iile !… Mi-e scârrrrbă, mă băiete ! Mi-e Scârrrbă cu S mare È™i abia aÈ™tept să ies la pensie ca să scap de toate È™i să nu mai văz nimic în jur ! Că s-au epuizat toate posibilitățile matematice, altele nu mai există, nu ne mai putem ridica din Mizeriadă prin mijloace proprii, băiatule, cum nu se mai poate ridica singur din È™anÈ› alde Fafulea perfectamente borracho, când greÈ™eÈ™te È™i el la Ra-ketta sau la KatiuÈ™a, ca omul ! Și nu bea mult săracii, drujbenii noÈ™tri, că e deja alcoliÈ™ti : dintr--un paralelipiped alb de-ăla micu de vodcă unii e tun complet !†„Asta È™i este, Ninele, esenÈ›a descoperirii mele ! – tresări cu prietenie Moluscă, dar nu se atinse de sticla de coniac istoric, napoleonian, a matematicianului, deoarece avea-n dulăpiorul cu diapozitive una c-un delicios rompopo preparat de CenÈ›iÈ™or pentru părintele Ankifie. Oligopedagogia mea se instituie tocmai acolo unde nu mai există, Darwine tată, din motive de lenjerie intimă, cadre… didactice decente. Și asta chiar dacă mai există printre noi unele elemente în stare să-È™i pună cu grele sacrificii o uniformă de apostol la catedră, cum are È™i popa-n amvon, chiar peste un pântecel chiorăind, cum au frumoasele noastre colege tinere, numai s-adune sărmanele cât de cât de-o rochiță nouă, postind rău întru aceasta toate, dacă nu le fac transfuzii părinÈ›ii, te uiÈ›i È™i-n rata de Căgiurzia la ele, mai mare ruÈ™inea, râde țăranii, chiar dacă nu taxează nici ei, cum È™ade lângă compostor amărâtele, cu biletu-n pumnuÈ›, ca niÈ™te cerÈ™etoare, tremurând însă de frică È™i jenă !†Între timp Ciomolunga a băgat copiii la clase, ciobănindu-i cu vocea ei de brigadieră capabilă să dea ordine pe tarlalele sovhozului Miciurin de la un capăt al multikilometricului rând de porumb hibrid irigat È™i erbicidat, la celălalt, în vremuri de mulÈ›i regretate, când de atâta recoltă, România exploata munca copilului din septembrie până la marile brume, iar acuma, ce folos, fa, că È›i-a dat pământul înapoi, dacă n-ai cu ce-l munci ? Că nu eÈ™ti nici colhoznică, nici fermieră ! Asta fiind È™i tragedia momentului, Diță, că suportăm atât dezavantajele capitalismului cât È™i pe ale bolÈ™evismului biruitor ! Ochii cei negri ca È›iÈ›eiul sau ca antracitul din fiolele fixate cu sârmă pe cartoane didactice de pe vremea lui Stalin, ai inteligentului Bonobo, se odihnesc îndelung È™i cu perversă satisfacÈ›ie pe o planșă ateistă care totdeauna scoate din cuvioÈ™ie pe părintele Ankifie, când e atras în astă bolgie la coniacul Napoleon sau la vreo damigeană de pulque È™i mai ales la paharul de rompopo irezistibil, sorbit cu churumbela ca la discotecă, nu însă ascultând cu emoÈ›ie puberă la roacheriÈ›e, ci cu oroare dogmatică privind la buclucaÈ™a excelentă planșă cu È™i despre rolul pe care trebuie să-l fi avut munculiÈ›a, lucrul bine făcut, încât s-a tras maimuÈ›a din sărmanul om, lăsându-l să se descurce singur. Ici sinantropul agil È™i curajos ca partizanul adună crengi uscate aprinse de-un incendiu în pădure. Colo neanderthalienii își cântăresc, ca dracii cozile, niÈ™te măciuci pentru vânarea mamuÈ›ilor în colectiv. Ci numai poetul de Cro-Maguon pune pe zid grafiÈ›i cu bizoni cu spreyu ai lav this scul fak iu gălz, in vreme ce la groapa cea de jale È™i veÈ™nică odihnă È™i recreare la verdeață vracii zic la litanii È™i aÈ™tern omoplatul de ticăit mastodont peste un ghemuit stârv de adult tot atât de muritor ca cei de față, parcă rânjeÈ™te strămoÈ™ul nostru păros de noi ! Ci tocmai această naivitate abjectă, astă interesată neÈ™tiință a morÈ›ii ar trebui s-o combată la copii profesorul de È™tiinÈ›e ale vieÈ›ii, Vanessa, nu să lase doar popii Panda să le zumzăie copilaÈ™ilor, în craniile fragile ca niÈ™te băscuÈ›e cu brânză de vaci È™i stafide, ce È™i cum e chestia, adică să se privatizeze el în aÈ™a mare conÈ›inut pluri-, inter- È™i transdisciplinar ca ViaÈ›a È™i Moartea, exploatând ca pe un miracol maÈ™inăria biologică pe care raÈ›iunea cere, impune È™i se roagă a sta statuar, aÈ™ezat pe aria lui curriculară roză ca la maimuÈ›e, darwinismul ! Căci începe la elev, MalaÈ™a, de pe la doiÈ™pe-treiÈ™pe aniÈ™ori, cât are Esmeralda ta, de prin a È™asea sau a È™aptea, un fel de râs continuu, studiat de hebelogie, ca È™tiință a alcolismului, un hohot cretin, imbecil, tont È™i idiot, care nu se mai curmă decât prin penultimul an de facultate sau odată cu armata È™i cu măritiÈ™ul, dar nici atunci de tot, că te mai uiÈ›i la tembelizor la câte-o hihiliză care È›ine loc de-o analiză care-ar conduce pre mulÈ›i la eÈ™afod. DeÈ™i e È™i râsul ăsta creator măcar de bizarerii ! Ia uitaaaÈ›i, copii, o coajă de banană ! Sau, ia uitaÈ›i copii, magneÈ›ii È›ine cu Steaua, că e roÈ™-albaÈ™tri ! Și Molecula È›ine cu Steaua, băi, dacă i-a vopsit în culorile clubului ! Un râs hebefrenic nesfârÈ™it, iscat din nimic È™i din orice, e suficient să fie doi în clasă, ce să mai vorbim de-o gaÈ™că-ntreagă, È™i pe ploaie, È™i pe secetă, È™i pe foame, È™i pe chef, È™i pe Mineriadă, È™i pe Mizeriadă, È™i că am bătut Anglia, È™i că ne-a bătut CroaÈ›ia, È™i că am făcut revoluÈ›ie, È™i că ne-am aÈ™ezat cu aria curriculară pe ea ! Biata Haritina, plângând cum că i-am lăsat È™i eu, naiva, mă Dudiță, să înveÈ›e prin condiÈ›ionare operantă, să le zic la atingerea È›intei ca fidbec că brava copii, aÈ›i fost de milioane ! Având magneÈ›ii la dispoziÈ›ie, să descopere ei că se resping cu polii de acelaÈ™i fel È™i nu stau roÈ™u lângă roÈ™u, nici albastru lângă albastru, ci ei tind în mod natural – dovadă că magnetismul animal sub formă de aură electronică precede vitalul cum È™tiau È™i romanticii – să se aÈ™eze într-o poziÈ›ie ca notele 6 È™i 9 în numărul 69, atrăgându-se nord cu sud È™i, respectiv sud cu nord, iar ai lui CaliÈ›oiu mi-au trecut la rubrica ce-am constatat, dup-atâta împerechere È™i împreunare, că magneÈ›ii din trusa mea didactică È›ine cu Steaua !!! ÃŽntr-adevăr, CenÈ›ico, fir-ai a răului cu opÈ›ionalul tău, trebuie să se fi încins discuÈ›ii în contradictoriu, unde am constatat că orice afirmaÈ›ie ai face când schimbi catalogul, din zece prezenÈ›i se găsesc minimum trei inÈ™i să fie… de altă părere, adică proporÈ›ional una ființă umană din trei, de-aia È™i tâlcÈ™oul nu se face cu doi decât dacă sunt bine exersaÈ›i pe desfășurător actorii, altminteri se convoacă mai mulÈ›i È™i încăierarea vine de la sine. Se ceartă-n toată È›ara ca proastele, MalaÈ™a, că s-a zvonit că numai la 15 % le-o măreÈ™te, leafa ! Dinspre clase, dinspre holuri vine ACUM un vuiet straniu, colectiv, satanic, cu rare identificări de proprietari de câte-o voce, doar dacă te concentrezi, însă junglos dezarticulată, nu înÈ›elegi nimic din această gălăgie umană, pe când pe Amazon, la maimuÈ›ele urlătoare guriba, cel puÈ›in e clară intenÈ›ia de a-È™i semnala prezenÈ›a la prășit pe un anumit teritoriu, descurajând prin corul lor de mohorÈ›ii mă-tii, repetat la nesfârÈ™it, pe anumiÈ›i intruÈ™i. E ca un stupuleÈ› de insecte È™coliÈ›a noastră dragă. E mai rău încă, fiindcă pute de la iepuri, canari, hamsteri, acvarii È™i e în aer puf înecăcios, ca la încărcat găini cu babuinii mai mari, în halele de la sovhozul Miciurin, păsări ale păcii din alea albe È™i cufurite, care se ouau des, de le poreclea lumea care le scotea din combinat, rachete ! O rumoare cenuÈ™ie, depersonalizantă, de Avicolă È™i de stadion È™i de sală de congrese în aÈ™teptarea conducătorului iubit. Gloată. Gloată È™colită. Gloată în curs de È™colarizare. Lume multă… Și nimic în plus ! Lume-lume. Fără o imagine despre lume. CenuÈ™iul țărăncii ceapiste, ceva de vrabie, poate È™i de cioară. Să cunoÈ™ti fata care a fost, cum a înflorit amu vreo două decenii È™i cum s-a schimonosit È™i lăbărÈ›at după măritiÈ™ sub griji, fiind ACUM, pe câmp, ca soacră, identic exact clonată ca mă-sa la fel, colhoznica de odinioară, de la care luam noi lăptic, CenÈ›iÈ™or, pentru Genaro È™i Maricusa ! Cioc-cioc-cioc ! O mamă vine la dirig c-o scutire de IACRS, de infecÈ›ie acută a căilor respiratorii superioare, È™i se jeluieÈ™te că magotul Jevakin – pistruiatul ăla care rumegă ciungă mereu în pungile bucale – n-o ascultă neam, o minte sistematic cum că n-are de scris, că ACUM zice că se învață doar în clasă, chiuleÈ™te de la activitățile È™colare, iar când e prezent sfidează clasa ca microgrup, încalcă murdar pe adidaÈ™i normele È™i valorile acestuia, ar sta numai cu mingea pe uliță parcă toÈ›i am fi niÈ™te Hagi, e cuminte doar cât e priponit la tembelizor ronțăind girasol, È™i s-ar duce de trei ori pe zi la discotecă sau la joace electronice (de ce-i dai bani pe mână, fa, că eu nu-mi permit să intru la discotecă la Raketta !), asta e, nu-È™i face niciodată temele, motivând că nu le-a dat neam de scris (ce profă o mai fi È™i aia care nu dă asigură cu teme multe retenÈ›ia È™i transferul, de miÈ™ună copiii brambura !), nu se scoală duminica la slujbă la părintele Ankifie, o înÈ™eală, a cerut bani pentru fondul È™colii o sumă exorbitantă, cât a hotărât comitetul de părinÈ›i pentru perdeluÈ›e È™i pentru refacerea porÈ›iunii de gard furate, dar uite că nu i-a adus încă nici pe-ăia, i-o fi dat directorului Filatov în calitatea lui de patron, la Raketta, la biliard, o minte ca clasa politică È™i-È™i bate joc de ea ca mumă în stil mare ca ăia la hihiliză de cleptocomuniÈ™tii din toate partidele, care merită nu satira ci satârul, i-a povestit că organizează aia sexy de vinde însă È›igări de contrabandă È™i-i pune să stea-n cap È™i s-alerge, Muriela Tulup, o excursie la Doma Norodului, i-a cerut banii È™i s-a-nhăitat cu-ai lui BukamaÈ™kin, mergând tot în Capitală, dar la meci, consiliaÈ›i-mă È™i pe mine, domnu dresor CaliÈ›oiu, ce să-i mai fac, să-i iau calculator È™i să-l priponesc la Internet să stea pe joace acasă ? ca să nu mai vagabondeze ? Că mi-e că-l ia la puÈ™cărie ca pe Harneală, sau se-nvață cascador ca Săbiuță È™i cu ȘiÈ™u de să spargă pe magistrală TIR-urile din mers, È™i nu mi-e de-alta, domnu diriginte CaliÈ›oiu, da’ dacă-l bat, e demn, fuge de-acasă, bre, în Bulgaria ! L-a-nturnat tac-su de la Dunăre ! „Eu – rânji CaliÈ›oiu beat ei – nu pot, Aculino, decât să-i aplic, între limitele regulamentului È™colar, principiile genialului Anton Semeonovici Makarenko de promovare fără ură È™i răzbunare È™i, întrucât constat că delapidează, am să-i încredinÈ›ez acestui minicleptocomunist sarcina autoeducativă de mare răspundere, de-a deveni trezorierul clasei, cum probabil l-aÈ™ instala peste finanÈ›e sau pe la bănci în republica răsprofilor, dac-aÈ™ fi EU la putere È™i mi-aÈ™ propune reeducarea prin mijloace nestaliniste a personalităților atinse de corupÈ›ia vremurilor ! Deci, meri liniÈ™tită acasă, femeie, las’ pe mine, c-am să È›i-l promovez !†„Nu vă stressaÈ›i, doamnă lăptăreasă Aculino ! – are a adăuga Străchinaru politicos – nu vă faceÈ›i griji obsesive că nu prea-nvață rumegătorul Jevakin ! He-he, nu te gândeÈ™ti, fa, la subîntrebarea că cât îi pasă atomului primordial că generează ca Univers matur în unele microsubpărÈ›i ale sale numeroase astfel de specimene, dup-atât-amar de evoluÈ›ie, ai ?… Au dară nu prin selecÈ›ia naturală stricată de fiinÈ›a postmaimuÈ›ană È™i ACUM postmodernă, născutu-sa Jevakin aÈ™a cum este ? Ci preafericit petrece-va el cât printre oameni rămâne-va ! AÈ™a că lăudaÈ›i-vă plodul sau mai bine, tăcerea ! Detest, doamnă, din partea părinÈ›ilor să achiezeze la, iacă dar, o subcultură a nemulÈ›umirii de copii. Și nu uitaÈ›i niciodată, că elevul e un mic european în derută pe vremuri de Culture Kitsch È™i aplică din proprie iniÈ›iativă principiile oligopedagogiei, optimizându-È™i o strategie naturală de minimum efort atât în clasă cât È™i extraÈ™colar, învățând prin descoperire în cetatea oligoeducativă că temeiul fericirii este : cât mai puÈ›ină CARTE È™i cât mai puÈ›ină educaÈ›ie ! Nu uita că magotul tău Jevakin beneficiază, iacă dar, de simÈ›uri fragede È™i necorupte : să-l lăsăm, stimată mamă, să rumege È™i să se orienteze el singur, fiindcă-n mod cert o va face mai performant decât noi cu minÈ›ile noastre cleioase, îmbâcsite ca pâsla de la aspirator, mai ales c-apucarăm tustrei toate partidele cleptocomuniste ale pluralismului de azi comasate cu tot cu cele regale într-unul singur ! Că È™i eu, È™i domnul CaliÈ›oiu, doamnă, aici de față, poate că dacă ne orientam de capul nostru unde e benefic să dăm mai departe – iară nu blestemaÈ›ii de părinÈ›i È™i bandiÈ›ii de profesori, în frunte cu Foma AkimuÈ™kin, să decidă de carieră – atunci cu siguranță că n-am mai fi fost azi niÈ™te jeguri didactice alcoliste, cum puÈ›in a lipsit să n-ajungi chiar È™i tu, Aculino, că te È›iu minte de pionieră fruntașă ! Au ce sfat azi ai a-i da de bine tu plodului tău, bre femeie ? Atins-ai gustul prosperității, te-ai mezelit, bre ? C-avuseÈ™i coroniță, È™i la CenÈ›iÈ™or în ciclul primar, È™i la mine-n gimnazial ! Ai ajuns ca È™i mine, fa !… Iar eu ca tine ! Un pârlit, un vagabond, un golan, de nu mai mi-am permis de nu mai È›iu minte să-i procur Inocenciei o broșă, iar mie un determinator zoologic la zi, cu ce animale au mai rămas pe planetă... Pot eu atunci să-mi permit, am manieră să-i dau lui fii-tu lecÈ›ia de fericire È™i să-i spun, magotule Jevakin, ia-o p-ici-È™a nu p-acolo-È™a ? Cine, elevo ? Eu, fa ??? Păi poate eu sunt mai amărăștean È™i decât tine, fa, fiindcă eu cu CenÈ›iÈ™or, care evident că efectiv nu e mai rentabilă pentru mine decât o vacă, după ce È™i-a-ngheÈ›at È™i opÈ›ionalul redevenind ca o junincă, află că nu scoatem de pe două titulaturi cu normă-ntreagă cât scoÈ›i dumneata dupe două-trei vite zebu mulse la două deÈ™te !†„Păi trebuie È™-alea, domnu diriginte de biologie, păscute, rânite, îngrijite, gonite, iarna să le dai coceni È™i sfeclă sau varză nevândută È™i… Nu e chiar aÈ™a uÈ™or cum spui !†„Adică vrei să zici că eu È™i cu CenÈ›ica mea n-am face față ?… Ne jigneÈ™ti, chiaburiÈ›o ! Veacul ce agonizează a demonstrat tocmai contrariul, că munca intelectuală se poate converti integral în muncă fizică, dar nu È™i invers, cum lucrul mecanic în căldură motanus mutantus, dar nu È™i invers, iară un academician poate duce 200 de roabe pe zi, încărcate tot de el, de la podul de pe Spălătura până-n dreptul bisericii, aparent fără nici un fel de efort ! Deci te-nÈ™eli amarnic ! Află dumneata că numai să ne dea alde Fane BuÈ›ai pământul PuÈ™ii înapoi È™i v-arătăm noi, eu È™i cu familia mea, la toÈ›i drujbenii că È™i cadrele… didactice pot face bani ca elevii lor ! De-aia È™i CenÈ›ica mea mă pistonează mereu că drumul nostru spre prosperitate, Bonobele, e doar unul È™i cred că nu mai e cazul să È›i-l indic încă o dată ! Să ne luăm pământul strămoÈ™esc înapoi ! Aia e ! Imediat ce suntem puÈ™i în posesie, foc ne dăm la diplome în curtea È™colii ! Și pe urmă, È™tii ce facem, Aculino, pe pământul ăla ?… O să creÈ™tem faaazani, dropii avutarda, lame, dromaderi, guanaci È™i în principal struÈ›i ! StruÈ›i pentru export în uie ! Iar peste ani, date fiind progresele oligogeneticii, copii, vom implementa la noi în stepuliÈ›a pârjolită de încălzirea globală, iacă dar, struÈ›ocămilele anticipate de marele nostru academician Dimitrie Cantemir !†„E bun de legumicultură, domnu diriginte, lotul, că e Spălătura aproape, se poate iriga cu pompe electrice de-alea, came ! E aproape È™i de È™osea să-ncarci !†„AÈ™ ! Crescătorie de struÈ›i facem, fa ! Cu export în uie pe contracte ferme : carnea, penele, ouăle (un chil jumate unul !), oasele pentru artizanat, pielea pentru marochinărie, totul se caută È™i se vinde la struÈ›i !†„Chiar vă rog, domnu diriginte, să vă preocupaÈ›i È™i să faceÈ›i ceva, că prea aÈ›i ajuns de râsu’ lumii, È™i dumneavoastră, È™i coana CenÈ›ica !†„Las’ că v-arăt eu vouă ! MohorÈ›ii mumii voastre de drujbeni împuÈ›iÈ›i ! Am aÈ™a idei megainovative de-o s-auză de mine È™i australopitecul de la Sydney de-a luat-o pe cumnată-mea Koala È™i nu vrea să investească-n CarpaÈ›i !†– o cam repezi el È™i o împinse să se care, supranemulÈ›umit că se scăpase dând idei fecunde altor posesori de capital, cum ar fi fost È™i Calu ce sta-n retragere-n vizuină ca Udaloi în izbuliță, evitând să-i adulmece clienta mirosul de Napoleon. Erau extrem de iritaÈ›i amândoi pentru că, la rândul lor, mirosiseră că Jevakina venea de la Căgiurzia din bazar, unde vânduse lângă moschee produse lactate, È™i vorbea cu ei având încă teancul de bancnote sub fustă, între opÈ›ional È™i aria curriculară, la jartiera roz a unuia din ciorapii groÈ™i de casă. ÃŽn consecință, o lumină de natură spirituală, o anume pax oligodidactica, îl cuprinse pe Dudiță, tot aÈ™a cum i-a inspirat multă poezie lui Goya de la Real Madrid o lăptăreasă din Bordeaux, localitate al cărei futbol e cunoscut în confruntări directe de stranierii noÈ™tri chemaÈ›i să îmbrace tricoul naÈ›ionalei. Concret, lui Străchinaru-i surâdea, radios ca un soare-ntre munÈ›i lâng-o sondă, perspectiva la mal de apă de a vinde totuÈ™i la benzinăria lui nea Fane, singurii noriÈ™ori fiind că avea ACUM oră la a opta, clasă terminală, deci total dezinteresată de competenÈ›ele neincluse-n programa de examene È™i închise nervos uÈ™a de la cămăruță, în spatele ameÈ›itului de Calu, cam alergând spre cancelarie după catalog, să n-apuce a-l încondeia de întârziere Ciomolunga în caietul de procese-verbale al profesorului de serviciu, care, cu toate că nu-i el condicuță de prezență să te atace la salariu, contează dacă ai duÈ™mani È™i se pune problema nu atât a calificativelor anuale, cât a salariului de merit, a premierilor cu 2 % din fondul de leafă al unității sau la alte competiÈ›ii ale luptei pentru existență pe viață È™i pe moarte. „Merit euuu să fiu iuuuubit ? – se pomeni el fredonând. Eu care, uite, am mai È™iii greÈ™it !†Era miercuri È™i sfârÈ™it palpitant de campionat, cum nu mai fusese de ani aÈ™a bengos, iar È™efa clasei cu ochi cam exoftalmici È™i gură ca siliconată-n contur zise că don’ profesor, vă rugăm să ne scuzaÈ›i, în morÈ›ii mă-tii de erou al pegrei rătăcind de fomist spre grânarul din Kuban, că n-am putut să ne pregătim pentru astăzi chiar aÈ™a bine la dumneavoastră, deoarece biologia nu e materie de admitere prin examen la licee, nu e propusă nici de capa, È™i dăm test la română de simulare, È™i am avut pe azi, la… Fefeleaga ! È™apte comentarii, È™i la domnu CaliÈ›oiu… a zis că ne dă nota unu la toÈ›i elevii buni care cutează a veni fără documentele È™colare puse la punct ca pentru inspecÈ›ie, cu accent pe caietul de muncă independentă de teme suplimentare È™i de studiu individual de formare continuă cu minimum una sută probleme de tip subiect de admitere de prin culegeri È™i din broÈ™urile procurate de la doamna vechil teritorial Kabaniha, plus chitanță de abonamente ! LecÈ›ia de zi „Deteriorarea mediului†nu prea cerea să-nveÈ›i acasă decât că acÈ›iunea negativă a omului asupra mediului se numeÈ™te deteriorare (degradare) È™i să reÈ›ii că prima cale e transformarea ecosistemelor naturale în ecosisteme antropizate, după care vin supraexploatarea resurselor, introducerea de noi specii (cum voia el însuÈ™i să bage struÈ›i), realizarea de amenajări grandioase record telegenico-pupincuribile È™i, în fine, poluarea, dar Bonobo se descumpăni la vehemenÈ›a de sindicalistă preparlamentară a lideriÈ›ei de măritat deja È™i nu stărui să descâlcească dacă chiar Didina Arnăutu, ca È™efă de comisie metodică, le dăduse È™apte comentarii la Fefeleaga, de rostise fecioara cuvântul cu atâta scârbă, sau, de nevroza supraîncărcării, această premiantă a clasei Vanessei, copilă supradotată, bună de export, cu muian cu tot, se scăpase È™i se exprima parcă prin extindere a poreclei Fefeleaga de la Didina-Gospodina cea comună la propria doamnă dirigintă Vanessa, căreia i se zicea de regulă NaÈ™pa ! N-are nici o importanță, rictui Moluscă, tu-È›i grâul mă-tii de elevă performantă, cu botosu ăla al tău, de parcă È›i-ar fi perforat gagii ghiozdanul cu petarde ! că la Fefeleaga-NaÈ™pa te-ai dus a dracu la olimpiadă, să aibă rezultate pentru salariu, poate È™i propunere de gradaÈ›ie de merit, ca È™i pentru 2 % È™i-o să se înfigă È™i la 15 % ăștia zvoniÈ›ii, dar la bio la olimpiada mea n-ai vrut nici măcar să te prezinÈ›i, că te-ajutam È™i È›i-am È™i spus doar că nici nu te pun să-nveÈ›i, c-aranjez eu cu lucrarea ! Las’ că te satur eu de zece pe toată linia, fir-ar mă-t’ a dracu ! Anul ăsta terminal las’ că-È›i strică el Moluscă media, că È™i-aÈ™a nici n-o să mă mai saluÈ›i, liceancă navetistă, când ne-om mai întâlni în rata de gară de CuÈ›arida ! Se-nfuriase È™i mustaÈ›a-i tremura ca firele de iarbă yuyo, cugetătoare-n pampas la frigul din Puna de Atacama, plaiul deÈ™ert cu oseminte congelate la peste 3000 metri, unde-l mâna È™i pe el altitudinea morală. ÃŽÈ™i propusese-n obiÈ™nuitul proiect de activitate didactică desăvârÈ™ită de dinainte de a intra peste gibonei, să le deie un extemporălaÈ™, cu niÈ™te itemi cu alegere duală È™i multiplă, bine calibraÈ›i pe abilitățile de sfârÈ™it de capitol, dar È™i cu întrebări cu răspuns scurt sau întrebări structurate să le mai ia din timp, pentru ca plimbându-se printre bănci cu labele sugestiv imobilizate la spate, monitoruzându-i ca să nu copieze, să mai trag-o cugetare la oferta lui Ciuvîrin, dacă nu i se-ntinde vreo cursă. Pentru că cel mai suspect aspect, pe măsură ce mă trezesc mi se pare a fi faptul că noaptea la camping, în pustă, când vâjâie horror kok-sagîzul prin arbori desfrunziÈ›i, e mai indicat la benzinărie un caftangiu ca Harneală, chit că nu manifesta ca elev aplecare spre armonizarea propriului sistem de valori cu cel social, nu înÈ›elegea rolul muncii, nici al responsabilității pentru lucrul bine făcut, nu se autoevalua obiectiv È™i – lucrul cel mai grav – n-avea un stil de muncă eficient, ajungând adesea să recurgă la infracÈ›iuni, ca un fundaÈ™ care nu poate stăpâni un atacant advers mai creativ decât el È™i atunci trebuie să faulteze des chiar cu riscul cartonaÈ™ului roÈ™u… Era miercuri, era etapă È™i liderul băieÈ›ilor venise cu casetofonul, îl avea în bancă, iar alÈ›ii ascultau în căști, rugându-se nonverbal toÈ›i, cu grimase lungi È™i de gaÈ™că, cum că don’ profesor, să moară observatorii federali Filatov È™i cu Fefeleaga È™i cu Ciomolunga, dacă nu-i aÈ™a, noi suntem cuminÈ›i, n-aude nimeni, dumneavoastră, profii, nu vedeÈ›i c-a devenit È™i-n România, în 1998, palpitant cine e să ia titlul la futbol ? „Titlul, mă ? – mârâi Moluscă. Titlul la noi îl ia tot cine trebuie să-l ia ! Dar mă supun : clientul nostru, stăpânul nostru ! Asta vreÈ›i, asta fac ! Carte puÈ›ină È™i educaÈ›ie minimă, oligopedagogie, dacă un fost elev slab, jucător tot slab, ajunge de câștigă la un meci de lasă visător tot corpul… didactic ! Dar dac-aud cel mai mic zgomot, la ratări sau la goluri sau la decizii controversate ale arbitrului – adăugă el cu o voce străină, care puse cercopitecii pe gânduri că nu glumeÈ™te – să mor în puÈ™cărie dacă nu rup cu brutalitate această pax oligodidactica, vă iau casetofonul È™i ascult numai eu în boxă cu Calu È™i vă È™i dau pe bune extemporalul promis !†Părăsi cu energie catedra, să nu-i remarce copilaÈ™ii criza de identitate È™i spumele galbene de la colÈ›urile gurii, extinse È™i pe mustăți, refugiindu-se-n fundul murdar È™i prăfuit al clasei È™i se înÈ›epeni la ultima fereastră, de unde ades meditase el la ireversibilitatea timpului, cătând la panorama Drujbei sprijinite ca un decor potemkinist pe orizontalitatea neagră a stepei, spartă doar pe o zece-cincisprezece grade de orizont, acolo unde se zărea Căgiurzia. Cu acest animal, domestic totuÈ™i, care este formatatul, trebuie să te porÈ›i ca c-un viÈ›el, MalaÈ™a, cum fac toate carnivorele SISTEMULUI, prima întrebare pe care să È›i-o pui trebuind să fie la ce e bun, ce foloase aduce elevul ? Iei deci catalogul È™i accesezi ultima pagină, ce profesii, ce locuri de muncă au părinÈ›ii lui È™i tragi o primă concluzie dacă te pot servi cu ceva sau dacă sunt capabili de să-È›i plătească meditaÈ›ii. Pe urmă, umbli pe la domicilii mai dihai ca popa Panda, cum miÈ™ună bestiile de Fefeleaga, CaliÈ›oiu È™i Ciomolunga, te împrieteneÈ™ti cu părinÈ›ii mai conÈ™tienÈ›i, aceÈ™ti proprietari primitivi ai elevului-viÈ›elului, învățându-i să-l chelfănească sălbatic fiindcă să È™tiÈ›i de la mine că poate, potaia, dar nu vrea, le explici cât te chinuieÈ™ti tu la clasă de te-ai nenorocit pe toată viaÈ›a cu toÈ›i cretinii clonaÈ›i la beÈ›ie, arăți pe batistă, dacă eÈ™ti tebecist, cum îți scuipi tu plămânii în clasă, doar-doar or pricepe că trebuie să se simtă să-È›i dea ceva ca la pelerinii rătăcitori prin stepă de la o lavră la alta, faci promovare de imagine È™i pe urmă mai vorbim ! Fiindcă cetatea oligoeducativă o fi ea dominată de tembelizor È™i presulică È™i de câinii vagabonzi care sunt mesajul upercutclasului către vidanjclas, c-aÈ™a s-ajungă È™i copiii voÈ™tri, dar maxima influență educativă o exercită asupra părinÈ›ilor însăși viaÈ›a ! Ei trăiesc foarte greu È™i, din cauza cleptocraÈ›iei, trebuie să dea È™pagă pe tot de-a rândul. AÈ™a că-i destul să colinzi la domicilii, cum È™i pretind vechilii, È™i să te vaiÈ›i că ce te mai canoneÈ™ti cu eleviÈ™orii, È™i mujicul pricepe, È™i dacă are, îți dă-n morÈ›ii mă-tii, nu face discriminări față de alÈ›i cinovnici ! Unele rezultate ale cerÈ™itului se vor vedea imediat, altele nu È™i atunci întorci foaia, treci la represalii, că doar ai standardele de performanță È™i stiloul în mâna ta ! TU stabileÈ™ti câtă carte trebuie È™tiută pentru cutare notă, cine rămâne corigent È™i cine nu. Și oricum, dacă vor veni cu timpul de sus teste de-a gata, ele vor fi dure, interesul stăpânirii fiind să bage itemi nici obiectivi, nici semiobiectivi, ci cu răspuns deÈ™chis, ca eseul structurat sau nestructurat inventat la Paris de Cioran, ca s-arate ăștia c-avem un învățământ prost È™i că nu merităm noi, haimanalele de profi, să ne mai mărească È™i nouă leafa ! Două lacrimi de propria lui milă i se preling lui Moluscă peste obrajii colbuiÈ›i, până la spumele galbene de la colÈ›urile muianului, parcă spălând o zăbală trasă de vreun demon ce-l călăreÈ™te, cum i se întâmplă la camionul cu cărbuni damnatului ex-ministru Udaloi, care a tergiversat occidentalizarea. Iar rezultatul este că macacii învață doar la teroriÈ™tii SISTEMULUI, care merg pe principiul bătăuÈ™ nulla dies sine linea, asigurându-È™i rezultate, deci salarii de merit, întărindu-È™i prin succese È™i mai sălbatic comportamentul bestial, de impun È™i pentru profesorul normal o imagine de torÈ›ionar ! Iar pe tine, micii drujbeni, dacă te porÈ›i ceva mai americăneÈ™te cu ei, dacă sari din dresaj È™i le explici cum e cu oaia clonată Dolly È™i de ce înnebunesc vacile, sau că Telescopul SpaÈ›ial Hubble e rentabil, în loc să te È›ii strict de planificare, de competenÈ›e precise, anacronice È™i BANALE, ca È™i să-i iei des în È™uturi È™i să le dai numai doiuri – că n-au halate, n-au desenat figuri È™i n-au adus planÈ™e, ierbare, hi-hi-hi-hi ! insectare (aici, înfigând ca mici Dracula È›eapa-n insecta vie !) È™i numeroase referate, mape întregi (lupta pentru existență, calificative È™i gratificaÈ›ii primând asupra dez-supraîncărcării elevului animal de povară, dacă nu eÈ™ti mai fraier !), ca să vadă È™i Korobocika, Saltîciha È™i Kabaniha, cele trei soprane, că la noi la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII Drujba, la Filatov la iepuri, se munceÈ™te, È™i să comunice aprecierile Generalului – de unde È™i… rezultatele că pe tine, Dudiță, ăștia micii te iau drept cel mai FRAIER din toată È™coala, îndrăznesc să-ncerce să te fraudeze la teste, tind să se odihnească zgomotos la tine la oră, după ce i-au extenuat marii exploatatori, nu-È›i face tu nici o iluzie că eÈ™ti ALTCEVA decât un fel de handicapat pentru ei, orizontul lor de aÈ™teptare e să-i iei la-njurături È™i la poceală ca un gardian, mentalitatea lor e de portar care È™tie-n morÈ›ii mă-tii că marii È™efi n-are ei vreme de efuziuni cu slugile, tu încerci, zdrențărosule, să-i faci contimpurani cu trendurile cercetării-dezvoltării È™i varvarii fug de la oră la joace la Raketta, sau mai abject încă, la tembelizor, cu satisfacÈ›ia imensă că te-au păcălit cerând voie la retrete că se scapă pe ei, mucoÈ™i prototicăloÈ™i ca È™i părinÈ›ii lor bandiÈ›i odioÈ™i de È›i-au plasat în bazar acei atractivi calitate / preÈ› cartofiori putrezi sub o coajă surâzătoare, de te-a promovat atunci PuÈ™a retardat mintal oligofren strâns de pe drumuri de Inocencia ! inspirându-È›i poate È™i denumirea de la o nouă ramură a pedagogiei, ramura mai amărâtă, pentru săraci ! Departe, tamarinii umbroÈ™i de la benzinărie. Unde chefuieÈ™te generalul Vasea cu bogătanii. Iar el, ca haimana, nu poate spera serios la vreuna din cele numai 30 gradaÈ›ii de merit pe viață, repartizate inspectoratului nostru pentru 30 de cadre din gubernie care au exploatat cel mai performant în folos propriu munca copilului È™i uite că nici măcar la vreunul din cele 4 salarii de merit pe un an care revin È™colii noastre drujbene nu È™i-a aranjat cu prietenii cine să-l propună, a crezut că se-nÈ›elege de la sine că merită să fie măcar nominalizat !!! Mai degrabă câștigă CenÈ›ica o primă tranșă la loteria animalelor decât eu gratificaÈ›ii ! Chiar È™i fără o strategie de virtute anticipativă bazată pe EXCEPÞIA DE LA REGULà ! Se aude seducător clopotul Haritinei dinspre biserică È™i cimitir, dinspre un peisaj rural mai atractiv È™i mai consistent decât peisajul nostru educaÈ›ional, doar proful se benoclează la el neguros, ca un estetician jegos, nu ca un investitor serios… Aproape, Megabigul Statornicia al primarului BuÈ›ai ! Și mai colea, ca cu niÈ™te alămuri, te percutează discoteca Raketta a directorului Teofan Davidovici Filatov ! Mai încolo, ridică parcă un cap viteaz cu coif de argint vila din planuri dup-o revistă germană a aceluiaÈ™i. ConstrucÈ›ie cu care ne mândrim, dublată de o alta de două ori mai voluminoasă, a lui frate-su, de are abator la Căgiurzia, care a fost manager când la colhozul Drumul belÈ™ugului V. I. Lenin, când la sovhozul Drumul hibridării vegetative È™i al zdruncinării naturii plantelor I. V. Miciurin, iar ACUM managereÈ™te la o agenÈ›ie semiguvernamentală, creată special pentru el, umblă prin uie, imobilul fiind mai mult un mod de a băga banii murdari în ceva È™i, poate, un algoritm de a sfida cu luxul pălmaÈ™ii, e păzit straÈ™nic dar nelocuit. Și mai la dreapta, o pagodă cu sute de turnuleÈ›e de tablă galvanizată lucitoare ca oglinda, a unor negustori de metale neferoase. Și mai la stânga, se ridică precum baschetbalistul american MureÈ™an dintr-o adunătură de iobagi piperniciÈ›i de pelagră, vila de oÈ›el È™i sticlă a unui văr al popii Panda, mozaicar, de a lucrat cu băieÈ›ii lui în Israel È™i ACUM recent a luat licitaÈ›ia pentru curățenia È™colii, atât la asta mare cât È™i la aia mică din Galapagos, cât È™i la cele din CuÈ›arida. Și-n centru de tot, domină peisajul patriarhal cetatea cea împădurită cu mesteceni de Carelia a Ciuvîrinilor, puÈ›in mai mare È™i decât BISERICA gest de grea trufie, aducător poate de trăsnet asupra moÈ™tenitorului, elevul supersupradotat Frecardo ! Cetate la al cărei mirador Moluscă se uită mereu din acest unghi, întrebându-se cu masochism cum se vede el de acolo de sus coborând din bloc să dea lături la purcel sau plecând pe jos la È™coală. Numai hardughiile cu mii de turnuleÈ›e ale cartofarilor din cartierul Galapagos È™i ale maniocarilor dinspre CuÈ›arida, care au cumpărat pe nimic bordeiele È™i grădinile peonilor, nu se văd din acest mirador de la a VIII-a A. Și nici palatul veneÈ›ian al lui Mitrofan BuÈ›ai, tremurător în piscina albastră nu se zăreÈ™te cu Brenda-n È™ezlong, ca să-l otrăvească deplin pe provenit că toate aceste megaimobile compatibile uie s-au ridicat în muie doar în doi-trei ani (din ce, dom’ le, din ce ?) È™i lui nu-i va ajunge, vai ! niciodată, acesta fiind preÈ›ul real forÈ›ei sale de muncă !!! de ACUM înainte salariul nici măcar pentru reproducerea condiÈ›iei de cadru… didactic, neformat prin dictare de către formatori, ci demn cumpărător de CÃRÞI, pe care să le citeÈ™ti È™i să le rezumi sau să le recomanzi elevilor, într-un costum de haine decent, purtat lejer, fără dezgustătoarea expresie de fomist ca un abÈ›ibild pe figură, ca o mască mortuară cu bale galbene, generatoare de veselie-n clasă de găseÈ™ti pe tablă toate prostiile. PROF = Prost Rău Onanist Fomist PROF = Prost Ratator de Ocazii Fomist NTLSPD ! (nu te lăsa provocat, Dudiță / dobitocule !) „Tot acest peisaj occidental e benefic, copii ! -– murmurară buzele sale băloase de invidie. Care om vede Drujba noastră aÈ™a cum se modernizează È™i se personalizează ea zi de zi, se întreabă-ntâi : cum ? când ? din ce a înălÈ›at, mă, ăsta asta ? futu-l în cur pe mă-sa de pÃcaro, de ladrón, de bandolero, de compañero !!! Pe urmă, la prima ofertă de serviciu de-i dublează salariul, se reprofilează însă profesional, munceÈ™te pentru un patron generos, întreprinde, investeÈ™te, scormone lumina È™i tina, se orientează, de la o vreme accesează de intuieÈ™te sclipitor, ca maimuÈ›ele Mariana ale lui Wolfgang Köhler când îmbucă beÈ›ele s-ajungă banana… nu vă râdeÈ›i !… se convinge că există TRIADA, cu generalul Vasea spre zenit, mai jos nea Fane Ciuvîrin, nea Fane BuÈ›ai, nea Fane Filatov, iar de la unul din aceÈ™ti, coborând o țâră mai spre vidanjclas, oi veni È™i EU mâine-poimâine-n triadă, poate cu Ninel CaliÈ›oiu È™i cu Marinică Drujbescu, poate cu alÈ›ii doi decât ei, nu È™tiu nici eu cum e algoritmul la mafioÈ›i ! Și iacă dar, că înalță È™i nou-mezelitul o hardughie, È™i aÈ™a devine că se-nmulÈ›esc oamenii de afaceri din a căror impozitare-È™i permite È™i guvernanÈ›ii să ne mai mărească È™i nouă leafa iar vouă, gibonei cuminÈ›i, calitatea predării-învățării în clasă !†O lumină mare trece ACUM pe faÈ›a sa de incorigibil la capitolul generozitate. Deoarece el crede că de fapt economia merge-n republica răsprofilor, dar e-n interesul intuÈ™abililor cleptocraÈ›iei scenariul să pună vipoii să È›ină-n vidanjclas corpul… didactic ca-n muie, nu-n mezelclas ca-n uie ! Ce e cert, dragii mei cimpanzei, fiind că de la 22 decembrie 1989, ora 12 È™i 8 minute, noi avem un stat tipic capitalist acilea, unde specialiÈ™tii sunt absorbiÈ›i din educaÈ›ia naÈ›ională pe la firme, rămânând să gestioneze-n È™coli ocaziile voastre de învățare È™i să completeze de zece ori mai multe hârÈ›oage decât sub bolÈ™evici niÈ™te ciurucuri de tot mai joasă calitate, în perspectiva încălzirii globale È™i a legalizării prostituÈ›iei, plătite-n consecință. Iar condiÈ›ia asta de milog nu se va mai îndulci niciodată ! Decât dacă revin tanchiÈ™tii eliberatori, descinzând pe muzică de Dunaev, reasimilându-ne pe dascăli activiÈ™tilor partidului partidelor, ceea ce nu-È›i convine, Dudiță, asta-i drama ta, e degradarea de statut, de la ce fuseÈ™i sub bolÈ™evici la ce eÈ™ti într-o societate deÈ™chisă, care pune resursa umană la adevărata ei valoare, aÈ™ezând-o prin competiÈ›ie într-un sistem concurenÈ›ial, căci dacă vegetaÈ›ia n-ar fi bogată, n-ar fi nici lupi È™i dacă n-ar exista fraieri, n-am avea nici cleptocraÈ›ie !!! Tu te afli într-un cerc vicios, că eÈ™ti încremenit în proiect È™i plastifiat în mentalitatea de golan strâns de pe uliÈ›e de Inocencia, care te inhibezi de la a da meditaÈ›ii din prejudecata că privatizarea paralelă a instruirii pentru rezultate contribuie la inversiunea valorilor, la producÈ›ia de invertiÈ›i cea È™i aÈ™a creatoare de strat de baraj la noi, că cu greu se mai schimbă actorii vieÈ›ii noastre publice. Care a apucat să se-nvârtă să devină vipoi, cu ăștia defilăm pe viață ! Le dă-n cap invertiÈ›ii la tineri, degeaba-i mai creăm în È™coli culÈ›i. Poate pentru export… Degeaba ne mai canonim, iacă dar, să le formăm o imagine coerentă È™i completă despre lume… NU TREBUIA Sà TE FACI PROFESOR ! Dar dacă tot te-ai făcut, drumul nostru spre prosperitate, Bonobele, e doar unul È™i cred că nu mai e cazul să È›i-l indic din nou, reiterat ! ÃŽnvață română, mate È™i naÈ›ionalism, învață ca să-nveÈ›i pe altul ! Ce trebuie pentru capa ! Căci, aÈ™a cum zicea È™i Heidegger, meÈ™teÈ™ugarul unelteÈ™te, pe când un profesor meditează… Ce, fă ? MeditaÈ›ii ?!… Eu ? Când toată drama de cadre a republicii răsprofilor se trage, ca maimuÈ›a din om, din industria meditaÈ›iilor, apărută-n republica activiÈ™tilor ca pârghie a INVERSIUNII VALORILOR ? De avem la fiecare post în schemă oriunde-n republica răsprofilor È™i a cumularzilor zece specialiÈ™ti notorii mai buni decât axoinvertitul numit efectiv ? De-asta vrei tu să storc foloase necuvenite de la părinÈ›ii copiilor ? Drumul prosperității noastre multilateral dezvoltate, Bonobele, e doar unul È™i cred că nu mai e cazul să mă repet ca să È›i-l indic : să ne luăm pământul strămoÈ™esc înapoi ! Și-l vom reapropria ! Dar pân-atunci, mai fă ceva-n morÈ›ii mă-tii chiar dacă unii din părinÈ›ii elevilor or fi mai săraci È™i decât noi înÈ™ine, fiindcă pe Genaro È™i pe Maricusa ai noÈ™tri nu-i consolează neam la facultăți când își bate joc colegii È™i universitarii de ei ca amărâți că faci tu EXCEPÞIE DE LA REGULà abÈ›inându-te să inversezi valorile de mâine È™i te mai È™i complaci într-o seninătate-n muie doar de mândrie umană c-au clonat-o oamenii ăia-n uie pe-o oaie contemporană ! Seducător mai trage clopotul È™i Haritina asta, dinspre biserică È™i cimitir ! Demascând realitatea oligosociopedagogică-n republica răsprofilor că chiar dacă te comuÈ›i la geamurile neaspectuoase dupe culoar, ochite cu praÈ™tia, nu chiar o hacienda, mânca-È›i-aÈ™ cadavrul, dar nici măcar o izbuliță a ta, cât un stupuleÈ› cu grădiniță, din care să ciugulească la discreÈ›ie pătrunjel de-o supuliță CenÈ›ica ta când găteÈ™te vinerea pe toată săptămâna, n-o detectezi nici cu Telescopul SpaÈ›ial al lui Hubble, după cum nici pe computerul cel mai performant din Galaxia Bill Gates din mica noastră gubernie, nu poÈ›i sintetiza tridimensional È™i crosscurricular, crescătoria străchinară de fazani, dropii, struÈ›i, poate È™i de păsări-câine jacu (o delicatesă ce se serveÈ™te, la popasurile amazoniene, cu compot exotic), tucani, sticleÈ›i, colibri (devorate rumenite la proÈ›ap), papagali, pitulici curruca È™i dracu mai È™tie ce, însă adresat totul pe contracte ferme esofagurilor gurmeÈ›ilor din uie ! Nu, să fim serioÈ™i, dom’ formator Dudiță, DEOCAMDATà tu domiciliezi stabil în morÈ›ii mă-tii la blocurile jupuite de vremi ale tanchiÈ™tilor, unde cel mai în proprietate ai o curticea ca de memorial, unde-ngrășa găini rachete PuÈ™a, precum È™i tu, porc, deÈ™i era să È›i-l ia de jos acum doi ani alde Harneală pe Skinnerul de-atunci, implementându-i un țăruÈ™ în aria curriculară, ca să achiezeze, dar el a guiÈ›at că să-i freci È™oriciul cu cliner chinezesc, adus de coropcari de peste Dunav. Un dulău ciocolatiu, supraponderalul de prea bine hrănit de copii Buxtehude cel cu ochi aurii, ACUM în spaÈ›iul îngust dintre magazia de lemne È™i gardul de beton al Școlii nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba, da È™i el la buci, într-un cutremur curricular tot atât de natural cum ai da È™pagă (action learning) gândind la binele familiei tale È™i la propășirea numelui tău, în timp ce niÈ™te maidanezi aÈ™teptând să se mai pună-n miÈ™care relativă cățeaua, priveau sceptici spectacolul acestei absurdități naturale de a învăța pe altul, cu intuiÈ›ia genială a perspectivei ca lucrul să fie mai bine făcut într-o eprubetă ! Ah ! gemu involuntar Moluscă, zărind spre zăvoi două bivoliÈ›e, pe Zorika È™i pe Docika, ieÈ™ind radioase, umede È™i lucitoare din AmpoiÈ›a, bruscat ca Arhimede la baie de o chestie revelată : iată, domnilor arendaÈ™i, cum ne formează formataÈ›ii pe noi formatorii, simptomatic pentru colapsul oligopedagogic ! Iacă dar, poemul oligopedagogic în acÈ›iune, personalizat È™i comportându-se ca un membru activ, generale Vasea ! ÃŽn loc să vijelios Eu să penetrez peste ei în clasa lor È™i, ca peregrin detectând azi gunoaiele dupe È™osea, care e o porÈ›iune din pământul strămoÈ™esc, È™i ne-am întrista dacă l-ar răpi È›ariÈ™tii, habsburgii, otomanii sau australopitecii, È™i să mă agăț de pretext È™i să le predau de la pag. 137 Deteriorarea mediului, unde-i un teren în curs de deÈ™ertizare ca din Puna de Atacama, È™i să fac studiu de acest caz prin metode active, ca : problematizarea, calupul promorÈ›ional, dezbaterea, învățarea prin descoperire (cum fac stripteuzele), referatul, nota informativă, tâlcÈ™oul cu È™i fără È™oimani, sondajul stradal după aurolaci, conversaÈ›ia-n contradictoriu, gâlceava, pacea de tip pax oligodidactica, prelegerea magistrală etâcî-etâcî, iacă dar că, făr-un pic de formare metodică la formator mă formează, din contra, formataÈ›ii pe mine ! Apoi nu e asta oligopedagogie-n cetatea oligoeducativă ? Adică dacă-i sensibilizez eu pe ei la poluare în România Mare, față de care avem o atitudine de tanchiÈ™ti ocupanÈ›i vremelnici, iar primăria lui extindere de BuÈ›ai nu ia gunoiul, e asta, a trăi-n rahat, vreo observaÈ›ie de vreo importanță mai mare, în câmpul praxisului pur È™i purificator, decât a savura adevărata senzaÈ›ie de cine ia-n 1998 campionatul ? Când eÈ™ti educat de presulică, tembelizor, loterii, familie, cartier, câinime È™i pârnaie că È™i-aÈ™a nu se face nimic Poluării, ca È™i CorupÈ›iei ? Și atunci de ce să mă mai complic eu cu formarea concepÈ›iei despre lume la cercopitec, diminuându-i din competenÈ›ele obligatorii ? Vorba suprasuperdotatului Feodor Federico Frecardo Stepanovici Ciuvîrin, că păi ce, băi Moluscă, noi preparăm apetisanÈ›ii mici Anfisa la localul nostru familial din carne de oaie clonată ? Du-te, dom’ le, cu ea de-acilea ! Oi fi halit tu de PaÈ™tele recent 1998, cu toată familia, miel de oaie clonată Dolly sub formă de tocată È™i aiurezi pe-acilea ! NTLSPD ! (nu te lăsa provocat, Dudiță / dobitocule !) Intelectualul comunal (vorba Vanessei, fată de viol tanchist !) trebuie să-È™i facă datoria-n demnitate ca È™i un atitudinar dupe Sena ! Bine, dom’ le, dar eu mor ! Ce dracu ! ah ! vai ! bărrr, oiță Dolly, bârrrr ! Lo real maravilloso, ca cu trenul la copiii mei, un viaje en ferrocarril, să mai am vreodată ghes să mă recomand profesor ! HaraÈ™o ! dar de ce pe Esmeralda Malaniei lui Harneală, o fată de calificativul muy bien, o interesează clonarea È™i se uită-n ochii mei ca vrăjită ? Iar pe răpănoÈ™ii ăștia de-a opta nu ? Ei se râde când eu le spui c-ACUM monta la vaca superioară rasial e făcută de veterinar, prin însămânÈ›are artificială, în uie ! Cum nici pe CenÈ›ica dealtfel n-o pasionează, deÈ™i a depășit vârsta de-a mai fi ea obiectul hebelogiei, dar mai face È™i pe vaca nebună cu mine, simulând indiferenÈ›a, ca È™i cum ar resimÈ›i o anume frigiditate la noutățile È™i trendurile din cercetare-dezvoltare-n uie, È™i totul numai de-a naibii, ca să mă enerveze din principiu pe mine, c-am leafă mică È™i doar cu-a ei, fir-ar PuÈ™a a dracu că n-a făcut-o cuafeză, niciodată-n vecii vecilor nu-mi voi putea achiziÈ›iona o izbuliță È™i o maÈ™inică, dacă triadele nu mă vor testa paznic la benzinăria de sub funerarii tamarini, să vadă dacă-ntr-adevăr trag, È™i apoi mă vor avansa-n mezelclas ! Poc ! Þrrrrrr ! Tresări topit de plăcere constatând că ora de biologie de la a opta se sfârÈ™ise fără să MUNCEASCÃ, fără a preda-evalua deloc, deoarece ascultaseră formataÈ›ii minut cu minut penultima etapă, ce relansa campionatul, iar pentru concordanÈ›a caietelor cu planificarea È™i condicuÈ›a, le dădu să conspecteze acasă lecÈ›ia „Principalele tipuri de poluareâ€, mohorÈ›ii mumii lor de cinocefali ! că dacă tot au ascultat ei în ora mea structurată pe adagiul că ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim, atunci să se dedea È™i la predare-învățare, conform cu ce scrie-n acest sens tratatul meu de oligopedagogie despre minima educaÈ›ie È™i carte, făgăduindu-le că dacă data viitoare mai zăreÈ™te pe MalaÈ™a cu vacile, atunci iese cu ei pe cursul superior al Spălăturii, pentru a monitoriza curba pehaÈ™ului, întocmind, totodată, cum a venit notă telefonică pe fax de la harpia de Kabaniha de la Strasbourg, CONTRACTE DE ÃŽNFIERE A MEDIULUI drujbean, feliat, fiecărui elev revenindu-i câte o zonă porÈ›ionată din realitate, stipulându-se-n scris sub semnătură fermă ce-i dăm noi mediului È™i ce ne dă el nouă, acest parteneriat putând fi atractiv È™i pentru adulÈ›i, ca o coadă de caiman friptă de Anfisa pe jar de araucaria, asortată cu olteneÈ™ti subÈ›iri din cărniță uleioasă È™i neagră de tatu, cu raci, cu muguri roz de bambus È™i cu bobiÈ›e de fasole neagră murată-n apa plată a Lacului Titicaca. Se retrase gâfâind din reverie-n farmecul unui goooooool ! detonator de răcnete asurzitoare, cu ochii întredeschiÈ™i ca niÈ™te rodii crăpate, de viziuni duse la loc protejat cu verdeață È™i cu apetisanÈ›i mici roÈ™ii fumegători, insuflaÈ›i a ylang-ylang de fata cu tirbuÈ™on, aÈ™a că întrevăzu de-i dădură balele, în plan apropiat, pe coridorul proaspăt umezit prin târâre de molton ud, o arietă curriculară cu chiloÈ›ei tetra în plină aplecarea după ceva argintiu inoxidabil de prelevat de pe josul îngălat, dar surâse lucid, identificând că : obiectivele cadru extinse, adică un păr blond cenuÈ™iu ondulat de la sine, ochii bubalini de un albastru meditativ-valorizant È™i un năsuc pulsând parcă adulmecându-È›i ca un coati femelă urmele de mascul rătăcitor prin zăvoi, între AmpoiÈ›a È™i Hodivoaia, ah ! erau – ca È™i compasul – ale Esmeraldei lui Harneală È™i a MalaÈ™ei, de la a È™asea, de la Ionel CaliÈ›oiu din clasă, încât duse mâna la treiul mustăților sale căzăceÈ™ti È™i râgâi ca un purceluÈ™, cum după o stacană de cvas delicios de ienupăr, preparat pe vremuri de PuÈ™a, pe la începuturile poemului oligopedagogic al vieÈ›ii sale, după o reÈ›etă sovietică învățată pe când, tinerică È™i cu muian sever, tovărășesc, cu lăptărie promițătoare însă populist È™i paranteze de mare dansatoare pe la chermeze, se angajase la popota ofiÈ›erilor tanchiÈ™ti, semn rău pentru ginerele golan, că i se făcuse de la o pauză la alta nu foame, ci un inevaluabil dor de ducă È™i o mare sete de basamac vioriu, sau de o halbă de chicha măcar, sete, sete, dor, sete…
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy