agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-02-10 | [This text should be read in romana] | Cu toate că noi, elevii supradotaÈ›i care n-am ajuns copii de export, ci am rămas analiÈ™ti, apreciem cu muy bien miracolul că-n urma rezultatelor înregistrate-n penultima etapă, se relansează lupta pentru titlu în ultima, a unui campionat înghesuit din cauza Mondialelor la Futbol, FranÈ›a 1998, È™i deÈ™i republica răsprofilor e un stat tipic capitalist, rămâne totuÈ™i să vedem cum stăm cu ferpleiul, că dacă universitarii olteni îi bate sâmbătă pe stadionul Ion Oblemenco chiar de Unu Mai pe feroviari sau termină indecis, atunci titlul îl ia cam pe de-a moaca formaÈ›ia militară a roÈ™-albaÈ™trilor din Ghencea È™i, în acest caz, a mai aduce la Craiova dolari È™i cluburi de prestigiu din uie nu e posibil decât dacă oltenii biruie motanus mutantus È™i-n finala Cupei, ce e programată miercuri pe Lia Manoliu, pe aceiaÈ™i rapidiÈ™ti, însă cam paradoxal, prin jocul rezultatelor, dacă universitarii pierd acasă, ei de fapt câștigă, având în vedere că merg cu certitudine în toamna cupelor europene, deoarece prin forÈ›a regulamentelor, intrând în posesia titlului suprem, formaÈ›ia giuleÈ™tină va accesa la lupta pentru Cupa Campionilor, indiferent dacă-i bate sau nu universitarii în finala Cupei României, care È™i dacă aduc È™i dacă nu, în Bănie trofeul postmodern înmânat chiar de preÈ™edintele republicii, tot se aleg c-o competiÈ›ie continentală, izvor de satisfacÈ›ii, de parale È™i de imagine, totul fiind posibil prin realismul magic futbolistic că, aÈ™a cum zice È™i Ninel CaliÈ›oiu, folosindu-l ca material didactic la lecÈ›ia despre sferă, balonul e rotund, È™i iacă dar, că ne chinuieÈ™te acum neliniÈ™tea : cum va proceda antrenantul coach iberic al universitarilor din Bănie ? O să joace el sâmbătă pe Ion Oblemenco cu rezervele-n formula de echipă în ultima etapă a campionatului, menajându-È™i jucătorii de bază pentru finala Cupei de pe Lia Manoliu, miercuri împotriva aceluiaÈ™i Rapid, lăsat expres să biruie sâmbătă ca să fie ACUM slăbit, demobilizat, incapabil de concentrare asupra a ce joacă-n suprafaÈ›a de teren după multaÈ™teptata accesare a tricourilor de campioni È™i corolarul ei autoreferenÈ›ial, fiesta giuleÈ™tină, sau exoticul entrenador, din contra, frustrând investitorii clubului oltean, își va alerga jucătorii după doi iepuri, să înscrie-n palmares o iluzorie dublă victorie împotriva echipei alb-viÈ™inii ? Problema restructurării în fotbal fiind că totul se judecă-n ziua de azi pragmatic, pe rezultate, pe bani È™i avem aici un test, cu un singur item cu alegere duală : dacă bate Rapidul la Craiova, atunci ne aflăm în capitalism, iar dacă nu, atunci înseamnă că nu ne-am tras de tot din tanchism ! Ori-ori ! cum zice È™i Haritina, care la un item tot cu alegere duală a încercuit că nu păcătuieÈ™te ea, fiică sacerdotală, cu bărbaÈ›i căsătoriÈ›i, când am apucat-o de obiectivele de referință hieratice ca niÈ™te grefuri galbene È™i amare în luminoasa cameră de chimicale a laboratorului, adică practic condiÈ›iona că s-o abandonez efectiv în contextul mă-sii, cu doi copii nearanjaÈ›i, pe Inocencia mea, È™i să fugim cu guanacii la Machu Picchu, ceea ce simÈ›ul meu de dreptate îmi spune c-ar fi fost o nacazanie prea mare pentru o ființă umană condamnată doar pentru că din necunoaÈ™terea teoriei probabilităților (È™i i-am împrumutat È™i propus doar, de la CaliÈ›oiu, atât pe Kolmogorov cât È™i pe divinul Borel !), a optat la izbuliță, ameÈ›ită de mierea sălbatică È™i neagră a stupuleÈ›ilor Staruhei, pentru o strategie a tranÈ™elor de câștig anticipate bazată pe prea multă virtute-n republica răsprofilor, mergând cu virtualitatea, din inconÈ™tiență È™i spirit de sacrificiu, până la EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, acÈ›ionând în sectorul de rupere a frontului rezistenÈ›ei diavoleÈ™ti prin tactica cea mai eroică teoretic, aceea a înghețării opÈ›ionalului, care poate e È™i un mesaj al disperării ei că să-mi mai schimb din mentalitate, să mi-o zdruncin È™i să m-apuc È™i eu de… o meserie cinstită, cinstită cu adevărat de societate, cum ar fi È™i ce-mi propuse nea Fane Ciuvîrin mai de dimineață, că să mă bage pompist-analist sub umbroÈ™ii tamarini la Anfisa Barabanova… Sunase È™i precum jucătorii la pauză se retrag nu la tribuna cu vipoi È™i presulică ca realități comunicaÈ›ionale hiperclevetitoare, ci la vestiar, aÈ™a È™i supradotatul Bonobo se feri să-È™i strice cheful de după mici È™i bere în contradictoriu, unde doamnele proferau ades obcenități, fiindu-i mai silă să se bage cu ele È™i decât de clasele de elevi nespălaÈ›i, È™i repede substitui el la scundul dulăpior maro un catalog cu altul, băgându-l pe primul la despărÈ›itura lui, apoi scoțându-l pe-al doilea, cu răsuflarea tăiată de cât de comod s-ar fi putut sprijini-n echer cu mânuÈ›ele pe aÈ™a noptieră-ntr-o noapte de vis, uitaÈ›i numai ei doi în È™coală, sfioasa È™i amăruia Haritina-Erotiida a popii, apărată doar de o enormă coamă de păr negru È™i strălucitor, È™i nici nu-È™i salută colegele decât vag din căpățână È™i mustăți, bănuind că ăla care a avut ore de la prânz îl urăște pe cel venit abia după ce È™i-o fi terminat toate treburile pe-acasă, deÈ™i poate că-n alte zile e tocmai invers, dar aÈ™a e omul nostru ! Inegalitatea pornind de la Ionel CaliÈ›oiu, deoarece i-a potrivit lui Dudu Străchinaru orarul de o aÈ™a manieră-ncât când are acÈ›iune metodică de perfecÈ›ionare NU AFLÂND DIN CÃRÞI care-i baza teoretică a înnoirii educaÈ›iei aÈ™a È™i nu altfel, ci asistând pasiv (!) la artificiala lecÈ›ie deÈ™chisă regizată cu copii de export nu cu tâmpiÈ›i sau cu È™mecheri care nu vor să înveÈ›e, însoÈ›ită de răsuflatul, neascultatul de nimeni referat, adesea extras din cartea de inspecÈ›ie È™colară ceauÈ™istă, în lipsă de materiale noi, plus istericele È™i paralizantele comunicări de noi È™i noi È™i noi sarcini cretine, cronofage È™i neplătite… totul undeva la SkaraoÈ›ki prin aria curriculară a guberniei, È™i discuÈ›iile se-ntind -– È™i se cam încing tocmai ca să fie… stinse – caz în care dacă nu se mai întoarce la ore la Drujba sau ajunge prea matol È™i ar da o ploaie de note mari la toÈ›i gibonii, regretate ulterior, atunci uneÈ™te amicul clasele de-a opta È™i face cu ei teste de mate de examen de-i ia dracii, iar la a cincea, care are dirigenÈ›ie, le dă drumul să se ducă fiecare-n mă-sa să se integreze organic la tembelizor, la a doua È™coală din cetatea oligoeducativă, a treia fiind presulica, a patra cartierul, a È™asea pârnaia È™i a È™aptea spectacolul câinilor stradali, protejaÈ›i din umbră de intuÈ™abili pentru că străbat în trei-patru labe tranziÈ›ia, descurcându-se cu foarte puÈ›in, pilduind gloatei că se poate trăi È™i aÈ™a, deprimând-o È™i tranchilizând-o complet, de nici nu mai urlă a pustiu la noi în stepuliță ! Ar fi fost desigur mai bine, Vizdelo, ah È™i ce te prinde ca pe o extraterestră tunsoarea băieÈ›ească mov cu aromă de hamster ! dacă ne lăsau ăștia ziua metodică doar pentru citit CÃRÞI, inviolabilă prin statut, cu participare profund facultativă la acÈ›iuni metodice doar a nevoiaÈ™ilor de formare, cum a È™i rămas ea zi liberă unde-i management iluminist sau unde, din facerea orarului fără ferestre, s-a nimerit aÈ™a la câte o persoană, deÈ™i cam des se-ntâmplă aceleiaÈ™i, sau cum e Filatov, de È™i-a pus câte ore are ca director pe toate lunea È™i marÈ›ea È™i, adesea, cu frate-su după marfă tot alergând, nici pe-alea nu È™i le mai È›ine ! Dar atunci, măcar vacanÈ›a aia de două luni, dragă Didino, ah ! ce mărgele mari ai ! ar trebui utilizată în întregime, de la 1 iulie până la 31 august inclusiv, doar pentru a citi la CÃRÞI, cu o interdicÈ›ie legală expresă ! de să nu ne bage nici un fel de examene, reciclări, higienizări, corigenÈ›e sau alte tâmpenii. De fapt, Sorelo, ah ! È™i ce ciorapi cu romburi zâmbitoare ca o infantă cârnă È›i-ai pus azi pentru mine ! cine nu face economie la mâncare È™i nu-È™i cumpără CÃRÞI È™i nici nu frecventează – ca mine, ex-copil de export – o bibliotecă de rang republican, ăla nu mai e cadru, e… cadavru didactic aÈ™a cum zicea È™i torÈ›ionara de Kabaniha, fiara apocaliptică de te face albie de tapiri È™i facoceri dacă te prinde fără obiectivele lecÈ›iei adăugate hebdomadar în planificarea structurată după capul ei de tabel È™i ar trebui, Corelo, ah ! È™i ce atractiv miroÈ™i a È™ampon verde cu măr pe părul ăsta lung până-n aria curriculară ! după părerea mea dac-aÈ™ fi vechil, ar trebui ca cel puÈ›in È™ase săptămâni din concediul pe caniculă, cât e È™i pauză de campionat pentru degustătorii de futbol, începătorul să fie prezent zi de zi la Casa Corpului Didactic recent inaugurată la Căgiurzia, documentându-se cu pixu-n mână, pe un caiet numai de Studiu Individual, pe bază de plan de lectură anual, avizat de director, Murielo, ah ! È™i ce atractiv 96-69-96 aproape că mă fotografiezi din fotoliul ăla È™chiop ! conform principiului separării puterilor, caietul ăsta ducându-se obligatoriu la semnat periodic metodistei teritoriale, Fiokla Malafeevna, fiind cerut cu insistență ca document de bază la inspecÈ›ii curente sau speciale. Și chiar dacă nu găseÈ™ti în noua bibliotecă decât ordinele È™i materialele model cu ce mai ai imens de liniat È™i disecat în totală discordanță cu clasele de infractoraÈ™i care-È™i bagă extinderea-n ea de învățătură că se descurcă mai bine fără ea în cetatea oligoeducativă din republica răsprofilor ! – materiale emanând prin frangleză tocmai îngâmfarea jigodiei sau canaliei, a mediocrității ajunse algoritmic sus, dispreÈ›ul ei de invertit al valorilor îndeosebi față de învățătoare ca CenÈ›ica mea È™i față de vârstnicii SISTEMULUI cum devin eu, cu formarea iniÈ›ială aÈ™a-zis expirată, deÈ™i se compensează È™i chiar se indexează prin experiență È™i lecturi la Academie – È™i chiar dacă nu găseÈ™ti traducÈ›iile recente, obligatorii !!! privind baza teoretică a priorității dresurii de magoÈ›i față de formarea imaginii despre lume la puii de om, atunci RECITIREA, cum zicea È™i Nichita lui Petre ÞuÈ›ea, simpla frunzărire a vechiturilor poate îmbina futilul cu plăcutul, tot aÈ™a cum reia motanus mutantus Vanessa noastră cărÈ›ile staliniste din biblioteca È™colii, din stocul ARLUS de la forturi, donat nouă de tanchiÈ™tii în retragere. Important fiind să reziÈ™ti prin cultură remarxizării, să citeÈ™ti, să opui ceva acestui viol care este schimbarea mentalităților ! Cum a zis È™i dulcica de Daria Nikolaevna că schimbarea mentalităților înseamnă a munci de È™apte ori mai mult pe un salariu de È™apte ori mai mic, sau că, mă Dudiță, găseÈ™ti mai totul în cartea de inspecÈ›ii È™colare de prin ’83, doar că ăștia, au decis să È™i implementeze integral, sub teroarea cutremurului disponibilizărilor È™i inspecÈ›iilor reiterate permanent, mai importând È™i aberaÈ›ii noi cu puternic conÈ›inut de clasă, favorizând pe îmbogățiÈ›i, ca fraudarea admiterilor nu pe la liceele sau facultățile È›intă, ci pe plan local la examenele terminale ! Căci esenÈ›a Noii RevoluÈ›ii Școlare nu e flexibilizarea curriculară, ci privilegierea dresajului față de formarea unei imagini despre lume, cum zici È™i tu în faxurile tale când mai dai la iepuri ! Datorită descongestionării È™i concentrării pe dresaj, spre deosebire de liceanul interbelic, ăsta de ACUM trebuind să fie capabil după bac să pălăvrăgească la un tâlcÈ™ou, din patru cărÈ›i frunzărite-n patru ani, ca È™i cum ar fi străbătut cu creionul în mână patru mii de volume ! Fiind evident că-n uie finalizării unui ciclu de instruire i se acordă o mai mare importanță decât admiterii È™i că aÈ™a o să facem È™i noi ! DeÈ™i, sincer să fiu, NU AȘA SE CITEȘTE ! Căci a zăbovi la Casa Corpului Didactic din Căgiurzia în căutarea senzaÈ›iei de degustător de literatură de specialitate e ca È™i cum ai anticipa adevăratul gust de alcoolizare muindu-È›i mustaÈ›a-ntr-o spumă de chicha ! Ci numai la Biblioteca Academiei de la BucureÈ™ti se merită să lecturezi, Cicelo, prostuÈ›o, miniaturalo, ah ! după ce extinderea mea oi fi rătăcind dumneata tu fă prin È™coală la ora asta ca o oaie clonată capie ? nu È›i-a frică de mine deloc ? n-ai auzit că CenÈ›ica mea È™i-a îngheÈ›at opÈ›ionalul ? Daaaa, e ACUM aproape complet nefuncÈ›ional ! Numai aÈ™a, academic, te poÈ›i lămuri dacă la tine-n grădiniță deÈ›ii aur cenuÈ™iu sub formă de supradotaÈ›i È™i, pentru sufleÈ›elul tău, ai È™anse mari să te zdruncine la căpÈ™or în creieraÈ™i adevărata senzățică de citit, c-un sentiment de deÈ™ertăciunică dinaintea imensității cunoaÈ™terii occidentale, fără de care experiență de vârf, chit că fondul de CARTE neamul românesc nu-l înnoieÈ™te intelighenÈ›iei sale ca pe maÈ™ini sau curve stăpânilor lui din cleptocraÈ›ia politică, nici nu poÈ›i spera a trezi retoric în pavianul de elev marile emoÈ›ii maslowiene, Didino, ah ! È™i ce coc excitant ai azi ! iacă dar, emoÈ›ii generatoare de trebuinÈ›e care sar din staulul drujbean ca niÈ™te artificii chinezeÈ™ti, Veturie ! he-he ! pe care dintre kilochiloÈ›ii lacunari È›i i-oi fi pus ? pe fundalul galactic brusc dar efemer iluminat È™i albit ca proaspăt vopsit cu vinarom lavabil Faust, importat din chiar Germania goetheană, încât sunase pentru a n-a oară È™i Bonobo își recapitula viaÈ›a insistând că se preocupase în principal de să pună de acord învățătura sa, darwinist-evoluÈ›ionistă È™i dialectică cu ce È™tiau macacii de la RELIGIA injectată-n ei încă de la grădiniță, anume abordarea metafizică fixistă, fideist-creaÈ›ionistă, avantajoasă pentru exploatatori, pentru intuÈ™abili, È™i avusese inconÈ™tienÈ›a ca cu dovezi din genetica È™i etologia etniilor de cimpanzei-cimpanzei È™i de cimpanzei din minoritatea Bonobo, a-l ispiti ba chiar a-l converti la… antropologia exactă pe însuÈ™i popa Panda, cel atacat din flanc tot atunci de antilopa gnu Erotiida-Haritina, propria-i fiică cea cu obiective de referință ca niÈ™te cosmice grefuri globulare, pe probleme de vârsta Universului, cert mai mare de 10 000 de ani, È™i de dovezi privind explozia atomului primordial ! „Ascultă, mă Bonobo – zisese protopopul de la o vreme, potopit de dovezi de pe Discovery Channel. PoÈ›i tu, ispititorule, È™i să mă convingi în duhul meu c-aÈ™a-i È™i nu altfel, cu omul È™i maimuÈ›a creativ-inovativă, numai că È™i să mă condamne muncitorii È™i țăranii la cele mai cumplite cazne de mucenic È›intă, să pună tancheta cu È™enilele È™i alte urgii pe burta mea ca a Zurkăi, dar eu credinÈ›a strămoÈ™ească, află domnia ta că nu mi-o mai lepăd ! N-ai să mă faci să mă pronunÈ› că păgânul Darwin grăieÈ™te adevărul antropogenezei în vecii vecilor, necuratule, chiar dacă-ntr-un moment de slăbiciune psihosomatică a cărnii cugetul mi s-ar închina la astă diavolească È™i orgolioasă cursă ce-i întind cercetătorii din uie ca niÈ™te neprieteni ai bisericii noastre strămoÈ™eÈ™ti, care a pătruns nu numai în È™coli ci È™i-n spitale !†Mai rău încă, din start părintele Panda, cu marea-i cunoaÈ™tere la concetățeni È™i la cât de puÈ›in se spovedesc ei în realitate, ce-au făcut È™i ce-au de gând, deduse repede că numai un păcătos efectiv poate simpatiza aplecarea ce au cimpanzeii minorității Bonobo întru a folosi desfătările trupeÈ™ti pentru a asigura coeziunea grupului preuman-postmaimuÈ›an, È™i spuse Moleculei, adică Haritinei sale nemăritate, să se cam ferească de-acest Don Juan exasperat de baiul È™i stenbaiul EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, care-ar râvni motanus mutantus la aÈ™a coeziune premaimuÈ›ană-postumană până È™i-n contradictoriu la noi în È™coală, unde el vede din cauza inocenÈ›ei Inocenciei, ca oriÈ™ice supradotat, haremul imaginar al lui Malraux, de la Musée de l’Homme, care a zis că secolul douășunu nu va mai fi deloc, È™i ce e mai rău e că el se strofoacă, împins de SkaraoÈ›ki, să obÈ›ină comportamentul dezirabil cu TOATE doamnele È™i domniÈ™oarele colege lucrând în echipe, să se caute de păduchi, să se pipăie È™i-n cele din urmă să se evalueze pentru două-trei banane, Haritino tată, fata mea !!! ba demară sfinÈ›ia-sa È™i cercetări discrete printr-un serviciu de la Căgiurzia, aflând că-ntr-adevăr, cum doamna Străchinaru făcea cândva de-acolo naveta la noi la Drujba È™i-ades înnopta la mă-sa PuÈ™a, îngrijind-o cu pietate filială confucianistă de o dinamică fără egal la noi în stepuliță, el nu era chiar aÈ™a de credincios, având o colegă drăguță, Daria Nikolaevna Saltîkova de la Liceul Miciurin, cu o inimă de aur sub obiective de referință de acelaÈ™i mare preÈ›, ACUM vechilă de bio, tare de treabă È™i cooperantă, împărtășind din competenÈ›ele ei oricui nevoieÈ™te de formare, pe care el o frecventa cu pasiune intelectuală ca pe Sala Unu, pentru prospătură despre cimpanzei Bonobo, pe suport de hârtie, de bandă magnetică, de latex sau de cristale lichide, încât a fost o bună intervenÈ›ie educativă, la cererea PuÈ™ii, vânzarea radicală a apartamentului spurcat-întinat din capitala guberniei È™i reunificarea familiei cu golan cu tot la Blocurile RuÈ™ilor. Drept pentru care părintescul Care mai e viaÈ›a ta, mă Bonobo ? avea È™i o notă apăsată de dojană preventivă, întărită printr-o legănare de cap, ca nu cumva cimpanzeul din tine, mă Bonobo, să te îmbie să te dai ca un erudit desfrânat la primatele astea mai necoaptele de la noi din instituÈ›ie, la maimuÈ›ele astea urlătoare È™i visătoare de foame, la bibilita, finuÈ›a È™i prostuÈ›a Cicela Ghevara de la grădiniță, la Corela, la Muriela, la Vizdela, la alcolista de Sorela mai curând, de-o veni bacantă din infantă de pe la vreo nuntă, la Haritina-Erotiida mea chiar È™i la care-or mai fi receptive-n cancelaria asta, începând cu Ciomolunga, că-È›i sare prima-n ochi sau cu cele două profe de comunicare-n limba comună, Răzvana-Năzdrăvana È™i Didina-Gospodina, care tocmai au dat cu palux pe parchet, de aluneci ca pe Lacul Ladoga cu patinele È™i nu mai poÈ›i intra fără cipici ca ai elevilor, popă să fii ! Păcatul sporindu-se fiindcă tu nu deÈ›ii ca domnul dresor Drujbescu scuza că i s-a luat nevasta, Pilar Noriega, ca după urÈ™i, după niÈ™te conducători auto de pe magistrala Nord-Sud È™i actualmente vinde păsărele la Valparaiso, pe malul Pacificului, sticleÈ›i È™i pitpalaci capturaÈ›i cu capcane cu superglu sau cu un liant negru cleios din bucăți de balon topite-n cutie de conservă thailandeză pe aragaz ! Și nici nu te poÈ›i compara cu amicul CaliÈ›oiu, îndrituit să bea, de când doamna Fifi îl lasă neîngrijit cu lunile ca să-ngrijească de nepoÈ›ei la Balcic, lângă geamie, la Pontul Stâng, măcar mai aproape de locul păcatului, de cetatea Drujbei cea ameninÈ›ată a fi pedepsită reeducativ È™i retroactiv pentru răutatea locuitorilor săi începând cu cărturarii ! Cu mustățile sale lunge È™i răsucite căzăceÈ™te, cu temperamentul lui coleric de comandant de tanc, făr-un firicel alb în coama ca pana corbului de pe craniul relativ micuÈ› È™i gingaÈ™, păros pe buci, pe degete È™i pe umeri, domnul profesor Dudu Străchinaru avea pe stoc, într-adevăr, mult export la dispoziÈ›ia colegelor sale ca un mascul mereu mai supradotat prin virtualitatea în care se dematerializa prin virtutea ei CenÈ›ica È™i, savant fiind, se armoniza-n morÈ›ii mă-sii, ca aÈ™teptare a vizei de zumbai-zumbai, mai ales cu fata popii Panda tocmai pentru că ea, fostă elevă, fermecată de cum oficia dumnealui la ora sa de È™tiință, zăpăcind-o cum È™i pe el AkimuÈ™kin, alesese în ciuda voinÈ›ei paterne tocmai FIZICA, ca calificare, adică a doua Facultate de Filozofie a țării, constatând la Măgurele, patru-cinci verste la sud de Ferentari È™i Rahova, că atât textul clasic, al lui Newton È™i al lui Pascal, cât È™i cel nou, al lui Einstein, sunt profund mistice-n paradigme È™i ce simÈ›ea ea ACUM ca punct în imensitate că simÈ›eau ei în contradictoriu, de se temeau de luminoasa cămăruță cu chimicale È™i chiuvetă nefuncÈ›ională, era numai o trebuință de niÈ™te atingeri pur confirmative, ca o căutare de libărci în păr pe caniculă, sub niÈ™te tamarini umbroÈ™i, în hamac legănat, o sete de repaus infinit într-o eprubetă prăfuită din stativ, conÈ›inând o întoarcere la adevărata inocență, exotică, tropicală, cu gust ca de cahuin, ca de minunata proto-chicha virgin amazoniană produsă tribal din porumb ciugulit de pe cotolani È™i pisat în piuă de piatră, întru diseminare-n oale de mare capacitate, unde scuipă, ca să fermenteze, numai È™i numai acele muchachas care-È™i pot justifica È™i proba neprihănirea, pe când părinÈ›ii È™i fraÈ›ii lor vânează maimuÈ›e kok-sagîz suficient de departe de casă, pentru ca pe caniculă apropierea lor cu trofeele gata fezandate să se simtă după duhoare de la două-trei verste ! Avu în contradictoriu această viziune exotică frapant a uriaÈ™ului ciorchine de banane de plantaÈ›ie, purtat de topmodela Haritina aproape goală de la obiectivele ei de referință ca niÈ™te grefuri de ceară-n jos, È™i din verdele cerat È™i odorant al megaciorchinelui, cum îl monitorizează cu ochii lui fioroÈ™i, de păianjen muÈ™căcios letal, negru arahnidos ca un arbitru de centru, cu aspect de tarantulă veninoasă, popa Panda, care semna condica È™i în loc să zică È™i el Care mai e viaÈ›a ta, mă Bonobo ?, parcă nici nu-È™i percepea ca pe un om cu suflet pe adversarul ideologic darwinist, ci încremenit în memorie, ca pe acel muscoi verzui de gunoi menajer È™i de cadavre, care la o beÈ›ie îi zisese la KatiuÈ™a că dar ce antropogeneza mă-tii, părinte, ajuns-am cu teroarea SfinÈ›iei Tale de să-mi fie frică È™i să mai fiu ATEU în È›ara aiasta ? (Ceruse Bonobo iertăciune la trezire, dar pesemne o obÈ›inuse nu din toată inima colegului, ci doar din obligaÈ›ie, de formă, pentru că aÈ™a ne învață Domnul nostru Iisus Christos, că să iertăm greÈ™iÈ›ilor noÈ™tri, ceea ce prin extindere devine că să nu judecăm noi aici-È™a pe pământ intuÈ™abilii, întorcându-le averile de unde le-au luat, ci să acoperim de la buget !) Tresări È™i observă că prietenul său popă tocmai asculta la schiloada de NaÈ™pa, dintr-un listok foÈ™nitor perle din creativitatea cinocefalilor, cum ar fi că scriitorul deputat Gala Galaction s-a născut între anii 1879 È™i 1961 sau că-n exuberantul arlezian poem Vara, citez, Natura ne apare ca o virgină, adică o ființă în stare naturală pură, fără vicii sau combinaÈ›ii, care n-a cunoscut nici dragostea autorului, nici a altor bărbaÈ›i îndrăgostiÈ›i de ea… „Nici a lui Bonobo !†nu se putu corecta să nu se teamă Străchinaru, tremurând tot c-ar fi putut completa fraza, cu umorul lui drăcesc dascălul de religie, popa Panda, de față cu fie-sa Ina, care corecta roÈ™ind niÈ™te teste grilă de evaluare formativă prognosticî-diagnostică, întocmite pe principii docimologice scrupulos docile față de concepÈ›ia oligopedagogică a profului mai în vârstă, È™ef de catedră È™i ex-dirig al ei la vârsta întrebărilor, pentru care bărbat de seamă hirsut a supradotare nutrea sentimente de admiraÈ›ie, gratitudine, flux perpetuu, È™i care-i ameliorase mult garnitura de itemi cu alegere când duală, când multiplă, dar È™i împerecheaÈ›i, apărând factori de risc că dacă CenÈ›ica stăruie întru a-È™i congela opÈ›ionalul, atunci într-o bună zi ea, soÈ›ie denaturată cu doi copii nearanjaÈ›i, s-ar putea să afle din Autonomia locală că Bonobo al ei a fugit cu fata popii Panda, urcând ei cu o caravană de lame È™i guanaci la Machu Picchu… Ceea ce, prezentând la lume MalaÈ™a sau Vanessa cum a fost cu EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, majoritatea drujbencelor ar fi condamnat-o pe nesăbuita învățătoare mai puÈ›in rentabilă ca o vacă, fiindcă bărbatul e bărbat È™i extinderea nu È™tie carte, iar ca să scape ei de sărăcie, ori intrau în nomenclatura SISTEMULUI, să călătorească, să inspecteze (servind superdelicatese de lux !) È™i să tipărească, ori plecau robi la Ciuvîrini, ea È™efă de atelier la covoare, el pompist-analist la benzinărie ! Cu fiori tot mai reci pe È™iră, el lăsă condica de semnat pe la plecare după toÈ›i, amintindu-È™i altă raÈ›iune a nevestei desăvârÈ™ite decât moÈ™ia de a vota costumul de mort în locul gecii modeste de analist, anume c-avea o negociere a cărei importanță creÈ™te proporÈ›ional cu sumele de cerÈ™it È™i cu sărăcia categoriei È›intă – È™edinÈ›a cu părinÈ›ii – È™i se retrase de-andaratelea din contradictoriu, cu catalogul sub braÈ›, simulând că e foarte presat de o urgență, cum ar fi directorul nervos sau vreo mamă sau telefonul sau arieta curriculară, strecurându-se apoi printre gibonei, alergând în vârful ciocaÈ›ilor către boxa-nvecinată laboratorului funcÈ›ional de fizico-chimie, unde ar fi putut să bage regulat È™i el la bio copiii, ca Ina la fizico-chimice, măcar la experimentul frontal integrat în lecÈ›ie cu secusa muÈ™chiuleÈ›ului de picioruÈ™ încă viu, decupat didactic cu foarfecele de la broscuÈ›ele kok-sagîz din Spălătura, când galvanizezi doar nervul cel alb È™i se strânge spasmodic-orgasmic toată lăbuÈ›a, însă dormind la umbra gradului unu, cum se exprima creaÈ›a de Kabaniha, el nu se mai preocupa atâta, oarecum pe principiul PuÈ™ii că nu da povață celui ce nu È›i-o cere, căci nu te-ascultă, deprimat că pe elevi nu-i interesa oaia clonată Dolly, ba, neavând el nici laborantă, risca să-i confiÈ™te infractoraÈ™ii de MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a pensetele din trusele de disecÈ›ie, ca să-ntrebe pe-acasă dacă le trebuie la părinÈ›i, pe care-i adorau, creându-se astfel închiderea buclei resurselor, dinspre mediu spre È™coală È™i invers. „Ia-o pe Haritina să te ajute ! – rânjise Filatov când el exprimase pe aÈ™a sărăcie-n SISTEM nevoia de asistentă. Sau dă-le pensetele la fiecare masă de lucru, cu inventar, semnat de È™efii de grupe !… Și de ce dracu nu colaborezi tu cu Vizdy de la iepuri ? CuplaÈ›i-vă-n echipă È™i uniÈ›i clasele, faceÈ›i schimb de experiență, că tot vrea ea să se mai califice !†CenÈ›ica însă nu agrea pe Vizdela Socrates-Cucuteni nici cât pe Corela Drob È™i nu-i da voie să predea-n duet cu asta, criticând-o că-i deturnează lui Filatov energiile de la managementul È™colar È™i susÈ›inând că directorul e uneori conÈ™tient de ea că e curvă È™i-ar vrea s-o plaseze cuiva, ca să revină creÈ™tineÈ™te la familie, în perspectiva alegerilor anticipate ! De aceea, ca soÈ›ie cu ore dimineaÈ›a, ea privea cu suspiciune vizuina de bio în care se repauza Bonobo după-masa, pronunțându-se indirect că să se califice aia cu… CaliÈ›oiu dacă-i arde de calificare, că tot a luat-o ăsta razna prin sat pe la ex-colhoznice ca Jevakina de când l-a lăsat biata Fifi, aÈ™a că până la urmă se cuplase Dudiță numai cu sfioasa Ina, să se ajute reciproc È™i, în funcÈ›ie de orar, unele module sau teme cu experiment de tip frontal integrat, care s-ar fi potrivit unei abordări pluri- È™i interdisciplinare pe echipe de profi, să le planifice È™i să le implementeze împreună, până la eventuală împreunare desăvârÈ™ită, visa el, dar nu-n groteasca vizuină ci chiar pe mesele faianÈ›ate ca la morgă din luminosul laborator, deÈ™i locul cel mai indicat ca pax oligodidactica era cămăruÈ›a cu chimicale a acestuia, prevăzută cu chiuvetă, la care apă necurgând, puteai totuÈ™i să-È›i torni să te speli dintr-o megaampulă de plastic de răcoritoare cu arome de la ambele tropice ale oligoplanetei. Ceea ce semnifică, CenÈ›iÈ™orule scump, că EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, de-mi mai rămăsese raÈ›iune de a nu muri È™i mi-ai răpit-o cu misticii tăi È™i pe-asta, motivând că cine s-a lăsat de fumat ca să dea mai multe delicatese la puradei, ăla are tăria morală-n republica răsprofilor să renunÈ›e È™i la alte savori, iacă dar că atitudinea ta, pe lângă că-mi întăreÈ™te acest drept de a mă desfăta nu-n hamac virtual la Bucaramanga, ci la noi în È™coală cu Haritina, făcând laboratorul hiperfuncÈ›ional, nu repune în actualitate, pe furajele iepureÈ™ti din magazie sau pe È™ubreda, scârțâitoarea măsuță din boxă, a întreÈ›ine relaÈ›ii normale pentru un profesor de biologie È™i cu Vizdela, când e tunsă băieÈ›eÈ™te mov, mai ales că tu însăți mi-ai zis că e curvă… Cum È™i cu gospodina de Didina Arnăutu, care mi-a compus la un guleai o epigramă hermeneutică, tratându-mi excesul de păr ca Semn al supradotării ! Dar, Ina scumpă, mă-nÈ›elegi tu, sperioaso ca o antilopă gnu, măcar cât agresiva de Vanessa ? Și cum È™tie să m-asculte doar somnoroasa MalaÈ™a ? Eu visez la o È™coală-n care să fim fericiÈ›i toÈ›i, ca-ntr-un colectiv de cimpanzei Bonobo, È™i-n care, neexistând în republica răsprofilor vreun asalt al ignoranÈ›ei asupra vieÈ›ii publice, să nu se predea, la dreptul vorbind, nimica, ci să se descopere totul ! pentru ca infractoraÈ™ul sau prostuÈ›a să nu rămână cu impresia incorectă politic că ȘtiinÈ›a se află, are domiciliul stabil în capul, în creierul, în spiritul intelectualului, care o expune în momentul de recitativ beethovenin al lecÈ›iei, ci toÈ›i cinocefalii sau peste 85 % din ei să-È™i formeze convingerea că Ideea e diseminată-n obiecte È™i miÈ™ună democratic pe la toÈ›i aligatorii prin căpățâni È™i burÈ›i, unde e o adevărată pululaÈ›ie de adevăruri È™i trebuie doar avortată activ-purgativ fie È™i prin arieta curriculară ! Pentru că-n absolut, Murielo, fir-ai a dracului cu muÈ™chii lungi È™i cu sfincterele tale, ah ! È™i ce exerciÈ›iu de nota maximă te-aÈ™ antrena eu să faci la sol ! chiar unuia care-È›i deranjează lecÈ›ia ca Frecardo al lui Ciuvîrin, de plânsu-mi-s-a Ina că se autoevalua în timpul testului ei de progres, nu ai voie, la drept vorbind, dacă nu cântând, Sorelo, să-i dai… lecÈ›ii între muie È™i uie ca È™i când ai È™ti mai mult ca el ! De unde să È™tii, fa ? Niciodată nu È™tii, ci veÈ™nic sfârÈ™eÈ™ti întrebându-te metodic, cum mă întreb È™i eu în ultima vreme, nedumerit : Pe cine ? Când ? Cu ce ? ÃŽn ce scop ? ÃŽn funcÈ›ie de ce evaluez ? AÈ™a că e o absurditate sfidând biodiversitatea să înveÈ›i pe altul sau să-l educi cât de cât ! Pentru că atâta semeÈ›ie însemnează a te situa în procesul instructiv-educativ pe o poziÈ›ie opresivă, represivă, exploatatoare, sadică, incorectă politic, de anti, de în contra la Culture Kitsch ! Ci tu, CÃRTURARULE, ar trebui să recunoÈ™ti în morÈ›ii mă-tii că eÈ™ti egal, ca supravieÈ›uitor dintr-o specie perimată, de să te ducă CenÈ›ica nu la Toska la groapă, ci la Musée de l’Homme în raclă, da, eÈ™ti egal, nu congruent, că încă nu coincizi prin suprapunere cu viÈ›ica, deja juninca Esmeralda de la a È™asea, în descoperirea activă a ceea ce se predă-învață-n clasă nu acasă. AÈ™a de necalificat ar trebui să fii, mânca-È›i-aÈ™ părinÈ›ii ! regăsind puritatea originară, orgiacă, primitivă, care-È›i face ochii limpezi È™i bovini, de topmodel, ca ai Himenei È™i ai PalaÈ™căi… Și de ce extinderea mea, plastifiat È™i expus doar la Musée de l’Homme, Katrino, ca hal de profesor din muie ? numai EU, ca Supradotatus supersupradotatus al È™colii, când am merita întreg contradictoriul nostru să fim reproduÈ™i în ceară de calitate superioară pentru ColecÈ›ia doamnei Tussaud (originară din Strasbourg !), să ne afirmăm È™i la Londra, printre megastarurile ei fixe ! Că tot în uie e ! Ci tu, Corela, să-mi desenezi un facies viril percutant, gata a-mi încleÈ™ta spasmodic ghearele mele de Bonobo în lungile tale plete, coborâte lună de lună cu gâdilatul până la aria-È›i curriculară ! Să mă modeleze apoi în 3D specialiÈ™tii softiÈ™ti de export, cum o îndrum pe inegalabila 96-69-96 Muriela la bârnă, sau să mă surprindă ciupind-o de coarda sensibilă pe infanta Sorela Blaster, să scoată sunete muzicale, iară nu zgomote ca măgarul ! Și tot aÈ™a È™i iar aÈ™a, Vizdela, până la inducÈ›ia completă-n resursele umane a celei mai ieftine zăbave ce ne-a rămas, Vanessa ! Nimeni să nu scape, Ina ! Sau să fie ignorată ! Nici măcar Didina-Gospodina cu obiectivele ei de referință atârnând ca niÈ™te dovlecei tamale sau… Praskovia Apollinarievna BukamaÈ™kina cu enormul-obezul ei elan vital ! Și toate colegele, inclusiv filigranata Cicela Ghevara de la grădiniță, să apară neapărat costumate-n chiloÈ›i de-ai Veturiei, uriaÈ™i dar cu cât mai multe lacune, eventual clonaÈ›i pentru toată lumea. Tolerând cu noi È™i pe Marinică, È™i pe Filatov cu tot cu iepuri, È™i pe CaliÈ›oiu, ba poate, forțând încă puÈ›in ideala proporÈ›ie de aur, È™apte doamne la trei cavaleri, decameronică, de la 1348, privind lucrul în echipă, l-aÈ™ ispiti din curiozitate malefică È™i pe părintele Ankifie dac-o achieza a cabulipsi la această autentică È™i durabilă pax oligodidactica, să treacă sau nu fiecare, după mine, testele prognostice, diagnostice, de inventariere, de nivel, de aptitudini, taxonomice, compostoare, standardizate, psihodinamice, atitudinale, de progres, de ratrapaj, formative, cognitiviste, de racolaj, criteriale, normative, sinclinale sau de platou, pe care È›i le impune-n complexitatea ei orice activitate vizând a ne scoate contradictoriul din dihotomie, ca să ne formăm un colectiv mai închegat, indiferent care cam merită È™i care nu prea merită salariu de merit ! S-avem la dulăpiorul maro pe rând senzaÈ›ia că ni s-a predestinat È™i nouă o întâmplare adevărată… Căci aÈ™a cum zicea È™i cel mai mare oligopedagog al tuturor timpurilor, Giovanni Boccaccio, pe vremuri de ciumă, contradictoriul trebuie să stea sub semnul ațâțător al evaluării continue ! Și să nu uităm, stimaÈ›i colegi, a ne achita de obligaÈ›ia elementară de salariat de să trecem în condică, sub semnătură, să facă infarct cele trei soprane vechilese când or lectura sau contabilele alea ca Cachita cu, cu ce s-a preocupat fiecare, concret ce activitate în È™coală a avut ! Și să facem serial din asta, joia zic eu, după ce dăm drumul la copii, dacă nu ne mai măreÈ™te ăștia È™i nouă leafa ! Că la ce mai trăim ?! Dar poÈ›i, Răzvano, să te-nÈ›elegi cu toÈ›i ? Când nu votează ei solidar, Ninele, pentru o simplă grevă de avertisment ! Nu, că rămân în urmă cu materia È™i că când mai recuperez eu !!! parcă le-aud pe Didina È™i pe Haritina justificându-se. Și atunci, mă mai pot eu baza, CenÈ›ico, pe colegii mei că vor rezista la schimbare, că vor refuza să-È™i prostitueze mentalitățile, datina, experienÈ›a multimilenară ? opunându-se să nu-i oblige ăștia să muncească măsurabil de È™apte ori mai mult pe salarii de È™apte ori mai mici ? Nu pot să contez pe ei ! Nu există o soluÈ›ie de solidaritate. Nu-È›i rămâne decât supravieÈ›uirea individuală ! Și EU n-am nici un chef să cad pe brânci în arhipelag, CenÈ›ico, trudind până la epuizare completă sub teroarea vechilului, acest È™acal vital interesat să mă exploateze la sânge ca să aibă el rezultate într-un sistem concurenÈ›ial cu alÈ›i paraziÈ›i holiÈ™ti ! Să ajung de să-mi pregătesc conÈ™tiincios de dimineaÈ›a până seara hârtiile È™i să particip chiar È™i la acÈ›iunile unde previzibil È›i se vor da doar bobârnace È™i pumni în bot, nu delicatese ! Inclusiv să mă pretez EU la exploatarea muncii gibonului, terorizând pe cei silitori È™i oneÈ™ti, dresându-i de mici să robotească toată viaÈ›a în folosul învârtiÈ›ilor lansaÈ›i de INVERSIUNEA VALORILOR ca pe niÈ™te sateliÈ›i staÈ›ionari peste stepuliÈ›a noastră spirituală. Ca să-È™i ia Kabaniha gradaÈ›ii È™i delegaÈ›ii în uie, să-È™i aducă decoraÈ›iuni interioare pentru casa de lux cu care se laudă-n revistele de specialitate È™i pe la emisiuni ! Am È™i eu puradei de crescut ! Mai bine mă car de bunăvoie din arhipelag ! Demisionez È™i-mi dau foc la diplomă ! Ca un ales care a constatat că nu poate înfăptui, din cauza vechilor mentalități È™i a rezistenÈ›ei la schimbare, BINELE ce l-a făgăduit aligatorilor ! Diță, Diță, puiule, de ce eÈ™ti masochist, cocoÈ™elule ? Și nu mai bea rompopo-ul popii ! De ce vrai sa ni părăseÈ™ti ? Și cui ne laÈ™i ? Îââî ? îl cercetează cu o milă mămoasă, mamară, mamiferă, meliferă È™i meloferă nu plăpânda Cicela Ghevara, venită-n È™coală jelind că-i picură-n grădiniță ploaia È™i condensul peste È™oimuleÈ›i, ci Didina-Gospodina, zâmbindu-i orbitor cu întreg aurul dentar din poza cu clasa-n excursie la Doma Norodului ! Cum, Dumnezeule, de poÈ›i susÈ›ine că n-ai realizat nimic în viață ? Doar ai dat generaÈ›ii de elevi ! Și te felicităm tovărășeÈ™te, to-va-ră-È™e Străchinaru ! (O, tovarăș, ce minunat sună acest cuvânt ! Și ce păcat că n-a-nviat viabil în limba comună, la 13 iunie 1990, când a murit nea Mielu, cum propunea gloatei unul din organele cetății oligoeducative, tembelizorul !) Iar pe plan familial, fata È™i băiatul tău, sunt O VALOARE incontestabilă, cum se exprimă È™i melodia socială dupe caseta Veturiei cu CântăreaÈ›a cheală… CuminÈ›i È™i silitori, respectuoÈ™i, cu bun-simÈ›, care-È›i dau bună ziua È™i certitudinea că nu se vor pierde-n devianță pe parcurs È™i că oricât de săraci ar porni ei din vidanjclas, tot vor ajunge odată È™i odată-n mezelclas È™i chiar mai sus decât atât, în upercutclas, să le vedem doar bărbiile rumegânde ! Bum-bum-bum-bum ! bubui ca o salvă de tanc la poligonul de la forturi pumnul Ciomolungăi în uÈ™a boxei, gata s-o crape obscen, ca pe o dihotomie, dezvăluind fosforescenÈ›a scheletului didactic vechi, atribuit de Filatov, confundând taxonomiile, ba lui Iosif Vissarionovici Stalin, ba lui Nikolai Andreevici GutalinÈ™cik, ba lui Anton Semeonovici Makarenko, È™i care o singură dată, când a intrat Didina peste Bonobo, apucându-l nonverbal de subcomponente, clămpănise din dantura de plastic galben verzui, zicând precum Vladimir Ilici Lenin ca meloman, dar c-un glas ca al asaltatului, că numai fără reflexii rutiere, tolko bez komentarii ! Era ofiÈ›er de serviciu lățoasa Veturia, dimineaÈ›a spălase o culme de rufe, culminând cu supărarea cu kilochiloțăria de la drum È™i ACUM venea tocmai din curte, gâfâind la ocalele ei, nu È™tia că mutându-se începutul anului È™colar în sensul eficientizării captării încălzirii globale, va crăpa ca o oaie umflată, de 23 august 2000, căzând în È™anÈ›, eroină la datorie, făcând recensământul lemurienilor la o caniculă de 40 grade la umbră de chiparos È™i 70 grade vara pe uliță, chiar în pragul pensionării, cum era È™i calculat de guvernanÈ›i ! Băgase copiii ACUM È™i se tot apropiase ferecând uÈ™ile claselor, cu răgete sfâșietoare de urechi nu numai pentru paviani, ci È™i pentru personalul de pitecantroape al unității. „Diță, scumpule – mugi ea tandru rămânând de strajă între laborator, cancelarie È™i casa scărilor – trece-È›i cu creionaÈ™u-n catalog ca să nu omiÈ›i să scazi trei punctuleÈ›e la purtare PalaÈ™căi lui Fafulea, c-a venit iar la È™coală cu belciug de aur pe limbuță È™i n-a vrut să iasă-n pauză să se aerisească ! A trebuit s-o-nhaÈ› Eu de-o aripă È™i s-o zbor în curte ! Unde s-a cățărat în bătrânul măslin ca să se scălâmbăie de sus la mine È™i să intoneze imnuri obscene de-ale galeriilor de futbol ! S-a făcut o obrăznicătură de nu te mai înÈ›elegi cu ea de nici un fel ! Și ea, È™i Himena BukamaÈ™kina !†„Bine-bine, îmi notez ! – mormăi Străchinaru ca din closet. O fi bătând-o careva pe-afară ! Auzi ? E cumva la voi, la Aria curriculară Om È™i societate, retroproiectorul ăla ? Am o lecÈ›ie mâine cu principalele circuite biogeochimice globale, le-am rumegat-o cercopitecilor, am modelat-o accesibil È™i vreaaaau să le-o pun pe ecran, că tot se uită ei mai mult pe pereÈ›i decât pe tablă, nemulÈ›umiÈ›i că lecÈ›iile mele n-au suspans, nici acÈ›iune, iar conÈ›inuitistic nu-s tari în sex, violență È™i tehnică sau bani, ca pe canale, unde nu întâmplător serialele au tot cam 50 de minute !†„Ah ! – oftă masiv Ciomolunga, uitând că retroproiectorul e un aparat voluminos, lesne de găsit în cabinetul cu hărÈ›i vechi, jupuite È™i depășite mai ales în muie. Nu mai vine odată È™i capacitatea aia, mă Dudiță, să mai înveÈ›e copilaÈ™ii ăștia de-a opta È™i la naÈ›ionalism, la mine la istorie-geografie, decât mereu-mereu comentarii la Didina-Gospodina È™i la Răzvana-Năzdrăvana sau teoreme la CaliÈ›oiu-Calicioiu ! S-or fi plictisit È™i ei !†Râse cu lăcomie È™i-È™i reluă patrularea, sporind frământările sufleteÈ™ti ale lui Bonobo disperând de viitorul specialității sale necuprinse în viitoarele evaluări finale, externe, de inventariere, de bilanÈ› la ieÈ™irea din SISTEM prin capa È™i, iacă dar, biologia ta e defavorizată ca perspectivă de să dai È™i tu niÈ™te meditaÈ›ii, Dudiță, fir-ai al dracului cu mă-ta, ba chiar negociabilă ca număr de ore, comasată cu fizica È™i chimia ca ȘtiinÈ›e (ca È™i cum nu s-ar putea preda integrat È™i Limbi !!!), încât nu-i exclus să rămâi È™i pe drumuri, ca să te milogeÈ™ti TU de ex-corigentul de Ciuvîrin să te ia, la È™osea, paznic de noapte cu… înaltă calificare !!! Și ce dacă paznic, CenÈ›iÈ™orule ? (Că oricum, pot fi È™i astronom de-ACUM, fiindcă cu cine te culci pe tine nu te mai interesează nicidecum până-È›i eliberează teleloteria tranÈ™a !) Și ce dac-am învățat prea mult ca s-ajung la o benzinărie ! Parcă aici-È™a-n È™coală, constrânÈ™i la a face Dresaj ca niÈ™te condamnaÈ›i la banală muncă silnică, nu suntem cu toÈ›ii niÈ™te SUPRACALIFICAÞI ? impunându-È›i-se a preda doar cât pot descoperi elevii, chestii de secol XVI, când rolul Maestrului e să È™tie el enorm È™i să iniÈ›ieze doar, adică existând niÈ™te boturi de deal spirituale È™i niÈ™te căi de acces prin junglă, să-È™i pună retorica la contribuÈ›ie formându-le macacilor o imagine zdruncinătoare despre cât se întinde lumea dincolo de Drujba ! Imagine pe care nici nu trebuie s-o mai ceară înapoi când le pune niÈ™te note-n catalog ! Ce, popa Panda cere babei să reproducă predica ? Importantă e participarea la o liturghie ! de ce să analizezi ? Adică ce extinderea mea, CenÈ›iÈ™orule, dac-ar veni însuÈ™i Darwin la mine la oră să predăm în echipă È™i, violând programa-n vigoare atât ca competenÈ›e, cât È™i ca conÈ›inuturi, ar cuvânta despre berbecul clonat Vasea È™i despre vacile nebune Saltîciha, Korobocika È™i Kabaniha, care vor să ne schimbe nouă mentalitățile în timp ce inflaÈ›ia ne roade lefÈ™oara, de ce atunci să mai tot liniezi până-n zori, formulând în nemiluita mă-sii la obiective propuse È™i la teste să vezi dacă le-ai accesat ? EsenÈ›ială pentru cercopiteci fiind întâlnirea lor providenÈ›ială cu Darwin È™i cu Străchinaru, ca pe o masă de disecÈ›ie, nu reproducerea mecanică a ce li s-a zis, pentru că ce este experiență de vârf penetrează direct în Separeu È™i atunci Esmeralda noastră de la a È™asea n-ar mai trebui ascultată vertical la tablă, ci psihanalizată întinsă leneșă pe canapea ! Păi dacă arhipelagul È™colar este un SISTEM, atunci lecÈ›ia de ce nu s-ar preta ea însăși la o viziune holistă, nevastă ? Văzută nu din colÈ›ul vechilului din aria curriculară a laboratorului, de-ndemn eu urangutanul să zică mai tare s-auză È™i australopitecul de la Sydney, ci de cât mai departe, din hol ? Pentru că, minieseistic nestructurat vorbind, niciodată n-ai să-È›i atingi exact obiectivele propuse, femeie ! Nu-È›i È›ine pârÈ›agul ăsta-n viață È™i o să-È›i reuÈ™ească la o lecÈ›ie poate È™i deÈ™chisă, cu Katrina Djorkaeff-Tornado ? Când în teren obiectivele efective, pe care nici nu È›i le-ai putut imagina, se înfiripă abia în desfășurarea lecÈ›iei proiectate È™i susÈ›inute de un ex-elev supradotat ca mine, fost elev de export ! De unde È™i concluzia irefutabilă că toÈ›i cinocefalii care fac biologie cu Dudu Străchinaru ar trebui să aibă prin însuÈ™i acest privilegiu notă de trecere, fără nici o specie de evaluare ! Deoarece chiar dacă nu pot să se exprime, ei È™tiu o grămadă de lucruri, ca È™i un pechinez de dormitor. Și apropou de evaluare : pe de o parte subestimăm elevul, care poate e nedormit c-a mers cu tac-su la furat ceapă de pe câmp È™i manioc È™i kok-sagîz, iar pe de alta, îi È™ocăm pe copilaÈ™i adresându-li-ne ca unor maturi, ca la clasa a È™aptea, de pildă, cu debutul ăla ostentativul al Anatomiei tocmai cu organele plăcerii, hm !… Despre care eÈ™alonare de senzaÈ›ie spunea Vanessa că reflectă ca morfologie a culturii prozaicul vremii, tendinÈ›a asta funestă spre eficientizare a sex-maÈ™inii mature fiziologic, spre competenÈ›a de a săgeta performant direct la È›intă, la orgasm instant, ignorându-se tocmai acele particularități morfofuncÈ›ionale în care s-ar putea ancora, într-un exasperant preludiu ca o EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, cantități fie È™i catalitice de lirism È™i de literatură, vitale pentru uzul limbii comune ! Eu admit, CenÈ›iÈ™orule, că inteligenÈ›a se măsoară-n dolari È™i cine a rămas în SISTEM È™i nu s-a apucat de afaceri în 1990 sau în 1996 este un ratat È™i un frustrat, dar contraargumentul meu maslowian împotriva fetiÈ™izării dogmatice a superiorității elevului față de prof, Daria Nikolaevna, e contraîntrebarea că de ce extinderea mea nu s-ar face È™i la a È™aptea lecÈ›ia de predare-învățare total activ, prin descoperire, că doar are material didactic în dotare fiecare elev sau elevă ! Sau aici nu mai suntem consecvenÈ›i ? Păi, Daria Nikolaevna, nu te supăra, dacă le dăm de la grădiniță copilaÈ™ilor adevărul despre sex că e ca la câinii stradali ai cetății oligoeducative, atunci să mergem cu rigoarea până la capătul de căpătâi cel funerar È™i să le dezvăluim cercopitecilor È™i că ei vor ajunge niÈ™te hoituri, exact ca ale maidanezilor ce-È™i diseminează din tufiÈ™ duhoarea-n spaÈ›iul nostru educaÈ›ional, rezultând de aici că viaÈ›a-i scurtă È™i că dacă nu citesc ei în copilărie o CARTE, ca maturi nici atâtica ! Iar lângă logo-ul ca un iepuraÈ™-elev cu două degete-n sus că se cere să răspundă, al È™colii noastre, să scriem Memento mori ! Nu ca ACUM, din litere de hârtie albă pe pânză roÈ™ie, că ȘCOALA E A TA ! ÃŽNVEÞI BINE ! ELEVII NOȘTRI SUNT MAI INTELIGENÞI ! Dar tu, Daria Nikolaevna, ai ajuns vechileasă acolo sus de tot, temută de incompetenÈ›i È™i chiulangii È™i ciubucari, dar adorată de oamenii cinstiÈ›i È™i performanÈ›i È™i eu nu te mai interesez deloc, rămas prof, decât ca să mă sancÈ›ionezi cu sadism dac-am făcut aia È™i n-am mai prididit să termin È™i-ailaltă ! Și nu mai îndrăznesc nici să-È›i palmez obiectivele de referință ca la cules de mere cu pionierii în Eden, nici să te sensibilizez că se implementează o e-roa-re cu IMAGINEA DESPRE LUME în predarea ȘtiinÈ›ei doar câtă se poate descoperi, cum e È™i la Muzică, unde pretenÈ›ia aberantă să cânte toÈ›i copiii madrigale ca notiÈ™ti, când majoritatea cantautorilor sunt sau par urechiÈ™ti, duce la că nu se ia contact cu muzica simfonică, È™i Sorela aduce casul doar de vreo două ori pe an, cum e È™i rutul sonorizant la unele specii, iar ei se aÈ™teptau la manele ca la KatiuÈ™a, de-a È™i leÈ™inat Esmeralda pe Bach sau pe cine li l-a pus ! Cum tot de frustrare a leÈ™inat È™i Haritina în ghinionistul 13 aprilie 1998, de-a venit ambulanÈ›a de la Căgiurzia, citind, sărmana, într-un organ de presulică că FIZICA ei, mai puÈ›in interesantă decât fizicul ei, nici nu mai apare în noul curriculeÈ› gimnazial ! Iar eu, care am fost copil de export, n-am chef să leÈ™in È™i să-mi las oasele-n arhipelagul È™colar ! HaraÈ™o, Dudule, dar a deveni pompist înseamnă, rânji diabolic Stalin dintr-o placă dentară de plastic ca a PuÈ™ii, să-È›i pierzi permisul de a citi la Academie când te mai duci cu delicatese la copii ! Parcă dac-am s-am BANI, n-am să am permis pe viață, ca donator de carte rară sau ca academician deplin, fiindc-am să-mi reiau cercetările pe gândaci È™i câini, retrăgându-mă din afacerile mărunte È™i cumpărându-mi un loc de intuÈ™abil pe o listă eligibilă de îndată ce-mi fac suma, ca să mă dedic numai È™i numai operei prin resurecÈ›ia calității de Supradotatus supersupradotatus ! HaraÈ™o, BANI È™i permis, dar cu dorul de eleviÈ™ori, care te mistuie vara, în lunga vacanță, de te-mbolnăveÈ™ti complet È™i zaci È™i nici să citeÈ™ti nu mai poÈ›i de dor de ei, ce te faci, tovarășe Străchinaru ? glumi jovialul GutalinÈ™cik. Cum vei suporta să vezi copilaÈ™i cu ghiozdane cu înscrisuri promorÈ›ionale, gureÈ™i pe drum ca niÈ™te vrăbiuÈ›e, ronțăind girasol È™i intonând imnuri de-ale galeriilor, iar tu să stai cu furtunu-n mâna nemuncită È™i să te uiÈ›i înlăcrimat după ei ? Și s-o-ntrebi pe CenÈ›iÈ™or că azi ce-a mai fost, garofiÈ›o de munte, pe la noi pe la È™coală ? puse degetul pe rană educatorul prin muncă Makarenko. Cum o să-È›i fie, golane ? Ai să poÈ›i îndura ? Sau îți vei lua frunza-n buzele prehensile È™i lumea-n cap, părăsind È™i pe CenÈ›ica, È™i pe Anfisa ? Prin post È™i rugăciune, în pustietățile alea, poate o să rezist, nu È™tiu… Chiar, ce va zice purcica mea de o asemenea degradare, copii ? Elev supradotat ajuns pompist-analist !!! De-aia te-am strâns eu de pe drumuri, golane ? Asta, dom’ le, nu e provenită, ai ei au fost paleonegustori în Drujba încă din secolele XIII-XVI, respectaÈ›i, apreciaÈ›i, iubiÈ›i ! Asta e-n stare, copii, să renunÈ›e chiar la bani, ca la opÈ›ional, numai să nu râdă lumea pe la sfânta biserică sau pe la cârciumi prin sat ! Or, firesc e totuÈ™i dac-am fi-n uie să nu se râdă lumea când progresezi ! Las’ că mai vorbim noi când ne-o creÈ™te miradorul de pe vilă mai sus ca al Iordankăi ! Adică tu te bazezi pe o strategie de virtute È™i nu pe resurecÈ›ia mea ca Supradotatus supersupradotatus ! Vacă nebună, ca mă-ta, care È›i-ai pierdut toată încrederea-n calitățile mele ! Oaia clonată Dolly ce eÈ™ti, complet lipsită de personalitate ! Care crezi c-o să câștigi în 1998 la loteria animalelor din Rio de Janeiro, anticipând cu APROAPE UN MILENIU tranÈ™a, când È›i-e poate scris să-È›i dea banii înapoi abia-n 2907 È™i asta numai dacă jocul nu s-ar sparge între timp ca o escrocherie de caritate sau de investiÈ›ii ! Că doar orice loterie e ca o roată la care, jucându-se la nesfârÈ™it, le vine cândva rândul la toÈ›i să-È™i ia în tranÈ™e banii înapoi, nu toÈ›i, cea mai mare parte din ei ! Căci se scad taxe, sponsorizări de opere È™i ce câștigă la sigur organizatorii È™i proprietarii. Iar dacă e să ne luăm după Kolmogorov È™i Borel, ce să mai vorbesc ! Că e mai probabil să te ia dracu la cutremur, sau la revoluÈ›ie direct în propria casă, decât să-È›i extragă cineva sumele alea enorme din piscina-scăldătoarea cu chitanÈ›e… Fiindcă înÈ›eleg È™i eu să fii agățat, cu câteva bilete acolo, la plesneală, e una, dar să crezi nebuneÈ™te ca CenÈ›ica că câștigi la sigur e ceva de domeniul patologiei fantastice, e ca È™i cum mi-aÈ™ proiecta eu la o activitate autodidactică să fiu capabil la sfârÈ™it să ies din cavou ca să le evaluez succesiv pe MalaÈ™a È™i pe Vanessa într-un interval temporal sub o recreaÈ›ie, cam cât aÈ™ coborî la un guleai cu găleata de resturi alimentare, ca să dau la Skinner, cum alimenta grăsuna Perlita azi-dimineață porcii Popasului ! De-aia, fă, zic eu că ce importă ACUM e ca Genaro È™i Maricusa mândri să fie de tăticul lor ca È™i cum el ar fi escrocat sute de mii de cetățeni, să-l iubească È™i să-l respecte c-a scăpat de învățământ, deci de vidanjclas, È™i accesează un salariu mai decent, într-o meserie recunoscută de o societate aleasă, de netransportaÈ›ii în comun, de deÈ›inătorii de mijloace auto ! Și chiar mai mult de-atât ! El lucrează la – È™i cu ! – nea Fane Ciuvîrin însuÈ™i, ceea ce poate însemna, CenÈ›iÈ™orule, că mai devreme sau mai târziu, el, adică EU, eu ăsta, cinovnic scuipat de toÈ›i privatizaÈ›ii È™i înjurat de țăranii muncitori la stănoagă la Spălătura, aÈ™ putea avea viză de la intuÈ™abilii guberniei noastre să deschid ceva cumva cândva ca PATRON eu însumi, ceea ce ar fi a doua È™ansă la familia noastră, după ratările din 1990 È™i din 1996, pentru o decolare spre o mai onorabilă inserÈ›ie socială în mezelclas È™i, cine È™tie, poate-n chiar upercutclas, pe o cale mai omenească decât EXCEPÞIA DE LA REGULà ! Drumul nostru spre mezelclas È™i poate upercutclas, Bonobele, nu trece pe la benzinărie, ci pe la primărie È™i cred că nu mai e cazul ca să È›i-l indic ! Să ne luăm pământul strămoÈ™esc înapoi ! ÃŽl bag în opÈ›ionalul mă-sii atunci, CenÈ›iÈ™orule, pe nea Fane Ciuvîrin dacă zici tu că nu e bine cum zic eu, cu toate cisternele, analizele È™i tirbuÈ™oanele sale cu tot ! se întinse extenuat Dudu Străchinaru, gemând, pe măsuÈ›a prăfuită È™i dură, care-i furniza o durere odihnitoare pe toată aria curriculară, amorÈ›indu-i-o ca-ntr-un coÈ™ciug, È™ifonându-se astfel sacoul euroatlantic pe care-l purtase – pentru prima oară – la Biblioteca Academiei, ale cărei mese È™i scaune erau tot tari ca fierul. Precum la Cachita Dolores plecând își privise-n oglindă noul costum de zgonhen, azi-dimineață, È™i-l crezuse performant a călca a vipoi, motanus mutantus atunci crezuse È™i cu permisul c-o să rezolve cu prelungirea, poate chiar pe viață nu numai pe 1998, trecându-se cu tancul peste cele trei aspecte dezonorante ale identității sale : 1) cadru… didactic în republica răsprofilor ; 2) profesor inferior, de È™coală primar-gimanzială, nici măcar de liceu ; 3) apostol foarte provincial venit tocmai de la Drujba, din gubernia Pobreajen. Miza fiind aceea că ca prof de bio, ca să se mai formeze, Străchinaru beneficia de acces nelimitat ca la Fefeleaga la Sala de Studii Doi, la aria curriculară È™tiinÈ›e, dar i se refuza ca Muriela Tulup (È™i ACUM însăși Inocencia !) viza să citească È™i literatură sau filozofie la Sala Unu, adică presulică, înnebunitor fiind că prin 1995 i se dăduse o semnătură È™i pentru această hală dragă È™i vreme de trei aniÈ™ori, se delectase răsfoind toate ziarele, ca un analist, printre fomiÈ™tii de carte, de ajunsese È™i să tremure-n rată È™i pe tren mai mult la plăcerea perversă de a penetra-n catedrala aceea decât la duioÈ™ia normală de a-È™i vedea ca pe niÈ™te delicatese proprii copilaÈ™i, pe Genaro È™i pe Maricusa ! AÈ™a de periculoasă e presulica ! DeÈ™i nici ea, cu tembelizor cu tot, nu-È›i explică, să răspundă poporul la un test de evaluare sumativă, pe ce căi au reuÈ™it bolÈ™evicii È™i securiÈ™tii È™i atitudinarii unguri, cehi È™i polonezi, iar ai noÈ™tri au dat-o-n bară, zicând na-È›i-o frântă că È›i-am dres-o, de nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa ! AÈ™a că poate era de preferat, Daria Nikolaevna, să rămânem cu un singur ziar scos cu mai multe titluri (ca la manualele paralele, egale dar necongruente) È™i cu numai două ore de tembelizor (cât o lecÈ›ie cu conÈ›inut pluridisciplinar în echipă cu Haritina È™i Vizdy) numai să se câștige timp de citit, ca înainte, pentru neamul românesc, că el n-are treaba terminată ca grecii, italienii, spaniolii, francezii, germanii È™i englezii È™i ca cei ce fac de prisos o literatură română sau poloneză, ruÈ™ii, cum spune È™i Răzvana-Năzdrăvana, fată de viol tanchist ! Fiindcă eu n-am văzut în cetatea oligoeducativă s-ajungă vreun politician om cult doar uitându-se la tembelizor sau lecturând pagini de presulică. RevelaÈ›ia asociată prelungirii permisului fiind aceea că de cum a-mbrăcat silit de Inocencia costumaÈ™ul ăsta de zgonhen, renunțând la geaca modestă de analist, È™i s-a prezentat cu el pentru viză, cum a zbârcit-o ! demascându-i-se din primul test a nu fi bun decât să se-nmormânteze cu el ! că È™i-a băgat SkaraoÈ›ki codoiul È™i i s-a retras carneÈ›elul cel albastru cu poză, de-l arăta la KatiuÈ™a È™i la elevi de parc-ar fi fost brevet de pază È™i protocol, eliberându-i-se ACUM doar un cartonaÈ™ ridicol cu acces în 1998 numai la Sala Doi, de la etaj, cea cu È™tiinÈ›e dar fără presulică, care unde el dormea la umbra gradului unu È™i de mult descoperise glanda antiperspirantă prin introspecÈ›ie, iar prospătura la zi o lua lângă CenÈ›ica lui, de pe Discovery, Arte, M6 È™i alte canale, să le-o rumege la gibonei, despre de ce înnebunesc vacile, ce mai behăieÈ™te oiÈ›a Dolly cea clonată cu celulă din obiectivele de referință de la altă ovină, È™i pe când la futbol xeroxarea vârfurilor… Nu voi mai călca pe la Academie până ce nu voi călca a… popă măcar, Daria Nikolaevna ! Degeaba te-mbraci ca un cumulard dacă-È›i luceÈ™te postul în obiectivele cadru ! Deci mă angajez la nea Fane Ciuvărin, CenÈ›ico, hotărât lucru ! Decis ! „Nu vezi, băi dobitocule, că eÈ™ti mai prost È™i decât era taică-tu ?†certa pe hol CaliÈ›oiu pe careva. Iar Moluscă tresări ameÈ›it de mirosul bun de yerba maté È™i de romaniță uscată al cabinetului său boxă fără ferestre, cu aerisire gaură cu plasă, practicată-n zid din iniÈ›iativa directorului când împăiaseră dup-o reÈ›etă cu rom Havana Club, un È™oÈ™oi capibara de pe Spălătura, un leneÈ™ de pe Hodivoaia, un coati È™i un furnicar de pe AmpoiÈ›a, care treptat s-au descompus, neputând fi protejaÈ›i de microbi într-o dioramă dulap-vitrină pe inventar. Căscă lung ca un jaguar È™i se trezi bucuros că numai ipotetic a… păcătuit, cu uriaÈ™a Ciomolunga, căreia-i examinase matinal lacunele desuurilor de pe sârmă, emițând ipoteza că toate colegele le au la fel de ciuruite È™i merită verificat cumva, întrebat È™i Calu ce È™tie, È™i Marinică, poate È™i Muriela cu Sorela, că ele mai probează cu alelalte câte-un item de lenjerie intimistă È™i nu refuză nici bârfa ! TotuÈ™i, se temu până la urmă că până È™i aceste uÈ™oare urme de… păcat ar fi putut speria norocul, mărindu-se astfel tocmai durata EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, aÈ™a că-È™i propuse-n compensaÈ›ie a-È™i planifica ca obiective operaÈ›ionale la domiciliu diseară după tâlcÈ™ou, nu însuÈ™irea unor competenÈ›e noi prin transfer pe baza ghidurilor de evaluare băgate pe Adult Channel È™i TV 1000, ci consolidarea pe termen lung a retenÈ›iei celor de bază, instinctive, sau învățate prin descoperire pură, astfel ca la sfârÈ™itul activității, fără a se consuma nici o picătură de alcool, aproape toată Inocencia sau cea mai mare parte din ea, CA DE ULTIMA DATÃ, să exclame la atingerea performanÈ›ei Dudulache, nu mai pot ! iar el să zică ca fidbec că brava, fată, ai fost de milioane ! Strănută È™i zâmbi de o dulceagă durere iradiind din zona occipitală a craniului său, care dacă ar fi apărut în conformaÈ›ia actuală ACUM cincizeci de mii de ani, oare tot aÈ™a, CenÈ›iÈ™orule, È™i-ar fi bătut joc contemporanii mei neanderthalieni de mine ?… DeÈ™i peste decenii, aici, la Blocurile RuÈ™ilor, dacă după Sosirea Investitorilor Străini pe muzică de Vangelis, noua revoluÈ›ie È™colară se va înstructura oligopedagogic, recunoscându-se săracilor mei dreptul la imagine despre lume, atunci cneazul Frecardo va inscripÈ›iona pe marmură la scara noastră cea trăsnind a căcat alb de câine de rasă, o pisanie că : ÃŽN ACEST BLOC DE TANCHIȘTI A LOCUIT ȘI CTITORIT ÃŽNTRE ANII 1973 ȘI 1998 MARELE ETOLOG, ENTOMOLOG ȘI OLIGOPEDAGOG DUDU STRÃCHINARU, CARE MERITA Sà FI FOST ARENDAȘ PESTE MINISTERUL FORMATÃRII, VECHIL GENERAL LA INSPECTORATUL ȘCOLAR CÃGIURZIA ȘI DIRECTOR-MANAGER LA ȘCOALA NR. 1 CU CLASELE I-VIII DIN CIUDAD DE MCDONDO (DRUJBA), LA IEPURI, OSÂRDIND ȘI LA ȘCOLIÞA CARTOFARILOR DIN GALAPAGOS ȘI LA UNITÃÞI MANIOCARE DIN CUÞARIDA, PENTRU COMPLETAREA NORMEI DIDACTICE, SINGURUL DRUJBEAN DE LA NOI DIN STEPULIÞà CU PERMIS DE A CITI LA ACADEMIE PRESULICÃ, CARE MEZELINDU-SE S-A DISTINS CA UN DOMN GENEROS PRIN DIFERITE SPONSORIZÃRI DEZINTERESATE LA NIVEL LOCAL, GUBERNIAL ȘI REPUBLICAN. Ay, Inocencia ! Nu exagerez cu nimic ! Fiindcă eu ca academician in potentia sunt ca subiect al excepÈ›iei de la regulă CA VIRTUALITATE un supradotat, ba poate chiar un supersupradotat, din cauză că m-am tras din mama copil de export È™i numai ancorarea-eÈ™uarea pe cant într-un mariaj din raÈ›iuni pure cu tine ca fată a lui nea Mielu È™i a PuÈ™ii, dar fără capitalul în aur (2 kg) nădăjduit de la niÈ™te negustori-gestionari de până să vie Iliescu în locul lui CeauÈ™escu, ca să nu mai zic nimic de cele trei Dacii expirate, m-a oprit de la o carieră internaÈ›ională de titan renascentist, centrată atlantic cam unde-i ACUM epava Titanicului ! Dar tot nu e timpul pierdut să-mi public în uie lucrarea de grad cu titlu etologic de opÈ›ional la modă „Analogii È™i contraste de comportament între gândacii de bucătărie roÈ™caÈ›i Blatta germanica È™i cei negri Periplaneta orientalis, în contextul urbanizării rapide a Republicii Socialiste Româniaâ€, o lucrare de importanță capitală chiar È™i-n provincie prin caracterul pluri-, inter- È™i transdisciplinar al trimiterilor È™i al reverberaÈ›iilor semnificative contextual într-o multitudine de arii curriculare. Ci dreptatea istorică va obliga pe biograful meu, È™i al tău, CenÈ›ico, să È™i-l închipuie pe insomniac, adică pe mine, canonindu-se a-È™i canoniza opera-n nopÈ›i geroase la Căgiurzia, la doi paÈ™i de serafica Daria Nikolaevna Saltîkova, cu crivățul siberian de Verhoiansk via Vorkuta urlând prin blocuri ca între perdeaua de araucaria de pe AmpoiÈ›a È™i perdeaua de nothofagus de pe Hodivoaia, învârtind în somn ca la frigare pe copilaÈ™ii Genaro È™i Maricusa, încălziÈ›i de tine singură sub plăpumoi, ca niÈ™te orfani de o ursoaică albă, în patul conjugal devastat încă de pe atunci de EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, de teama morbidă de plictiselile unui avort, că È™i-aÈ™a doi erau prea mult de să ne permitem ca să le dăm o creÈ™tere nenegativă ; prin urmare, familia în camera mai mică È™i mai fără condens, funcÈ›iile ei fiind funcÈ›ia biologică, funcÈ›ia psihoafectivă, funcÈ›ia economică de nutriÈ›ie, funcÈ›ia ecologică È™i funcÈ›ia educativă, asigurând însuÈ™irea limbii, a datinilor È™i a obiceiurilor, iar eu ca un mort cu ochii deschiÈ™i în spaÈ›iul cultural provincial ca de spital anxios alb al mobilei de bucătărie, adică asemeni unui explorator danez, pentru un È›ar rus, al ghețăriei dintre Kamceatka È™i Alaska, urmărind cu diabolică stăruință È™i cu drăcească pasiune, spectacolul gândacilor stradali, fascinantul È™i la drept vorbind universalul furnicărit după de-ale guriÈ›ei, după de-ale armăturii bucale chitinoase, fascinant dacă medităm la cât se strofoacă, se cheltuieÈ™te, se câcâie È™i se consumă acest neam al nostru pentru demâncare, într-o È›ară eminamente agrară È™i arboricolă, fără nici un plai înalt È™i neplouat È™i pustiu, ca Puna de Atacama ; cum ies ei pe tăcute È™i prin surprindere, micii teroriÈ™ti ai femeilor de casă, de sub dulap, de după masca de la chiuvetă, de după dosul cald, obscen È™i negru al frigiderului, cum se ivesc din aragaz chiar, ia să vedem ce le place, ce nu, cum se arată numai roÈ™caÈ›i, mari, lungi, tari, cum se arată doar negri, mici, flasci, scârboÈ™i, cum convieÈ›uiesc, cum coabitează, după ce algoritm È™i neverificându-se unii pe alÈ›ii, două specii concurente, operând în acelaÈ™i spaÈ›iu vital la ore diferite. Când locatarul de rând crede că e o singură varietate de È™vab, libarcă sau cafard, cu masculul mai mare sau invers. Și să visezi tu, Străchinare, bănățene, revoltatule, că pui în Republica Socialistă România, după titlul lucrării È™i mulÈ›umirile către îndrumătorul Foma AkimuÈ™kin – È™i aÈ™a intelectual cu bube È™i cu domiciliu obligator la Drujba de se iubise cu PuÈ™a – un motto dintr-o voce dintr-un text occidental de timiÈ™oreancă de-a ta, fugită-n Germania, da, poate, Herta Müller, dacă ai tradus corect, Vanessa, exasperarea vreunei gospodine cum că aceÈ™ti gândaci vor supravieÈ›ui poporului român ! Ceea ce dracu È™tie, nefiind clar încă-n istorie dacă timpuleÈ›ul speciilor e mai încăpător decât al popoarelor, lupta pentru existență, părinte Ankifie, iacă dar, concurenÈ›a nu trebuie ignorată È™i aici aproape că ne deosebim în vederi, devenim adversari, dar dacă se adevereÈ™te că CenÈ›ica mea umblă la vrăjitoarea Staruha Izerghil, ca la o reîncarnare a mă-sii PuÈ™a de la metalo-chimice, după izmă, coada-calului, opÈ›ionalul-È›igăncii, È›intaură, yerba maté È™i mai È™tiu eu ce transgenice bălării taumaturgice cresc pe la cea izbuliță È™i sfinÈ›ia ta, concomitent, hm, o iei într-acolo să exorcizezi demonii din armăsarul negru baÈ™kir Udaloi, sau din iepuliÈ›a cea albă kirkiză Zurka, trebuÈ™oara aiasta îmi dă fiori, îmi displace, mă face meditativ ! Miroase a uneltire ! Pute a complot ! Exală a suprapunere de scenarii ! Născându-se pentru orice pompist-analist, ex-pupincurist sau nu, întrebarea : dar cum aÈ™a ? Ce decizie managerială e asta, fa ? A rezista prin cultură („Ah È™i ce-aÈ™ mai citi È™i eu o carte !â€) nu numai tentaÈ›iei remarxizării-recodrenizării, ci È™i EXCEPÞIEI DE LA REGULà ???… Și CINE ? CenÈ›ica mea, dom’ le ? CenÈ›iiiica ? De-i băgase PuÈ™a-n cap, neÈ™tiind că sunt supradotat, că-n viață faci trei căsnicii, fată dragă, anume că eÈ™ti, în contextul unei poligamii difuze, de trei ori monogamă oficial, respectiv pentru sex, pentru a avea tată la copii È™i, în fine, pentru a avea pe cine cicăli la bătrâneÈ›e ? CenÈ›ica mea ? A mea ? Cioc-cioc-cioc-cioc ! răpăiră ca o salvă de mitralieră de pe tanc la poligonul de la forturi niÈ™te degeÈ›ele-n uÈ™a carcerei È™i domnul profesor Dudu Străchinaru fu abordat de supradotatul È™i supersupradotatul È™colii, SD-ul È™i SS-ul, cum li se spunea prescurtat la doi băieÈ›i slăbănogi, palizi, bătrâncioÈ™i, onaniÈ™ti È™i cu ochii stricaÈ›i. Ei veniseră să reclame că nu pot pleca acasă la muncă silnică pentru rezultate la profesori È™i vechili, deoarece MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a ai lui se joacă de-a minerii È™i golanii È™i-i aÈ™teaptă, înarmaÈ›i cu măturile femeilor de serviciu, cu invizibile È™i cu găleÈ›ile de apă, în hol, jos, la ieÈ™irea din È™coală ! „LuaÈ›i-o È™i voi în extinderea mea prin față, pe uÈ™a formatorilor !†– îi consilie la miÈ™to Dudiță, convins că nu vor îndrăzni, educaÈ›i conformist, să riÈ™te să dea nas în bot cu directorul Filatov sau cu tânăra bestie mov, Vizdela Socrates-Cucuteni ! De ce nu mergeÈ›i, mă olimpicilor, la Fefeleaga sau la Calu ? ar mai fi vrut el s-adauge. Ce veniÈ›i, băi labelor, la mine ?… ProteeeecÈ›ie ? DuceÈ›i-vă unde-aÈ›i mers È™i la olimpiade ! Să vă apere de minerii È™colii cine are-n curriculeÈ›, exploatând munca voastră, rezultate È™i progresii, È™i s-a autopropus ca un corolar în Consiliul de AdministraÈ›ie nu pentru salariu de merit pe-un an, doi, ci pentru… gradaÈ›ie de merit pe viață ! Cât despre infractoraÈ™ii de MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, cu certitudine ei vor face puÈ™cărie ca Harneală, ȘiÈ™u È™i Săbiuță, după cum miniprotocurvuliÈ›ele de Himena È™i PalaÈ™ca vor aplica creativ-inovativ în prostituÈ›ie internă sau externă multe din cunoÈ™tinÈ›ele, priceperile È™i deprinderile dobândite de la doamnele învățătoare È™i profesoare, trecând È™i ele prin pârnaie, grav recurs la detestatul organ al cetății oligoeducative ce s-ar evita cu uÈ™urință dacă m-aÈ™ putea ocupa EU de ei ca educator !!! Fără alte griji să le dau gaură la puÈ›ul gândirii exact unde-i orizontul conÈ™tiinÈ›ei morale ! Ceea ce ar însemna ca pedagog È™i ca om să discut cu ei zilnic È™i individual ca cu niÈ™te aligatori, neliniind la planul de lecÈ›ie desăvârÈ™ită sau la itemi de evaluare, prestând cu ei numeroase ore neplătite, suplimentare, pe care nu mi le-ar aprecia nici un vechil, fiindcă astea nu sunt rezultate, să aibă adică el cu ce să-i concureze pe ceilalÈ›i vechili când se decide cine e vechilul dominant care să ia în posesie primul diferite facilități ! Și nu sunt nici măcar niÈ™te progresii, să se laude Kabaniha cu ele-n uie. AÈ™adar, Himena, PalaÈ™ca, MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a nici nu există ! Decât pentru reporterii occidentali ! Și de-aia-i urăsc ei cumplit pe elevii performanÈ›i, cum îi urăsc È™i eu, chiar dac-am fost copil de export ! Ca să nu mai zic nimic că ca să nu fure, ar mai trebui să le dau bani de cheltuială de la mine din buzunar, sau din CAR-ul CenÈ›icăi mele, să-È™i mai ia È™i ei ce râvneÈ™te ! ca să-È™i menÈ›ină un anumit standard de viață cu care sunt obiÈ™nuiÈ›i È™i sub care nu poate coborî decât un handicapat sprijinit în cârja spirituală ! Cum nu-s rezultate în cadrul pedagogiei clasice – dar ar fi-n spaÈ›iul celei adecvate-n muie, oligopedagogia – nici eforturile mele de a recupera materia cu vreun gibonel sărac, după absenÈ›e repetate că n-a avut ce-ncălÈ›a, sau că l-a trimis mă-sa la cerÈ™it în bazar la Căgiurzia, ea aÈ™teptându-l lângă moschee să-i dea el bani de pâine, sau demersul meu depanator cu vreun pavian care-È›i vine cu competenÈ›e lipsă ori vicioase de pe la vreo incalificabilă ! Să ne mai mărească È™i nouă leafa fiind chiar mai indicat la formatorii recuperatori, deoarece atari intervenÈ›ii corective pretind mai mult tact, mai multă artă de restaurator decât abstract-universitara pregătire pentru rezultate la concursuri, aici, la reconstrucÈ›ii umane ca la dentist, È™coala având a se bate cu tot restul cetății oligoeducative, È™i în special cu tembelizorul care face zi de zi, din neprofesionalism, adică din dispreÈ› pentru profi, la ore de maximă audiență, apologia infracÈ›iunii nepedepsite, procedând ca È™i cum eu la dirigenÈ›ie le-aÈ™ prezenta elevilor, cu detalii sângeroase de pe video, de exemplu un caz c-un copilaÈ™ neastâmpărat care le-a tăiat cu foarfeca de vie degetele la părinÈ›ii lui priponiÈ›i de calorifer È™i le-a desfigurat mutrele cu acid sulfuric, electrocutându-i apoi în chinuri senzaÈ›ionale, fără a mai preciza eu, ca un ageamiu în ale educaÈ›iei, È™i CE PEDEAPSà a primit micul călău român pentru acest pachet de senzaÈ›ii ! AÈ™a procedează de două cincinale tembelizorul, dar È™i presulica, descriind cu lux de amănunte crime È™i jafuri în stil mare, neasociindu-le cu vreo sancÈ›iune, încât cine vede È™i are duÈ™mani se gândeÈ™te instinctiv la ce mai cazne i-ar supune, nu la ce pedepse ar primi-n justiÈ›ie pentru c-a fost torÈ›ionar ! Aia e, Corelo, că deoarece nu ne mai măreÈ™te ăștia È™i nouă leafa, vârstnicii ca CenÈ›ica, care stăpânesc È™colile ca un fel de acÈ›ionari majoritari, cum holist controlează o nomenclatură însuÈ™i arhipelagul, È™i care sunt totuÈ™i educatori cu experiență, aruncă în general incalificabilelor tocmai clasele cu probleme, ca ei să se ocupe de rezultate È™i… rezultatele sunt că, uite ! trebuie Agheev al tău să reeduce rebuturile È™colii ! Sau o fi scenariu È™i aici, de creÈ™tere a infracÈ›ionalității, ca să eÈ™antionezi pib de la formatori È™i să-l dai la poliÈ›iÈ™ti ! Cert fiind că din momentul în care, în geaca mea jegoasă ca de analist politic sau chiar în costumul ăsta de defunct didactic, ajung să cerÈ™esc la MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, ca È™i la PalaÈ™ca È™i HimenuÈ™a, bani de fondurile È™colii, fonciire, când sunt atâtea averi de întors în proprietatea poporului la noi în republică, atunci s-a terminat complet cu orice autoritate educativă să convingi cinocefalii È™i babuinele să nu fure È™i să nu se evalueze de timpuriu, când mai văd È™i la tembelizor hoÈ›ie È™i prostituÈ›ie cât cuprinde !… Sunase de mult de intrare la ultima oră, a È™asea, absurdă, a unui program absurd, miercuri fiind zi de etapă la futbol în cetatea oligoeducativă, încât devine È™coala un chin nesănătos, È™i pentru bieÈ›ii profi, È™i pentru elevi, nelegaÈ›i de o leafă, mulÈ›i aruncându-È™i ghiozdanul pe geam È™i fugind ca hipnotizaÈ›ii la tembelizor, mai È™i bătându-se pe drum, prin proceduri de arte marÈ›iale sofisticate, la impact de galerii de tricouri diferite. Din care pricină, miercurea, domnul dresor Străchinaru posteÈ™te, ferindu-se de a păcătui cu fapta, scărmănând cercopiteci sau dându-le note mici, ori cu gândul, evaluându-le muma-n limbajul intern, ba mai mult încă, el ajunge la un fel de grevă de zel, exploatând cam prea de tot doctrina învățării prin descoperire a lui Marinică Drujbescu (de se lăuda ăsta-n consiliu, Korobocikăi, inspectoarei celei primare, inflamabile ca o cutie de chibrituri, că la el în clasă predau cimpanzeii), în sensul că-i e È™i jenă să intre peste EI, să-i deranjeze cu prezenÈ›a sa spectrală, când e limpede că nu îl vor, È™i ca reacÈ›ie firească nici el nu-i mai poate suferi, îi e o scârbă incomensurabilă de ei, de ai lui de la a cincea, ca să le cerÈ™ească pe două abjecte coloane BANII, de Fondul Clasei (cretă, becuri, clanță, geamuri) întâi, È™i apoi BANII de Fondul Școlii fixat de comitetul de părinÈ›i mai influenÈ›i cam cât două alocaÈ›ii, deÈ™i ar trebui să-i mai suporte până-ntr-a opta, ba poate chiar până-ntr-a noua, dacă se desfiinÈ›ează un sfert din liceu, iar la despărÈ›ire îi vor lăsa ca pioasă amintire nu niÈ™te bretele de efect È™-o cravată, pentru noul costum bleumarin de zgonhen, ci vreun armăsar ca Udaloi, din faianță albă ca Zurka, È™i cabrat, văzându-i-se extinderea È™i subcomponentele, cum i-au lăsat Vanessei ai ei, demult, de i-au sărit ochelarii ăia groÈ™ii ca sifoanele când a făcut cunoÈ™tință cu el, plus un serviciu de pahare albastre cu trandafiri dotaÈ›i cu spini aurii, proveniÈ›i din goetheene metamorfoze ale frunzei. Pacea sufletului cât să meditezi la cum e mai bine pentru copiii tăi, Genaro È™i Maricusa, nu pentru ai altora este, însă perisabilă, doamnilor È™i dooomnilor ! fiÈ›i creÈ™tini cu-n cerÈ™etor !, cum psalmodiază barlachian-bachian-bachic cerÈ™etoarea ratei de Căgiurzia, Staruha Izerghil, cu ochii daÈ›i peste cap, când vine È™oferul, întârziat mult peste intervalul de succedare, cu vehiculul burduÈ™it de cutii, de banane, pline de zarzavat mai scump decât ele. Preabunul amic CaliÈ›oiu ciocăneÈ™te discret în uÈ™a bordeiului, ca-n una de camping la Anfisa Barabanova. El poartă o pălărie de È™menar È™i, cum în minifutoar zace scheletul cel vesel, ai zice că-l vizitează Caragiale pe Stalin : „Dudiță, pst !… EÈ™ti singur, bă ?… He-he, eu credeam că eÈ™ti cu Vizdy Socrates-Cucuteni, c-o văzui pe geam c-a venit despletită să dea la iepuri ! Cum, nu e la tine ?! Atunci o fi-n cabinet la Filatov, îl ajută la liniat capete de tabel pentru situaÈ›ii !… Băi, vezi cum faci ! Vorba e că È›i-a venit la È™edinÈ›a cu părinÈ›ii, la PalaÈ™ca, să-i ia mediile È™i absenÈ›ele, slobozindu-È™i asinul Șaliapin pe gazonul de sub migdalii È™colii, tac-su Fafulea, perfectamente borracho È™i cu biciu-ntr-o mână È™i cu nu È™tiu ce reclamaÈ›ie scrisă în ailaltă È™i după el cu cățeaua, cu Glinka, de tocmai È™i-a rupt lanÈ›ul de sub teleguță È™i-a intrat cu alcolistul în È™coală, târându-l tocmai pe unde abia au spălat alea cimentul cu teul È™i moltonul cel nou !… Să se-ncaiere a dracu cățea, sau să se pupe, cu Buxtehude al nostru. că nu vrea să-È™i recunoască paternitatea pentru nu È™tiu ce cățeluÈ™i, acum dulăi mari, Murugoi È™i Kabîzdoh, care-n vieÈ›ile anterioare au băgat în uie doar pe intuÈ™abilii upercutclasului, unii fiind dealtfel din start acolo È™i stăpânind aici doar sucursale ! Eu am extemporal la ai mei, dar cum termină vin să te ajut să ne scăpăm de el, că e foarte recalcitrant È™i m-a mai articulat o dată la o curda ! La o beÈ›ie. Nu poci singur ! Vezi c-a ancorat în cămăruță la femeile de serviciu, la soru-sa, È™i le È™ituieÈ™te pe-acolo, du-te de-l calmează-n opÈ›ionalul mă-sii, până nu află Veturia, care-i de serviciu, să se ia-n gură cu aligatorul, c-aia-l È™i plesneÈ™te, apoi dă cât dă È™i beÈ›ivul, È™i dacă se vede dovedit, atunci scoate macheta din cutia teleguÈ›ei să ne decapiteze pe toÈ›i È™i iar avem probleme cu carabinierii, vine Agheev să constate că e slabă munca educativă prestată prin lectoratele cu părinÈ›ii, adică educaÈ›ia adulÈ›ilor, care e de fapt apanajul tembelizorului în cetatea oligoeducativă, È™i iar întârziem pe-acilea-n loc să ne ducem pe la cășile noastre, fiecare la haziaika lui, să bem liniÈ™tiÈ›i în zi de etapă un vin de palmier È™i un ceai de yerba maté, dup-o miercure funebră, cernită de muncă grea !†Să bem un vin de palmier liniÈ™tiÈ›i după muncă, ai ? cvasi-njură Moluscă pe Calu, înveselit totuÈ™i că-l È›inuse puÈ›in pe jar c-ar fi cu Vizdy-n bârlog, coexistență fie È™i paÈ™nică evitată metodic, de lunea trecută, de când, asistând cu ea o iepuroaică aproape lăuză, la cuÈ™ti, la magazie, È™i extinzându-i puÈ›in decolteul È™i pipăindu-i, ca pentru a se convinge că nu-s vopsite mov È™i ele, protuberanÈ›ele obiectivelor ei de referință de o morfologie originală, ca a pionilor de È™ah, poate de negăsit chiar în determinatoare profesionale din uie, fata l-a atenÈ›ionat că vezi, dom’ le, că ne vede Praskovia È™i ne toarnă È™i la CenÈ›ica, È™i la Teofan Davidovivi ! Și ACUM să negociem cu domnul părinte Fafulea È™i cu biciul lui ! grăbi el pe trepte-n jos, ca spre un subsol al învățământului rural, prăbuÈ™indu-se psihic până când inima-i micÈ™orându-se cât un păduche lat, bubuia ca un motor de tanc. El È™tia că dac-ar fi fost flagelat È™i ar fi chelălăit adunând chefliii de la Raketta È™i de la angroul Statornicia, atunci ar fi bucurat pre mulÈ›i, îndeosebi pe mâncătorii mai mult de È™tiri, cărora pe la vreo hihiliză li s-ar fi rumegat că dirigul biciuit de părintele ex-elev în republica răsprofilor, a cules doar ponoasele propriei sale munci educative deficiente, ignorându-se cu rea-voință că de la EXPLOZIA tembelizorului, a presulicii, a puÈ™căriei, a cartierului (că scumpirea preÈ›urilor te face de n-ai ce căta-n centru) È™i a câinilor săraci care sunt mesajul upercutclasului către vidanjclas, c-aÈ™a s-ajungă, dacă rămân aici, È™i copiii voÈ™tri ! iacă dar că oligopedagogul a devenit complet IRESPONSABIL de ce face oligoelevul corupt în cetatea oligoeducativă, care-i propune oră de oră, zi de zi È™i noapte de noapte, contraexemple la ce-a-nvățat, impunând modelul reuÈ™itei depline fără CARTE, încât cele zidite la dirigenÈ›ie se fac muci în leprozerie… DeÈ™i, hm ! dac-acest pahonÈ›, căruÈ›aÈ™ relativ tânăr, Fafulea, accesase penitenciarul ca varietate de educaÈ›ie permanentă instituÈ›ionalizată È™i compatibilă uie, poate c-avea dreptate generalul Agheev : era È™i vina sa ca dirig, rezultatul educaÈ›iei pentru viață date-n modalități care lăsau de dorit, un eÈ™ec ca pedagog, la fel că formatatul se îmbăta constant, consumând de preferință tequila È™i lăudându-se că-È™i va sodomiza fetiÈ›ele imediat ce ajunge acasă, dar numai cotonogindu-È™i familia cu latul machetei, familie numeroasă, aflată-n parteneriat pe termen lung cu È™coala. Dar È™i Moluscă avea o scuză, aceea a inexperienÈ›ei din anii de stagiatură, când singura lumină fusese actuala doamnă CenÈ›ica, pe atunci suplă, ca mă-sa PuÈ™a È™i tandră, neurâțită de obsesia că ce mai gătesc mâine ! Când el făcuse totul ca acest Fafulea să È™tie la perfecÈ›ie oscioarele umane, botanică, zoologie fiziologie, ecologie chiar, È™i nimic nu-l învățase despre cum să devină intuÈ™abil, nici nu-i vorbise de imunitate pe viață sau până la prescrierea pedepsei ca nomenclaturist la vreun partid sau măcar de posibilitatea de a plăti într-o viziune contractualistă avocaÈ›i foarte aroganÈ›i cu en la sută din sumele puse-n joc, dacă te scapă nu atât prin pledoaria pe care n-o ascultă nimeni, nici măcar quetzalul, cât prin relaÈ›iile ce au ! Insuficiență educativă la care părea a medita Fafulea însuÈ™i, poate È™i la despăgubiri c-a ajuns la pârnaie, aÈ™teptând pe fostul dirig cu biciu-n mână, chiar puÈ›in vibrat a cravașă, de tremurici însă, nu de acea mânie la incurie ce apuca pe MareÈ™alul când vizitând vreo È™coală în războiu, nu numai că n-a găsit în banca întâia pre urmaÈ™ii celor căzuÈ›i pe câmpul de onoare, dar a constatat elevi desculÈ›i, ceea ce dovedea că învățătoarea nu s-a preocupat îndestul ca să ceară de la care are È™i, dacă-i dă, să dea la care n-are. Gorila de părinte beneficiar oscila ca o antenă È™i emana-trăsnea astfel pe furnizorul de educaÈ›ie cu o miasmă nu de tequila, nu de vodcă genocid, ci de paÈ™nică pinga, un alcool brut din trestie de zahăr, cum consumase el È™i când È™ituia-n rata de Căgiurzia, în vacanÈ›a de PaÈ™ti pe Dumnezeu, È™i doamna de comunicare-n limba comună Vanessa Mihalache, care mergea pe la Generalul Vasea c-un coÈ™ de ouă, a intrat în dialog cu el È™i apoi în competiÈ›ie, biruindu-l în aplauzele călătorilor, deoarece dânsa cunoÈ™tea sudălmile, înjurăturile È™i blestemele noastre sistematizat pe zone folclorice È™i pe argourile diferitelor îndeletniciri, stârnind astfel în Fafulea dorinÈ›a să mai înveÈ›e, încât de câte ori o întâlnea pe la KatiuÈ™a la pâine, el devenea rugător ca un È™oimuleÈ› de grădiniță, că haide să ne mai È™ituim, doamna profesoară ! Da, copii, iacă dar că alcoolismul este uneori ereditar, cum mă tem È™i pentru mine, È™i pentru puradeii mei, că am È™i eu doi urmaÈ™i pe această planetă : pe Genaro, adică Gua, cum i-ar fi zis soÈ›ii Kelogg, È™i pe Maricusa, adică Cica, cum ar fi mângâiat-o motanus mutantus psihologul Wolfgang Köhler… A fost odată ca niciodată, demult, tare demult, pe când nea Fane Filatov nu era manager decât adjunct cu pionierii, iar Vizdela noastră abia mergea la grădiniță ca È™oimuliță, È™i noi colectam STICLE GOALE pe întrecute, deoarece instinctul încă nu asimilase un larg evantai de răcoritoare È™i nici megaampulele de plastic ca ambalaje pentru îmbuteliat, umplându-se È™coala de lăzi neridicate, asta fiind o subcomponentă a modernizării educaÈ›iei bolÈ™evice… Și de un Unu Mai a pus colegul Filatov în spirt, la borcane, cu câteva pliculeÈ›e de conservant È™i cu bobiÈ›e de muÈ™tar, în scopuri pur didactice, s-avem rezultate vizibile că se munceÈ™te, nu se citeÈ™te, niÈ™te È™erpiÈ™ori negri, de 12-14 centimetri, capturaÈ›i de eleviÈ™ori de pe la forturi sau de prin cimitirul tânărului popă Panda, încă neextins È™i neaprofundat în bălării, în inflorescenÈ›e violacee de opÈ›ionalul-È›igăncii È™i-n beladonă. Din ăia cum am reperat nu azi, ci altădată, de un 23 August, unul drăgălaÈ™ ieÈ™ind din cavou de la soacră-mea PuÈ™a, neputrezită complet, È™i cum parcă se lingea lubric pe fălcile pehaÈ™oase privind la mine premonitoriu, cu niÈ™te ochiÈ™ori ca două bobiÈ›e de icre negre, nu cu gânduri lacome, ci în realitate gustând aerul cu limbuÈ›a, cum fac toate reptilele, informându-se ele aÈ™a de cine mai trece pe aleea principală printre figuri, cine a mai venit cu lumânări pe la cine, cu sugestia nonverbală către mine totuÈ™i că È›i se va întâmpla È™i È›ie-n morÈ›ii mă-tii È™i că chibzuită fuse CenÈ›ica mea luând costumul ăsta de zgonhen dupe mine, că dacă muream, copii, doar n-avea să mă-ngroape-n geaca jegoasă de analist, să se râză femeile de breasla slugilor È™colii ! Șerpi care m-au impresionat puternic de la primul contact cu zona mlăștinoasă È™i fertilă alimentată pe atunci, dincolo de forturi, de cele trei gârle surori, Spălătura, Hodivoaia È™i AmpoiÈ›a, cât încă mai creÈ™teau acolo nuferi uriaÈ™i Victoria regia È™i pescuiam cu cormoran hamzii, salmonele È™i peÈ™tiÈ™ori roÈ™ii piranha, ascunÈ™i pe sub plaurul gros de camalote… Iar Fafulea cel Venerabil, tac-su lu’ José-Maria de Piedád de agită ACUM biciul, aÈ™teptându-mă-n morÈ›ii mă-sii de părinte È™i de client la stat, venise tot aÈ™a, dar cu atelajul jigărit de la colhoz, convocat de diriginte, adică eu, pe atunci tovarășul Străchinaru, să se intereseze de situaÈ›ia È™colară a nepotului său Salvador, de e azi la butelii, care n-a colectat È™i adus patruzeci de borcane goale, douăzeci de sticle golite, zece kilograme de maculatură citită È™i făcută ferfeniță, cantități nedeterminate de fier vechi, de fructe de pădure, de trenÈ›e, de draci-laci, pionieria mă-sii la microfon ! Și, neexistând monitorizarea riguroasă a comportamentului părintelui intrat în È™coală de către profesorul, elevul sau femeile de serviciu, a descoperit a doua zi Teofan Davidovici Filatov, colegul meu, care încă nu era director plin, fiindcă era tovarășa Didina Arnăutu, în laboratorul lui, È™i al meu, printre cactuÈ™i, asparaguÈ™i, kok-sagîz tetraploid, agave È™i ficuÈ™i, È™erpiÈ™orii noÈ™tri ajunÈ™i într-un stadiu avansat de descompunere pe fundul recipientelor cilindrice din sticlă verzuie, fără pic din alcoolul condimentat cu conservant È™i cu boabe de muÈ™tar, în care zăcuseră cadavrele lor obscene atâția ani fără să le tulbure nimeni veÈ™nicia faraonică. ReieÈ™ind la anchetă de la elevi care au văzut câte ceva c-a venit Fafulea cel Venerabil È™i a-ntrebat de tovarășul diriginte de biologie al lui Salvador, adică de mine, È™i ei mi l-au îndrumat la laborator, unde nu eram, dar musafirul a zăbovit, apoi a coborât, a ieÈ™it È™i, cum a declarat la reconstituire soru-sa, Praskovia Apollinarievna, de e È™i azi îngrijitoare la noi, el n-a mai ajuns la pădure la ei, tăindu-i calea un È™anÈ› mâlos È™i colorat în verde mătăsos de muÈ™chi È™i alge, unde nocturn arsuri È™i greÈ›uri ce-avea pe esofag, le-a ostoit cu limonada verde-kiwi, amăruie È™i cleioasă, tămăduindu-È™i astfel, fie datorită băloasei ape vii din acest È™anÈ› porcesc, fie din pricina apei moarte a maceratului de È™erpi de cimitir, niÈ™te maladii indigeste crezute È™i declarate incurabile de specialiÈ™tii noÈ™tri, care nu-i mai dădeau multe campionate de urmărit. Dar a trăit Fafulea cel Venerabil ! I-a dat Domnul zile pe săturate, să prindă când a luat Steaua, după executarea loviturilor de la punctul cu var, Cupa Campionilor Europeni, È™i să beneficieze să îngroape mai multe regimuri È™i schimbări ale mentalităților înainte de-a fi îngropat el însuÈ™i de ele, apucând totuÈ™i să acorde un interviu în noua presulică liberă, apoi pe la canalele bazate pe senzaÈ›ia de senzaÈ›ional, ca să lase cu limbă de moarte urmaÈ™ilor porunca de a da o înaltă apreciere Școlii, ca incomparabil mai puÈ›in coruptă decât JustiÈ›ia È™i Chirurgia în republica răsprofilor, unde el a servit licoarea tămăduitoare într-un laborator funcÈ›ional, desemnând public ca oligoelement curativ decisiv nu mâlul verde de patriotism local de È™anÈ›, ci tinctura de È™erpiÈ™ori Dracula drujbensis de cimitir, ce se vinde È™i azi pe sub mână cunoscătorilor È™i iniÈ›iaÈ›ilor, în cartierul Galapagos al comunei Drujba, la magistrală, la Popas (cu un vârf al curbei desfacerilor prilejuit de iarmarocul È›inut de Pobreajen), la CuÈ›arida, la Cuzco È™i chiar la Căgiurzia, dacă te rogi de călugării oranj, cerÈ™etori în bazar pentru reabilitarea schitului de la Machu Picchu, licenÈ›a panaceului deÈ›inând-o însă părintele Ankifie, ca manager ce gestionează È™i cimitirul producător de minireptile carismatice. Culmea fiind că Genaro susÈ›ine c-a văzut la Balcic È™i la Odessa È™i la Cluj-Napoca, pe la niÈ™te medici naturiÈ™ti vietnamezi, exact delicatesa asta, È™arpe la borcan în spirt, desigur alte specii, cu alte ingrediente, rămânând a se stabili de către Comisia Parlamentară pentru Istorie cum stăm din punct de vedere protocronist cu această prioritate esculapică, existând indicii c-ar putea penetra în enciclopedii un nume bun È™i de a personaliza ca etos propriu Școala nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba : Fafulea cel Venerabil. Adevărul fiind, cum au amintit taumaturgii din spaÈ›iul nostru spiritual naturist la un tâlcÈ™ou de 22 persoane puse față-n față, al cărui guest star a fost Staruha Izerghil – tâlcuindu-se crucile trasate cu È™ampon într-o casă parohială de o fantomă îngălată -– că È™i din atât de sănătoÈ™ii, prosperii, nemuritorii, cele două specii de gândăcei de bloc, studiaÈ›i la Căgiurzia de profesorul Străchinaru, adică de mine, se prea poate infuza un leac similar, după uscare È™i măcinare în mojarul cu pistil, adăugându-se eventual pudră verde-aurie de cantaride, dată fiind vaga înrudire dintre ortoptere È™i coleoptere, consecinÈ›a fiind creÈ™terea pilozității ! Ceea ce mi-ar strica la imaginea È™i aÈ™a hiperhirsută când voi întreÈ›ine relaÈ›ii cu publicul noaptea la benzinărie ! Poate c-ar trebui puÈ™i la macerat în pinga, dar nu cu bobiÈ›e de muÈ™tar, că-È™i schimbă culoarea, ci cu căței de usturoi comunitari È™i cu pulbere verde de yerba maté sau mai degrabă cu frunze de frasin abia căzute È™i cu fructe È›epoase de huisquil – avu o scintilaÈ›ie pe creieri Moluscă, în timp ce recepÈ›iona maÈ™inal o jalobă de-a lui Fafulea, care se cam grăbea, trăgându-l cățeaua cea ciocolatie, Glinka, de turul pantalonilor, ca CenÈ›ica pe el din bomba KatiuÈ™ei, s-aducă întâi leafa acasă. Domule Director, Subsemnalatul José-Maria de Piedád, zis Fafulea, zis Celmare ca È™ef de cameră, cu domiciliul obligator în uezdul 30 Decembrie 1947, cătuna ȘooÈ™aldakin, strada Winston Churchill nr. 22 C, vă aduc să trăiÈ›i È™i să vă fie spre È™tiință următoarele : ÃŽntrucât sunt tată, nefericitul coautor a È™ase copii minori È™i nu li se alocă de către SfinÈ›ia Sa Părintele Ankifie dividendele cuvenite din activitățile comerciale implicând utilizarea de È™erpiÈ™ori Dracula drujbensis, ale căror virtuÈ›i terapeutice au fost descoperite È™i testate de tatăl meu, Fafulea cel Venerabil, pupa-i-aÈ™ tălpile mort ! È™i nu primesc de la fiul meu major de la primărie, Salvador, zis Zigotul, nici un fel de sprijin moral È™i material consistent sau sub alte forme legale, ca cupoane alimentare cum se dă la cercetători sau ca timbre de-ale scriitorilor unioniÈ™ti, È™i trebuie să mă descurc singur-singurel cu ei, ce să le pun în permanență pe masă, să bage la ghiozdan, vă rog Domnule Director Teofan Davidovici Filatov, aceÈ™ti copii amărâți cu a patra nevastă, care se află în È™coala Dvs. – Zoia, LiubaÈ™a, Dara, PalaÈ™ca È™i cu multîncercata Gaviota, iar Surya e la grădiniță la sifilitica de Cicela Ghevara de nu vrea să-i cumpere È™orÈ›uleÈ› – să fie scutiÈ›i de toate impozitele È™i beneficiul È™colii, deoarece sunt om amărât rău cu mulÈ›i copii la pădure È™i nu poci face dorinÈ›ele È™colii È™i atâtea prime È™i salarii de merit pentru cadre din cota de încasări din mediul înconjurător ca venituri extrabugetare de vreÈ›i să vă abiliteze ca ordonator terÈ›iar de credit ! Dle director vă rog dacă doriÈ›i È™i acest nenorocit de copil de amărăștean să-l mi-l primiÈ›i la alocaÈ›ie în È™coală la Dvs. noi ne adresăm forurilor tutelare că e democraÈ›ie È™i nu ne muÈ™că Buxtehude de extindere sau de aria curriculară dacă ne adresăm instanÈ›elor care sunt onorate în Drept de a face Dreptate în È›ara asta ca ÞepeÈ™-Antonescu-CeauÈ™escu eu mă duc È™i până la emisiuni mamut È™i doamna învățătoare CenÈ›ica È™i dl Diriginte GăluÈ™că să nu se mai răstească la Zoia È™i la PalaÈ™ca instituindu-se într-o autoritate de ultima instanță tutelară rostindu-se ca o interogaÈ›ie că de ce n-aduce banii de molton de trei culori diferite pentru vasul de closet, respectiv pentru ciment È™i pentru pereÈ›i, să-È™i facă îngrijitoarele capoate de adus apă de la puÈ› È™i de tăiatul lemnelor, să le fie cald la opÈ›ional, că de bani trebuie să se ocupe È™coala È™i directorul, nu guvernanÈ›ii È™i copiii, a căror sarcină e să înveÈ›e, să înveÈ›e È™i iar să înveÈ›e, că doar părinÈ›ii lor munceÈ™te pe banii ăia, nu È™ade degeaba… Domnul Dudu Străchinaru citi ce citi cu interes crescând È™i nu că era nominalizat GăluÈ™că văzu tancuri cu È›eava ridicându-li-se, ci pentru că pluripărintele se plictisise repede a se jelui scriind, tăiase finalizarea lucrării, semnase amplu apăsat Fafulea È™i se adresase jos că domnului director Filatov, enervant fiind tocmai ce tăiase, finalul dispreÈ›uitor : că doar părinÈ›ii lor munceÈ™te pe banii ăia, nu È™ade degeaba cu aria curriculară pe catedră ! Dudu se uita urât, ceea ce nu-l împiedica să priceapă că acel… nenorocit copil de luat alocaÈ›ie pe el era atractiva, bună de pescuit cu aluniÈ›a de pe obrazul stâng politicieni pentru a-i compromite, nebunatica de Gaviota, de la a VIII-a B, de la Vanessa, care dirigintă tot recitind tom cu tom biblioteca de Cartea Rusă a È™colii, nu se mai preocupase îndeajuns de activitatea plăcut extraÈ™colară a minorei. De aceea, din cauza acestei neglijenÈ›e în serviciu a dresoarei, care mai preda (nu acorda !) È™i consiliere, se întâmplase È™i necazul c-o răpise pe Gaviota de la albergue, unde mersese după-nghețăți la Anfisa Barabanova, un ficior È›apăn de maniocar din CuÈ›arida, domniÈ™orul Vampiru, depărtându-se amândoi c-o Volvoloancă d-alea de-È™i bagă aerodinamic farurile-n caroserie. Băiatul È™ofer È™i-a atins conform proiectului obiectivele operaÈ›ionale propuse pentru activitatea cu eleva, era mulÈ›umit de serviciile prestate, acordându-le calificativul muy bien pe baza unor descriptori de performanță imemoriali È™i, ca fidbec, i-a È™i reabilitat pe cheltuială proprie lucul, instalându-i doi canini de aur È™i ea zâmbea cu ei profund satisfăcută, dar pe neaÈ™teptate se trezi, de Sfintele PaÈ™ti recent, expediată de acest Vampiru, spărgător de morminte notoriu, înapoi la casa de la pădure, cea natală, È™i chiar prenatală-n noul context, cu misiunea să aducă niÈ™te mobilier ergonomic italian, ceea ce alcolistul de Fafulea nu voia să-i dea nici de-al dracu, declarând la KatiuÈ™a că mai bine o evalua-sodomiza el preventiv È™i nu întrerupea nici cursurile, preferând a È™i-o exporta ca sanpapieră în FranÈ›a, la Mondialele de Futbol, decât să mai investească-n ea într-o stepuliță unde nu fusese apreciată la adevărata ei valoare nici măcar de… Vampiru ! Domnul Străchinaru, la acest rău mirositor a pinga, a vodcă din trestie, impact cu părintele Gaviotei, transportatorul Fafulea, resimÈ›i-n gândirea lui tot mai divergentă È™i mai creatoare, cum scârbei de localul părăginit al È™colii mohorâte È™i silei față de veÈ™nic veselii, neserioÈ™ii eleviÈ™ori drujbeni -– pe seama incompetenÈ›ei È™i neperformanÈ›ei cărora câștiga totuÈ™i o pâine amară, neamară, de-o dădea la timp la ai lui È™i creÈ™tea È™i porc – li s-a asociat recent o teribilă atitudine aversivă tocmai față de familiile brave, fără prolificitatea eroică a cărora jumătate dintr-o jumate de milion de bugetari didactici È™i-ar pierde locul de muncă, ar intra-n È™omaj tehnic din lipsă de materie primă, de creieraÈ™e fragede, nencepute. Nu era la el la a V-a-n catalog Gaviota, deoarece era la Vanessa la a VIII-a B, el o avea doar pe soru-sa, PalaÈ™ca, È™i pe veriÈ™oară-sa, Himena BukamaÈ™kina (probabil Jimena, dar nu înÈ›elesese acritura de Cachita Dolores grafia la ce i se dictează când i-a eliberat groparului chior È™i perfectamente borracho certificatul de naÈ™tere !), el pe Gaviota o avusese s-o educe, dar o pierduse pe parcurs, iar când această dirigă cu ochelari groÈ™i ca sifoanele de odinioară o căutase la noul domiciliu, în CuÈ›arida, la o casă pe piloÈ›i, găsind-o sub migdalii înfloriÈ›i, mică gospodină cu picioruÈ™ele-ncleiate-n coca de năut frământată-n copaia scobită-ntr-un nothofagus, È™i implorând-o ca o mamă că să vină măcar să-È™i dea tezele, Vampirul o invitase politicos la un ceai verde, preparat uleios cum e cafeaua, fără economie la pulberea de yerba maté, iar când profa se ghiftui ca un urs cu ochelari, servindu-se ca nehalita cu biscuiÈ›i de manioc, floricele de porumb È™i aromatele a praf de cocos larve koro, ofensatul tânăr soÈ› îi replicase de la obraz, cu o pudoare exemplară chiar È™i pentru solicitantă, că ce extinderea mea, mai e bună asta de È™coală, doamna Mihalache ? Moluscă intui că i se face rău, ca întotdeauna când trebuia să rezolve probleme ale altora, se È›inu de murii È™colii, în răcoarea dinspre aripa dezafectată deoarece tanchiÈ™tii au supradimensionat prea optimist proiectul localului sau poate s-au gândit la un spaÈ›iu comercial non-stop pentru lemurii rătăcitori prin stepuliță. Apoi îngenunche, ca-n pronaos pe persan la popa Panda când orga prinde a psalmodia în tonalitatea coralului preferat, È™i n-avu reticenÈ›e pudice să dezmierde cu profesionalism, palmându-i dubla ghirlandă de obiective de referință roz, pe Glinka, de fătase pe Murugoi al MalaÈ™ei È™i pe Kabîzdoh al Praskoviei, intrată-n local odată cu Fafulea, după ce-È™i rupsese lanÈ›ul ca să se intereseze dacă mai lucrează sau nu la Teofan Davidovici la Școala Fafulea cel Venerabil cu clasele I-VIII, acest elegant dulău comunitar, Buxtehude, pe care-l considera coautor al celor doi valoroÈ™i copii ai ei. José-Maria de Piedád Fafulea, zis Celmare ca È™ef de cameră, interpretă acest gest ca pe un joc al bunăvoinÈ›ei È™i al hazardului, ca pe o recunoaÈ™tere a justeÈ›ii poziÈ›iei sale de forță în negocierea alocaÈ›iei Gaviotei, bazate pe estimarea că din ce câștigă alde GăluÈ™că È™i cu fata PuÈ™ii, CenÈ›ica, tolomacii ăștia, două cadre… didactice cu două lefi de cadre… didactice în republica răsprofilor foÈ™ti cadre… didactice, n-ar fi-n stare să doteze la standarde uie, ca el pe ginere-su Vampiru, pe vreunul din progeniturile lor de profi, adică nici pe Genaro, nici pe Maricusa, cu un armăsăruÈ› baÈ™kir, robust È™i bun trăpaÈ™, bun trăgător, în stare să facă față în condiÈ›ii optime sarcinilor încredinÈ›ate la depozitul de lemne È™i de cărbune de la gară la CuÈ›arida, ACUM când zvăpăiata de iepuliță albă, kirkiză, Zurka, sta să fete, ba chiar să ducă produsele protofermierilor la tarabele de deservire a populaÈ›iei hămesite din bazar de la Căgiurzia È™i să aducă È™i să disemineze oarece marfă pe la privatizaÈ›i, la întoarcere, È™tiut fiind de la căpitanii de nave că nu e bine È™i nu e nici voie să te întorci cu ea acasă goală, după ce È›i-ai golit-o, la sfârÈ™itul istoriei, cum zicea È™i Fukuyama, el având însă un scor superior vipoilor în anumite privinÈ›e manipulative, deoarece intoxicase o stepă întreagă că acest atelaj ar fi al cumnatului său, groparul Toska BukamaÈ™kin, unde el ar lucra ca argat, ceea ce a împins niÈ™te comisii mixte, guvernamental-parlamentare, să caute spălătoriile de bani ale guberniei noastre sondând pe unde se varsă AmpoiÈ›a È™i Hodivoaia în Lacul Titicaca, cel proiectat pentru MitraÈ™a BuÈ›ai, nacealnicul Kombedului (sovietului / comitetului sărăcimii) din Drujba, de arpentorul Dmitri (Titi) Karpovici Karamazov, nu cu mult înainte de retragerea tanchiÈ™tilor, exact acum treizeci de ani. Domnul Străchinaru admise toate acestea ca fiind absolut corecte, ba chiar sublinie cu roÈ™u că el È™i Inocencia nu intenÈ›ionează a achiziÈ›iona cal È™i căruță, deocamgaură, dar că-l bate gândul, cu noua revoluÈ›ie È™colară, dacă rămâne prin predarea integrată a ȘtiinÈ›ei fără catedră È™i nu mai are pe ce… să stea cu aria curriculară, persecutându-se la noi de către universitarii de Sală Unu, uman, deoarece frunzăresc presulică, disciplinele de Sală Doi, real, să moară familia mea dacă nu merg pe Splai, la facultate, unde am băgat atâția curenÈ›i în copanele de broască provocându-le secusa, pun poster mare, color, alertez reporterii să dea-n direct, chem studenÈ›ii să vadă ce-i aÈ™teaptă dacă îmbrățiÈ™ează dezonoranta profesie de formator È™i, È™i… îmi dau foc !… la diploma de licență în biologie !!! „După care te mistui È™i dumneata È™i mă cheamă atunci, rămasă vacantată, coana CenÈ›ica la praznic, la limosna, să-È›i beau toată cornata din damigeană È™i, după ce m-oi trezi din curda, poate-mi dă neconsolata dumitale viuda costumul ăsta din două bleumarine, că doar nu te-i incinera cu el când ai geaca aia purtăreață de analist !†– anticipă cu oarecare nepăsare Fafulea Celmare apropiatul deces de prof. „Da’ de ce să-mi dau foc ?! – se miră oligopedagogul. Nu, tăticule ! AÈ™ face-o dac-ar mai fi salvare colectivă, dar regula-i fiecare pentru opÈ›ionalul mă-sii. Și prefer focului oligochetele necrofore ! Uiuiu ! De ce să mor ? Doar îmi tai punÈ›ile : abia aÈ™tept să mă dea vechilii afară din SISTEM, să am pretext ! Cumpăr două văcuÈ›e, pe Docika È™i pe Zorika de la MalaÈ™a, le pasc, le mulg la două deÈ™te È™i duc laptele, în megasticle în paporniÈ›e, cu rata, la Căgiurzia la Combinat la poartă, dimineaÈ›a când iese schimbul de noapte din mediu toxic, c-am auzit că nu le mai dă antidot. Și nici nu mai compostez bilet, că nemaifiind intelectual n-o să-mi mai fie nici ruÈ™ine !†Automat treaz, suspendându-È™i vremelnic beÈ›ia de fond, de îndată ce mirosi a o idee de afaceri, José-Maria de Piedád, zis Celmare ca È™ef de cameră, iniÈ›ializă calculul de fezabilitate, apreciind că domnul GăluÈ™că ar câștiga ca protofermier prin această investiÈ›ie 50% peste (!) actualul salariu-alocaÈ›ie, adică exact cât oferea nea Fane la benzinărie, iar în caz c-ar mai paÈ™te-mulge-îngriji, implicându-se È™i doamna Inocencia, atunci s-ar lucra lejer cu minimum trei vaci È™i s-ar adăuga la profit mult peste ce i se oferise de dimineață sub tufan pentru migăloasele analize-sinteze !!! „Domnu’ diriginte, de m-ai apucat È™i pe mine de m-ai făcut OM, È™i la copilaÈ™ii mei, de le-ai fost ca un al doilea tată-n locul meu cât am stat la durere – deveni sentimental José-Maria de Piedád Fafulea – să sucombe familia mea în totalitate È™i să ne panorameze aliniate coÈ™ciugele din araucaria la È™tiri dacă să-mi fi dat Nikolai Andreevici GutalinÈ™cik, pupa-i-aÈ™ tălpile mort ! mie capul dumitale în locul la al meu, de ne-ai explicat prin problematizare de caz cum a descoperit euristic Charles Darwin în insulele mă-sii materiale pentru probatoriul la rolul mediului în formarea de specii diferite È™i ne-ai dirijat ca să-l descoperim pe Marx È™i Engels de cum a muncit ca Stahanov maimuÈ›a naturii de s-a ajuns în finală de-a emanat o antropogeneză record, dacă, pe È™leau vorbind, aÈ™ fi fost eu ginerele PuÈ™ii pe două kilograme de aur, nu te supăra, apăi atunci, domnu diriginte, să-mi È™chioapete mie pe È™osea reabilitată cu bani îngropaÈ›i în covorul asfaltic armăsarul baÈ™kir È™i să-mi fete mutanÈ›i cu pene de quetzal iepuliÈ›a kirkiză dac-aÈ™ fi stat eu pe alocaÈ›ia asta penală de leafă ca dumneata, rob la Teofane ăsta Filatov de-i fată o iepuroaică-n cuÈ™c-afară È™i se linge pe bot Buxtehude la ea ! Plecam, dom’ le-n uie, È™i mă duceam, È™i nu se putea să nu-mi iasă-n cale È™i NOROCUL, cum îi iese înainte Cosânzeana lui Făt-Frumos cu tranÈ™a, tocmai când el se vaită elementelor că nu mai poci ! c-a atins limita de suportabilitate, dincolo de care vine cu ofilirea subcomponentelor până la atrofiere È™i nu prea mai ai la ce să trăieÈ™ti !†„Norocul ? – se miră la dânÈ™ii cu ochii ei albaÈ™tri foarte decoloraÈ›i, aproape albi, ciocolatia Glinka. Norocul nu vine de la sine ca, bunăoară, virtutea romană la cățelele comunitare ! Sau ca virtualitatea de excepÈ›ie a popii Panda deasupra coÈ™ciugului tău scobit într-un nothofagus, să-È›i mai puÈ›ulească aranjamentul floral, Bonobo, futu-È›i morÈ›ii mă-tii de prof ! Care mi i-ai lăsat corigenÈ›i pe toamnă de trei ori, È™i repetenÈ›i câte o dată, È™i pe Murugoi, È™i pe Kabîzdoh, È™i aici e oful meu de părinte, trăsni-te-ar cheromusofobia de descreierat, că m-ai manipulat în vizită la domiciliu, denaturându-mă, de-a căzut asupră-le de la mine ca mumă È™i de la jigodia de Buxtehude ca tătic, blestemul de părinÈ›i pe ei, prefăcându-i pentru că nu s-au pregătit temeinic pentru corigență, în câini de pază prin curÈ›i sau însoÈ›itori de valori pe drumuri europene, pe sub căruÈ›e È™i teleguÈ›e !†Altfel spus, decodă neomofon intervenÈ›ia Dudiță, norocul e un scandal ontologic ca un martiriu, cum zicea serafica Saltîciha apropo de subcultura nemulÈ›umirii, interpretată ca o emanaÈ›ie spirituală a vidanjclasului în curs de remarxizare-recodrenizare antiautoreferenÈ›ială. Da-da ! cum ne È™ituia È™i mahalagioaica de Kabaniha, că, boilor È™i vacilor, de ce n-aÈ›i mai realizat progresii, cât am lipsit eu, cu dispreÈ›ul ăla al cumulardei ajunse, prin câștig de coautorat cu SkaraoÈ›ki È™i Dracula la zece manuale alternative, să se creadă-n elicopter, auzi ! să vină scroafa creață È™i să ne beÈ™telească la consfătuiri că ne complăcem într-o subcultură a nemulÈ›umirii, tocmai când cetatea oligoeducativă s-a săturat de texte literare insalubre care urlă la unison că tranziÈ›ia asta este insuportabilă, în loc să-ndrume constructiv să pună mâna văicăreÈ›ii să muncească, că se vor vedea din upercutclas È™i rezultatele ! Cum a hotărât chiar coana CenÈ›ica mai de dimineață la stăpâna mea, Staruha Izerghil, să È›ie post complet negru, fir-ai al dracu de prof nătâng, È™i tu cunoÈ™ti prin extensie ce e ăla un negru ca Udaloi, până nimereÈ™te animalul magic câștigător la teleloterie, rămânând de văzut dacă în noul ei statut social – minimum de mezelclas ! – la care se adaugă celebritatea în mica noastră gubernie, i-o mai conveni fetii PuÈ™ii dezonoranta, ca o bluziță decolorată de detergenÈ›ii spălărilor prea reiterate, condiÈ›ie de nevastă de jeg didactic È™i nu cumva va exploata mobilitatea socială a societății deÈ™chise, lăsându-te inert, Străchinare-Străchinare ! „Mmmmă duc – presimÈ›i Moluscă uitându-se mârrrâit la ghirlandele roz de obiective de referință ale cățelii – È™i mă angajez la benzinărie la Ciuvîrin sub tamarini ! Că-n arhipelagul È™colar, se petrec lucruri ciudate, ca să nu zic stranii, iar eu am ca imagine despre lume o formaÈ›iune atee, doamna Glinka, È™i nu stric eu paradigma mea pe opÈ›ionalul dumitale, să mă muÈ™c cu Buxtehude ! Nu mă bag eu în cârd cu ăsta !†„Dar unde extinderea mea – nu mai aÈ™teptă opinia cățelei domnul José-Maria de Piedád – o să È›ineÈ›i toate cirezile astea de-o să le mulgă doamna văduvă, domnu diriginte ? Că, dracu, doar n-o să le suiÈ›i la Blocurile RuÈ™ilor în apartament, să vă mai pască È™i din cărÈ›i, ca pe concentratele cu celuloză !†„Mi-a promis È™i mie un om bun, Ninel CaliÈ›oiu, că mă lasă cu ele la un grajd gol, pe care-l È›ine nefolosit degeaba puturosul de socră-su !†„Doooomnu diriginte – se luă de tâmplele zburlite transportatorul trezit complet – nu te-ncurca, dom’ le, cu alcolistu ăsta, de ne lăsa pe toamnă că nu È™tiam să calculăm prescurtat, ca să venim cu kentane, cu sarsanale, cu bagaje ! Ãsta nu e om de să te bazezi pe cuvântul lui. Și nici matematică nu È™tie-n morÈ›ii mă-sii decât pentru meditaÈ›ii ! Ãsta, dom’ le ? Calicioiu ? Ar fi mai bine să se retragă-n mă-sa festiv de la catedră, ca un vipoi din echipa naÈ›ională, înainte de a se face de râs neluându-i elevii un punctaj satisfăcător când se vor implementa-n SISTEM standardele curriculare de performanță având caracter naÈ›ional, ca să se poată în sfârÈ™it ierarhiza obiectiv apostolii, acesta fiind È™i un element de noutate al Noii RevoluÈ›ii Școlare, domnu diriginte, că nu se mai ierarhizează elevii, zicea soru-mea Praskovia, ci cadrele… didactice se dispun pe o scară a adevăratelor valori, încât absorbindu-se resurse financiare de la cei din coada clasamentului È™i pompându-se la cei din top, să se poată obÈ›ine, în cadrul aceluiaÈ™i buget cufurit, recorduri salariale care să intimideze pe eventualii ațâțători la o nouă grevă, deoarece n-au muncit ! Ca CaliÈ›oiu ! Când s-o pomeni la anu’ cu salariul pe sfert din cât are ACUM ! Pentru că de două’ j’ de ani doarme la umbra gradului întâi, e deja ros până-n PI, până-n Pregătirea IniÈ›ială, de cei trei R : Rutină, Rugină È™i Ruină, aÈ™teptând dintr-o mentalitate etatistă, să i se rezolve de la centru sau de pe banca de rezerve valutare până È™i problemele cele mai elementare, alea cu regula de trei simplă aplicată la aliaje È™i la robinete !†„Și ce dacă !†„Cum È™i ce dacă, domnu diriginte ? Concluzia e limpede ! Ducem bivoliÈ›ele la soră-mea Praskovia, la pădure, È™i le mai paÈ™te pe Spălătura sau pe la zăvoi, pe la forturi, niÈ™te fete de-ale mele, Surya, Zoia, LiubaÈ™a, Dara, PalaÈ™ca È™i chiar Gaviota, că tot le mai trimit eu să umble cu caprele, cu lamele, cu guanacii, cu alpacalele, cu huem-ul È™i cu quetzalul, desigur cu condiÈ›ia expresă de să-È™i facă toate temele-n prealabil ! DeÈ™i nu mai e voie să le dea de scris că ACUM se pune accent pe învățarea desăvârÈ™ită în clasă È™i pe deplasarea efortului învățării de la formatat la formator !†„Stai întâi să mai chibzuim, senior Fafulea – se eschivă Moluscă clipind des din ochii ca două fasole negre – să luăm notă de cum umblă trendurile oborului ! Deoarece pentru investiÈ›ia efectivă în vite, trebuie s-avem capacitatea umană de plată ca-n uie, nu ca-n muie, nu-i aÈ™a ? Că doar nu suntem intuÈ™abili ! Iacă dar, că se impune s-aÈ™teptăm să ne vină cel puÈ›in banii ăia mulÈ›ii pe concediu, È™ase lefi de cadre… didactice într-un singur apartament, care la anul, în 1999, în vara eclipsei totale de soare, nu vor mai face, Fafuleo, nici măcar jumate din cât fac anul ăsta ! Ca È™i cum virtualmente ori eu ori CenÈ›ica mea, unul din doi ar lua drumul spre microvilanul cu iarbă yuyo, cu microfloricele mov de opÈ›ionalul-È›igăncii È™i cu panseluÈ›e galben-violete de lângă PuÈ™a ! Cât despre Gaviota, trimite-o, Fafuleo tată, liniÈ™tit la È™coală, că n-a zis nimeni că n-o mai primeÈ™te deflorată sau chiar în perspectivă de prenatal, cât nu se obsearvă ! E dreptul ei constituÈ›ional la învățătură complementară celei furnizate de cetatea oligoeducativă, din moment ce nu e căsătorită cu acte de să-i schimbe numele în catalog ! Dealtfel, legiuitorul s-a È™i gândit să evite È™i n-a permis de la vârstă ! Iar verigheta… verigheta poate s-o poarte cu un lănÈ›iÈ™or de gât, camuflată între obiectivele de referință ca pe o cruciuliță, dacă nu obiÈ™nuieÈ™te decolteu prea generos cu domnii ! Iar cu banii de molton È™i de tăiat lemne, degeaba înjură unii pe unele cadre… didactice care cerÈ™eÈ™te, fiindcă nu ele au hotărât să recurgă la mila publică, ci prin decizia comitetului de părinÈ›i la adunarea generală pe È™coală – la care n-ai participat, dom-nu-le Fafulea, să-È›i expui acolo punctul de vedere că zici că eÈ™ti amărăștean, dar însă nu eÈ™ti mai amărât ca mine ! – acolo s-a votat ce sumă, cât să contribuie fiecare, nu doamna dirigintă Răzvana Mihalache a stricat, de-o È™ituieÈ™ti inocentă p-acilea ca un nesimÈ›it !†Convingător, dârz, valorificând avantajul terenului propriu È™i magia hipnotică a verbului său pervers, de cadru… didactic cu vechime, care a apucat să facă săptămânal, când o oră de pregătire militară, când o oră de informare politică, plus dirigenÈ›ie, contribuind la dezastrul țării cu mult mai mult decât cepexiÈ™tii, analiÈ™tii È™i pupincuriÈ™tii, deoarece aceÈ™tia s-au reabilitat băgând pluralismul, transparenÈ›a È™i noul mecanism economico-financiar al societății de consumaÈ›ie, pe când el n-a băgat nimic, Bonobo reuÈ™i să scoată din local, cu avocată cu tot, pe părintele venit s-o reeduce cu biciul că de ce nu i-a semnat de alocaÈ›ie Gaviotei, pe diriginta ei de la a VIII-a B, pe scheletica NaÈ™pa, ce dacă eleva e măritată È™i n-aduce fondul È™colii ! Iar la despărÈ›ire, parcă apucat de angoasa regăsirii de sine-n singurătățile pampasului, rămas doar cu muÈ›enia cățelei oarbe Glinka È™i cu tovărășia de drum a unui atât de nostim, de pulido, măgăruÈ™ ca Șaliapin, de la teleguță, fost vechil coordonator, blestemat cândva să se transforme-ntr-un asinid de colectivul Liceului Lîsenko din CuÈ›arida, deoarece-i evaluase sumativ cu HaraÈ™o activitatea de Muy bien, din senin pluripărintele Fafulea avu un puseu afectiv de nestăpânit. Lacrimi strălucitoare în soarele căzut al stepei îi țâșniră neruÈ™inat din ochi, prelingându-i-se pe obrajii neraÈ™i de multe uichinduri. „Nea Dudule – zise, c-o sinceritate dezarmantă, cum au doar protofermierii dac-ai băut multă chicha sau pinga cu ei – uite, să n-ajung cu barja asta la familie până la È™tirile serii dac-am vreun interes, dar nu-mi place neam ce luc ai, cum arăți la față È™i ce profil psihologic prezinÈ›i !… Ce e, bre, cu dumneata ? Care coana PuÈ™a, citând pe Foma AkimuÈ™kin de-o evalua pe când erau tamarinii mici, te aprecia că erai tare-n encefal, bun de export ! Ce-ai pățit ? Te-a ros obsesia că educaÈ›ia, deosebit de dresaj, stă abia în tainele dezvăluite elevilor fără a putea fi reproduse decât sub hipnoză sau la psihanalist ? Stocate direct în inconÈ™tient, prin emoÈ›ii. Și că restul curricular nu te mai priveÈ™te, e treaba lui Vizdy ? Ce È›i s-a-ntâmplat ? Ai intrat în anul decisiv al decesului ? N-ai de gând să mai apuci eclipsa aia inexplicabilă fără analiÈ™tii renascentiÈ™ti ? Ce e cu hainele astea postmoderne pe dumneata, care cât trăia nea Mielu Romero de la textile-încălțăminte erai un arbitru al eleganÈ›ei în toată gubernia, om de lume cu gusturi rafinate È™i deschidere spre preÈ›iozități ? Și unde e veselia dumitale proverbială de instruiai căluÈ™arii la căminul cultural È™i făceai activități de satiră È™i umor cu noi È™i ne cântai din taragot È™i ne ajutai să luăm atitudine la gazeta de perete a clasei ? Ce sunt cearcănele astea ? Ce e cu strălucirea asta de fomist din ochii dumitale, ajunÈ™i ca două carboave de argint îndelung lustruite pe prundul Spălăturii de sfârcurile zmeurii ale obiectivelor de referință moi È™i prelungi ale unei rusalce adulte ca Didina-Gospodina ? Domnu diriginte, nu te juca, dom’ le, cu viaÈ›a asta, că una e, alta mă-ta nu-È›i mai dă ! Du-te, bre, când nu e prea târziu, cu Inocencia È™i cu popa Panda pe la Staruha Izerghil la izbuliță, că e vrăjitoare cu vechime-n stepuliță, să te caute È™i să scoată ce e necurat din dumneata, ca să-È›i meargă sula bine, cum a scos ea È™i din Drujba noastră demonii, prin soru-mea Praskovia nu prin Dej, când era fetiÈ™cană neîmblânzită, de s-au retras tancurile lui HruÈ™ciov, scăldându-se noaptea, goală, sub lună, de trei ori ca la brigadă, o dată-n AmpoiÈ›a, o dată-n Hodivoaia È™i o dată-n Spălătura, de-a născut apoi mult ulterior, ca o mină cu explozie întârziată, pe nihiliÈ™tii de MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a ! Vino, bre, cu tot elanul pe la noi pe la pădure după fragi, coacăze, mure, È™i te asigur EU cu secretara mea Glinka, de-o sodomizez la nervi, protejându-mi fetele, că n-o să regreÈ›i ! Că È™i CenÈ›iÈ™or trecu mai de dimineață spre forturi, să se familiarizeze cu farmacia verde a femeii È™i a vorbit cu vidma asta de la È™tiubeie despre leacuri de slăbit È™i despre incantaÈ›ii de anticipat tranÈ™ele la teleloteria aia lansată de un discipol al lui Foma AkimuÈ™kin, cică pentru a reabilita Zooparcul din Căgiurzia, că nu vor suprarealiÈ™tii din uie să le dea partener la girafa-n flăcări, motivând c-aia nu e grădină compatibilă, e penitenciar al animalelor ! Vino, bădie, că uite È™i cățeaua asta Glinka, ce-È›i închipui dumneata ? c-a venit la È™coală de bunăvoie ? Păi nu venea ea nici când era fetiță umană !… Sau că asinul Șaliapin, ex-premier care-a ratat reforma lăbăgind-o haotic, crezi tu că din proprie iniÈ›iativă trage la teleguță ?… Nu, mânca-È›i-aÈ™ cadavrul, astea-s supraputerile forturilor, È™i n-ai scăpare ! Faci cum È›i se ordonă È™i nu discuÈ›i ! ÃŽn genunchi ai să iei drumul codrului nostru după porunci de la izbuliță, Străchinare ! ÃŽn genunchi, futu-È›i mohorÈ›ii mă-tii de prof, sărătonc-sărătonc, în costum de zgonhen, dar cu creierii pe sus ! ÃŽn genunchi pe nuci de cocos ai să stai să reflectezi până la sfârÈ™itul veacurilor cum era mai bine să faci în 1990 sau 1996 ! Dacă nu-È›i schimbi tu mentalitățile È™i mai opui È™i rezistență să È›i le schimbe alÈ›ii, cum a-ncercat însuÈ™i domnul Stepan Ilici Ciuvîrin, azi-dimineață la Popas ! Diiii !†Lesne admise ACUM domnul Străchinaru ceea ce doar bănuia din curiozitatea expertă cu care l-a examinat, în mână cu o carte de genetica È™i ameliorarea iepurilor, tunsă băieÈ›eÈ™te mov, Vizdela Socrates, la intrare, azi, asudat, pe trepte, anume că tot a transportat în comun arăta-n costumaÈ™ul de zgonhen, din cauza muianului hămesit. Porni gânditor către clasă, la ora de dirigenÈ›ie cea întârziată, esenÈ›ializându-È™i perspectivele ca orientare profesională astfel : 1) să pască-mulgă două-trei bovine / bubaline performante, comercializând laptele ca atare sau sub formă de brânzeturi apoase dintr-o găleată albă cu capac negru, fostă cutie de măsline de pe la Raketta ; 2) să vândă nocturn produse petroliere È™i de chioÈ™cărit la popasul lui nea Fane Ciuvîrin, sub tamarinii unde se va fi iubit Foma cu PuÈ™a, în intervalul de succedare dintre clienÈ›i mai frunzărind presulică ca să marcheze cu roz ideile de afaceri serioase ; 3) să rămână-n arhipelagul È™colar, dar numai accesând o poziÈ›ie în nomenclatura acestuia ca vechil sau arendaÈ™, de unde să se poată lansa È™i în politică, È™i în coautorat la manuale, la caiete ale profului sau ale formatatului, la ghiduri de proiectare-evaluare pentru formatoare începătoare, exclusă fiind numai implicarea în mafia meditaÈ›iilor, deoarece inversează valorile ireversibil. 1) A se face zooprotofermier prezenta dezavantajul că sătenii, deÈ™i vremelnic ar fi exultat că i-a venit în morÈ›ii mă-sii mintea la cap unui cărturar, ulterior ei ar fi manifestat ură de elită pe el, constatând forÈ›a lui concurenÈ›ială ca văcar, È™i s-ar fi coalizat total împotriva lui, otrăvindu-i vitele de îndată ce n-ar mai fi perceput nici faÈ›a gălbejită de lungul post È›inut cu toată familia, nici costumul cobind a fi scos din È™ifonier, a treia oară, după bibliotecă È™i camping, mai degrabă la… niÈ™te funeralii neigienice, incomplete, decât la nunta Maricusei cu Astolfo È™i a lui Genaro cu Brenda BuÈ›ai. 2) A deveni pompist-analist era un pic, pic, pic mai tentant, nu numai pen’ că salariul era superior, ci È™i pentru că de pe această poziÈ›ie se întrevedea o afacere pe cont propriu pornită sub umbrela lui nea Fane Ciuvîrin È™i a intuÈ™abililor din sudul guberniei, fiind evident că odată văzut la Popas cu È™epcuță galbenă ca un microbist È™i cu furtun în mână ca un marÈ›ian, nu va mai exista mujic imberb prost care să se mai uite niznai spre apa cea plată a Lacului Titicaca, pronunțându-se că mohorÈ›ii mă-tii ! 3) A rămâne-n arhipelagul È™colar depinde mult de Filatov, dacă la alegerile din 2000 se cară din SISTEM de la noi în sistemul imunitar, până s-or prescrie niÈ™te baxuri de la forturi, pentru care eu am trimis din vreme faxul unde trebuia, caz în care, instalat eu manager de către generalul Vasea, asupra căruia poate exercita influență pozitivă Răzvana, ajutaÈ›i de cumnată-mea Koala, care ne poate expedia oricâte cartoane cu ouă de struÈ› de la Sydney, lansăm CRESCÃTORIA în magazie la iepurii Vizdelei, cu chirie derizorie, că e material didactic, încheiem contracte ferme cu FranÈ›a, unde există piață È™i pentru carne, È™i pentru ouă, È™i pentru penele pufoase plasate strategic, dar È™i pentru oase la artizani, deÈ™i poate deschidem È™i noi cabaret cu struÈ›iÈ›e la Raketta sau la Popas ! proiectând realist viitorul din perspectiva încălzirii globale, care dezbracă tot mai mult doamnele, ca la Rio de Janeiro, È™i imprimă un voluptos impuls perpetuu ca vegetaÈ›iile È™i vietățile È™i moravurile exotice È™i manelele să migreze treptat-treptat-treptat dinspre ecuator spre poli, copilaÈ™i ! ÃŽl cuprinse din senin, pe coridorul cu lambriuri pictate cometar prin È™uturi negre de adidaÈ™i contrafăcuÈ›i, o tristeÈ›e originală, de moarte de pomană, de funeralii globale… Pe perete, sub logo-ul instituÈ›iei, imaginat de graficiana noastră de arie curriculară joasă, obiective de referință fără sutien È™i obiective cadru albastre cu gene lungi È™i-ntoarse, pletoasa Corela Drob, ca un iepuraÈ™-elev cu două degete-n sus că se cere să răspundă, sta convingătoare inscripÈ›ia din litere de hârtie albă pe pânză roÈ™ie, ȘCOALA E A TA ! ÃŽNVEÞI BINE ! ELEVII NOȘTRI SUNT MAI INTELIGENÞI ! È™i, necitită de nimeni, gazeta ariei lui curriculare, operă proprie, atribuită copiilor, cu decupaje din presa È™tiinÈ›ifică îngălbenită, păstrată de pe când o mai găsea la Căgiurzia. Iacă dar, copilaÈ™i, se opri el să extragă un È™vab mustăcios È™i moale de sub sticla colbuită, chiar de pe cravata laureatului Nobel, George Emil Palade, ăsta, ăsta… tot supradotat, tot copil de export ca mine, a descoperit ribozomi în… America ! pe când eu, la Căgiurzia, având restanÈ›e la-ntreÈ›inere-ntr-un bloc igrasios-condensos, nu m-am remarcat în biologia moleculară, ci-ntr-o ramură transdisciplinară a etologiei, pe care -– cum speram Ordinul Muncii pentru contribuÈ›ia mea la cunoaÈ™terea ordinului ortopterelor – am È™i botezat-o ortoentomologie, în lucrarea mea de grad „Analogii de comportament între gândacii de bucătărie roÈ™caÈ›i Blatta germanica È™i cei negri Periplaneta orientalis, în contextul expres al urbanizării Republicii Socialiste Româniaâ€, cu un motto din amintirile bănățene ale Hertei Müller, tradus de Vanessa cam ultrapesimistizant, cum că aceste specii tăcute, laborioase È™i tenace vor supravieÈ›ui poporului nostru, apăsat pe-atunci de ceauÈ™ism, nu de postceauÈ™ism. Dar pe măsură ce anii trec, mă tot conving că baza axiomatică a ortoentomologiei mele descrie riguros È™i biologia darwinistă în ce are ea mai progresist, părinte Ankifie, deci pe drept cuvânt È™tiinÈ›a mea s-ar putea denumi ortobiologie ! Indubitabil, È™i eu am fost un copil supradotat, MalaÈ™a ! scânci eÈ™uatul în arhipelag. Deci trebuie să-mi apăr, să-mi conserv zestrea genetică prin diseminare, trebuie să fac o escală diseară la insomniaca Vanessa când cobor să dau la porc, È™i să-i zic de biciul lui José-Maria de Piedád Fafulea È™i cum am scăpat-o eu de acest flagel, ce-am făcut eu pentru ea riscându-mi È™oriciul, È™i, bazându-mă pe elementul surpriză, să trag consecinÈ›ele ca un vier neruÈ™inat, de importanță comunală, evaluând-o scurt, ca un cocoÈ™, fără să mai parcurg ca un câine lunga bibliografie din Cartea Rusă propusă mie de smintita asta când am apucat-o-n bibliotecă de obiectivele ei de referință ca niÈ™te periÈ™oare, motanus mutantus cică să trec lecturând un test omolog structural la proba eliminatorie de la evaluare a protagonistului din morfologia basmului rus, iar CenÈ›ica mea manipulată pe la izbuliță n-are decât să-È™i extragă cu penseta Penelopei ace de gheață din opÈ›ional, dacă merge pe calea aceasta de câștig, de să ne evaluăm prin telepatie, nici măcar prin telefonul È™colii, drum spre înalta societate de consumaÈ›ie, pentru mine unul, previzibil letal, deci care nu se merită datorită răcirii globulare a subcomponentelor, ca Kamceatka È™i Alaska. Numai că până atunci, se ivi Buxtehude cel ciocolatiu cu ochi galbeni dinspre zona magică, dezafectată, a È™colii, datoria È™i iar datoria ! Trebuie să mergi la a cincea, la ai tăi, să dezbaÈ›i tema preanunÈ›ată, „Mituri È™i false prejudecăți privind meseriile de profesor, prof È™i formatorâ€, din ciclul de autocunoaÈ™tere de sine obiectivă È™i de orientare vocaÈ›ională realistă a carierei, „Meseria, brățară de aur !â€, că nu poate fi profesionalizarea È™i o cătușă de oÈ›el, din moment ce ezit eu însumi dinaintea reconversiei profesionale a forÈ›ei mele de muncă ! Și să nu uit să le dau să-È™i pregătească pentru data viitoare referatul pentru dezbatere „Ce este È™paga, unde, cui È™i când trebuie dată mai oportun ?â€â€¦ Și oare dac-aÈ™ da oarece È™pagă de protecÈ›ie, n-ar creÈ™te sentimentul meu de securitate aici la Drujba ? Bum-bum-bum-bum ! Ca un motor de tanc inimioara-i porni să mărșăluiască lui Moluscă sub minusculele obiective de referință de pe pieptu-i costeliv È™i păros : scăpase de bici, dar È™tia că zilele îi sunt numărate, È™tia că nu e scăpat nu de-ai lui Fafulea, ci de-ai lui BukamaÈ™kin, care i-au promis-o de Crăciunul trecut, È™i nu flagelare, ci EXECUÞIE, textual cum că ei îl spintecă, ei îl îngroapă, ca o firmă serioasă, de familie, prestatoare de servicii complete. Numai de-ar imprima Domnul gând bun clasei politice, nu c-am da cu pietre s-o reformăm, nici am arunca cu noroi în munca-i herculeană, dar să aibă măcar luciditatea minimă necesară să nu mai împărÈ›ească la aligatori veÈ™minte, alimente È™i rechizite – prin È™coli ! – ca de Crăciun 1997 ! Să se ocupe de diseminarea pachetelor alde BuÈ›ai È™i Cachita Dolores È™i Salvador Zigotul, că au destui funcÈ›ionari È™i paraziÈ›i la primărie ! Și autoritate !!! Sau să le dea STATUL, la calicii pe care-i generează intuÈ™abilii, cupoane, ca la plugari, să-È™i achiziÈ›ioneze ei singuri ce haine le trebuie, ce mărimi, ce modele È™i-n ce game cromatice, că doar suntem în capitalism, nu să vie ai lui BukamaÈ™kin, toată haita, È™i să-mi revendice mie, arătând pumni, pumnale, bricege, È™iÈ™uri, cuÈ›ite, machete, coase, dinÈ›i È™i săbii, ca la 1907, că bine, dooomnu dirig de bio, asta am cerut noi la sondaj ? (C-au dat È™i sfoară-n È›ară, că ce-aÈ›i dori voi, săracii mei, să vă dea taica guvernul redistribuitor social ?) Noi solicităm una pe cereri la È™coală, È™i dumneata ne dai alta ? MohorÈ›ii mă-tii de prof ! Asta e democraÈ›ie ? Și unde aÈ›i găsit, bre, aÈ™a preÈ›uri umflate la canadiene È™i la blugi È™i la cizmuliÈ›e ? Că eu vi le-aduceam la o treime din preÈ› sau la sfert ! Ho-È›ii ! Ho-È›ii ! Să vină minerii, să facă anchetă !!! Să vină Agheev să constate ! Deci madam CenÈ›i procesa porcul, pe Skinner 1997, de fusese-ntr-o viață anterioară secretar de stat răsprof È™i nu înÈ›elesese pe la Ministerul Muncii că olimpicul de export nu e creaÈ›ia È™colii frecventate, de voia să premieze directorii pentru exploatarea muncii copilului, ci a disperării tinere, iar Străchinaru, în loc să stea pe-acasă la căldurică È™i s-ajute, ca un bun creÈ™tin, la porÈ›ionat È™i tocat carnea pentru cârnaÈ›i È™i chiÈ™că sau pentru afumat-topit, să se bucure copilaÈ™ii lui biologici, Genaro È™i Maricusa, el era pe baricade la infectul său loc de muncă È™i disemina ajutoarele puterii la disperados, fără să-i iasă È™i lui absolut nimic ! Ci groparul BukamaÈ™kin, pe la uÈ™a È™colii, cu MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, cu expresiva de Himena ce ducea-n braÈ›e pe-aia mică, pe Malagueña căcată la arieta curriculară È™i È›inută-n gerul ăla, se tot agita È™i agita È™i pe alÈ›ii, că se strânsese tot Galapagosul, de zece ori mai mulÈ›i peoni față de cât erau pe liste, prezenÈ›i pentru orice eventualitate, manipulaÈ›i È™i de Praskovia Apollinarievna care-È™i închipuia că e ceva pe-apucate-emanate ca-n decembrie-ianuarie la RevoluÈ›ie, când tot aÈ™a s-a băgat, dar atunci au spart magazia primăriei mai mulÈ›i de la pădure È™i-a luat ca-n codru doar care-a fost mai È™mecher È™i mai pe fază È™i È™i-asumat răspunderea ! ACUM însă, se mai întărise statul de drept, existau niÈ™te liste de defavorizaÈ›i, întocmite de sociologii unității È™colare È™i astfel ura mulÈ›imii tălăzuite È™i frustrate căzu pe capul titularului de biologie, cu promisiuni solemne de secÈ›ionarea cu macheta a porÈ›ii berii, a beregatei !!! Promisiuni care trebuie tratate cu respect, când sunt făcute cu profesionalism bazat pe lecÈ›ia de cetate oligoeducativă bine învățată, că omorul ritualic trebuie săvârÈ™it cu săbii micuÈ›e, de ninjaci minori de etate, ca MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, rezultând în plus o pățanie de mediatizat, È›inătoare de cârnaÈ›i de om pentru mâncătorii mai mult de È™tiri, cărora pe la vreo hihiliză li s-ar fi rumegat interpretarea că cadrele didactice de la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba au cules ce-au diseminat printr-o organizare defectuoasă È™i prin racilele perene ale muncii educative prestate ! „Daa ? – a percutat Agheev, sâcâit de Bonobo că ce se fac puradeii lui dacă-l înjunghie MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, miercurea când are ore până se-ntunecă. Bine, mă Dudiță, dar nu sunt proprii tăi eleviÈ™ori ? Adică, mă È™mechereÈ™ti tu pe mine chiar în halul ăsta ? ÃŽmi plasezi mie rebuturile poemului pedagogiei tale ?… Statu-È›i plăteÈ™te dirigenÈ›ie zece la sută din încadrare, când există-n curricula consiliere È™i dirigenÈ›ia ar putea să v-o bage ca banală obligaÈ›ie de serviciu, È™i mai ai È™i tupeul de să-mi vii să te protejez de elementele pe care tot tu le-ai servit ca pe o pleavă societății !!! M-ai omorât ! Adică tu vrei fără înconjor ca să comitem niÈ™te paralelisme pe banii contribuabilului ! Uitând complet cât se sacrifică adevăraÈ›ii creatori de bunuri materiale È™i de valori ca să se lăfăiască dascălii în treisprezece salarii ! Plus restanÈ›e de pe la diverse legi ! Bagă-È›i minÈ›ile-n cap, Străchinare, că nu-È›i È›ine cu mine faxuri de-astea ! Ia măsuri de prevenire, stinge conflictul cu ei, reabilitează-È›i stilul de muncă È™i dacă tot duci KatiuÈ™ei sticlele, mai ia un rând de chicha È™i de la mine !†„Cum e, tovarășe Străchinaru, cu oaia aia clonată Dolly ? – a ocolit înnegurat întrebarea despre înjunghierea ritualică a tapirului primarul MitraÈ™a BuÈ›ai. Că aici nu e vorba doar de împărÈ›itul ajutoarelor !… E mai grav ! De ce mă-ta te bagi tu unde nu-È›i fierbe oaia ! Pardon, oala ! Tu aveai de predat copiilor noÈ™tri drujbeni diferite deprinderi È™i atitudini, adică o baterie de competenÈ›e din curricula de interes strict local, nu clonarea la ovine, care e un conÈ›inut. Să reÈ›ină È™i ei ceva practic, util comunității ! Cum, de exemplu, procedează domniÈ™oara Vizdela Socrates-Cucuteni, nepoată-mea, care este un element de viitor È™i ea nu-i învață niciodată pe elevi ce e iepurele pasiv, lăsându-i grei de memorie prin supraîncărcare, ci îi încurajează să descopere activ cum se dă la iepuri, descongestionându-le-o de tot ! Și-n definitiv, cum de-È›i permiÈ›i tu să le descrii la mine-ntr-o comună creÈ™tină ca etos zoofilii È™i lesbianisme de-astea la copiii È™i domniÈ™oarele noastre, cu oaia Dolly ? Care nici nu e domeniul tău, e al lui Genaro, că nu eÈ™ti veterinar, n-ai autorizaÈ›ie ! Ce, ai clonat-o tu pe Dolly ?… A clonat-o berbecul ! Adică mă-sa transsexuală ! Că È™i pe vremea mea se clona caraculul cu astrahanul obÈ›inându-se merinosul de elită, pentru căciuli prezidenÈ›iale ! Ia să te cam laÈ™i de faxuri de-astea la mine-n comună că până-n prezent noi drujbenii am fost o comunitate liniÈ™tită È™i nu vrem decât să fim lăsaÈ›i să muncim !†Dar uite c-a trecut È™i PaÈ™tile È™i-am scăpat nebiciuit de Fafulea È™i nenÈ›epat de-ai lui BukamaÈ™kin ! Da, clonarea, băieÈ›aÈ™i, ea va deveni mâine o banalitate ca Internetul băgat deja de fraÈ›ii Filatov la Raketta, ca promotori ai progresului, ai globalizării… Și stau eu È™i mă-ntreb È™i vă-ntreb È™i pe voi, fetiÈ›elor, ca un corolar la cele prezentate până ACUM în al meu recitativ : va mai fi oare cu putință atunci în republica răsprofilor să ne mai izbim de elemente negative, ca MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a BukamaÈ™kin de la a V-a, cu trăsnăile lor ? Sau, în acelaÈ™i colectiv mai puÈ›in format, fete grăbite ca Himena BukamaÈ™kina È™i PalaÈ™ca Fafulea, de vin cu belciuge-n cărniță È™i se joacă la bară de-a stripteuzele, de-or s-o pățească urât ca Gaviota, cea sedusă-gonită È™i izgonită de Vampiru ? Eu cred că nu ! E liniÈ™te. Au venit sau nu beneficiarii la È™edință ? O să plece la CenÈ›ica chiar când sună sau întârzie la dictat note È™i ce sume a primit de la fiecare ? Azi, miercuri 29 aprilie 1998, fiind ziua decisivă a vieÈ›ii mele, ziua angajării familiei în experimentul EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, cu alegere încă duală, cu sau fără un episod introductiv în austeritate, ca de ultima dată ! Rămâne de văzut curând în ce ape se scaldă CenÈ›ica mea ! Moluscă È™tie că gorilele cu pui doar în clasele primare mai È›in legătura cu È™coala È™i că revenirea la sistemul tanchist cu note doar de la unu pân’ la cinci, machiate drept calificative horror, bad, suficient, haraÈ™o, muy bien, fără deocamdată descriptor de performanță pentru EMINENT, cum eram EU, CenÈ›ico, ca copil de export, supradotat unde È™tii tu, revenire combinată cu dispariÈ›ia tradiÈ›ionalei ierarhizări È™i premieri cu fast È™i CORONIÞE la serbarea de sfârÈ™it de an È™colar (UN EGALITARISM CUM NICI BOLȘEVICII CEI MAI ÃŽMPUÞIÞI N-AU CUTEZAT !), va fi de natură a face păsări È™i mai rare, poate chiar pe cale de dispariÈ›ie, specia mămicilor, elegante sau jerpelite, interesându-se cu patimă de situaÈ›ia È™colară a premianÈ›ilor pe coridoarele localului nostru. „Da’ dumneata, CenÈ›ico – se ambalase-ntr-o zi la beÈ™telit butelia de Korobocika, de față fiind È™i ordinara Kabaniha, cu care prezenta-n tandem niÈ™te dotări de relansare a învățământului rural, în alte localități, pe un ton de parcă le-ar fi finanÈ›at ele două din trusou, nu străinii – dacă vezi È™i vezi, fată, că ei nu se obosesc să vină, de ce, fa, nu te oboseÈ™ti tu să te duci la ei la domiciliu-n vizită, să-i informezi operativ de cum li se achită progeniturile de obligaÈ›iile È™colare È™i extraÈ™colare È™i să iei notă de condiÈ›iile reale de muncă È™i de viață ale elevului ? Câte cărÈ›i are în biblioteca personală ? Câte compact-discuri cu muzică simfonică ? Câte videocasete didactice ? Câte truse-jucărie de fizică, chimie, biologie, geologie, astronomie, logică distractivă ? Câte sidiroame instructiv-educative ? Are el ordinatorul conectat la Internet ? Dar fax ? Dar copiator ? Care este climatul familial ? Dorm toÈ›i în aceeaÈ™i cameră încălzită ? Se preocupă ai lui părinÈ›i, simt ei nevoi presante de formare, manifestă ei trenduri la a-È™i perfecÈ›iona necontenit competenÈ›a educativă prin lectoratele È›inute la È™coală de doamnele È™i domnii diriginÈ›i cu experiență, conform graficului afiÈ™at ?… Are ei ce mânca ? Le dă ei vitamine, hormoni monoton crescători È™i oligoelemente la copii, să facă minuni ? Dar ciungă de pehaÈ™ ? Că doară intră asta-n sarcinile tale de serviciu din fiÈ™a postului, CenÈ›ico ! Cu acest prilej mai lămureÈ™ti È™i sătenii că È™coala e a lor, nu a arendaÈ™ului, nu a primăriei, nu a solgăbirăului, nu a vechililor, nu a cadrelor, ea e o instituÈ›ie care se instituie ca un furnizor, de formare È™i de alte servicii, e a comunității locale, e-n slujba ei È™i, odată bine intrându-le-n cap această apoftegmă drujbenilor voÈ™tri, să deie atunci dovadă c-au realizat È™i să scoață BANII, confirmând atingerea performanÈ›ei schimbării mentalității că È™coala e gratuită ! Fiindcă trebuie să curmăm È™i noi cu mentalitatea centralistă È™i să nu mai aÈ™teptăm totul de la centru, de la stat !… Ia să pună directorul o lozincă-n cabinet că MANAGEMENTUL LOCAL SFINÞEȘTE LOCUL !... Ia s-aveÈ›i cu toatele de-ACUM nainte când mai vin condicuță de vizite la domiciliul părinÈ›ilor, cu următoarea rubricaÈ›ie, vă dau doar capul de tabel : data, numele elevului / elevei, scopul vizitei, persoana cu care s-a discutat È™i gradul ei de rudenie cu elevul / eleva, conÈ›inutul discuÈ›iei, unde se afla È™i cu ce se îndeletnicea elevul / eleva, concluzii, ce măsuri s-au luat, cât a dat la fondul clasei, cât a dat la fondul È™colii, cât a dat pentru asociaÈ›ia sportivă, cât a dat pentru colÈ›ul viu Vizdelei, sugestii pentru vizita următoare, observaÈ›ii privind urmările vizitei, dacă va da BANII pe loc sau i se suspendă semnatul cecului de alocaÈ›ii până se achită de obligaÈ›ii ! Și să vă iasă din cap È™i vouă la toÈ›i mentalitatea că învățământul nostru mai este gratuit È™i performant !†„Eu am caiet de vizite la domiciliul cercopitecilor adus la zi !†– replicase Marinică Drujbescu privind cu inteligență È™i supuÈ™enie, ca un câine lup, direct în obiectivele cadru cam mioape ale inspectoarei pe ciclul primar. „Ca deobicei !†– a constatat roÈ™ind puÈ›in rotofeia Korobocika È™i a trecut la alte comunicări, în vreme ce atractivul învățător se umfla-n pene ca un quetzal. E liniÈ™te. Au venit sau nu gorilele la È™edință ? Oricum, scap repede pentru că absentează tocmai părinÈ›ii-problemă ai cinocefalilor-problemă È™i nu mă frecventează regulat decât mamele a trei fete premiante ! Și de-aia, Teofan Davidovici, mi-a È™i pus Ninel CaliÈ›oiu dirigenÈ›ia ultima oră, să participe È™i părinÈ›ii, È™i, după caz, copiii în locul lor ! Nu că nu mi-ar plăcea mie să mai întârzii prin È™coală ! Toate aceste trei cliente, neînÈ›elegând deloc că ce competenÈ›e s-au învățat în prostie dincolo de nota zece nu se pun, ca să-i dai ăleia de cinÈ™pe zecele È™i lu’ aia de doiÈ™pe abia È™aptele, protestau permanent, socotindu-se persecutate fiecare că de ce a luat È™i ailaltă notă maximă la fel la cutare sau cutare disciplină, că doar toată clasa e martoră, domnu diriginte GăluÈ™că, c-a ei a È™tiut mai puÈ›in decât a mea, care se jeleÈ™te ACUM de se omoară, È™i eu n-am dolarii de s-o È›in în sistemul sanitar, ca fată tânără pe patul morÈ›ii ! Și aproape-ntr-adevăr, nu-i veniseră decât două născătoare de premiante, deÈ™i anunÈ›ase din vreme È™edinÈ›a È™i părinÈ›ii își semnaseră-n caietele de biologie priza de conÈ™tiință. ÃŽi dădeau târcoale incitante boxei lui de bio, o creolă È™i o indiancă, parcă tinzând să-l scoată pe dresor din melancolia tipică dezorientaÈ›ilor vocaÈ›ional, care-È™i urăsc meseria cum alÈ›ii viciul caracterizant, cea de-a treia, o metisă, comunicându-i chiar prin astelalte două, care erau foarte-mparfumate, ca Wagner, mesajul că nu poate accesa la el să-i dea lectorat, deoarece ea are oameni tocmiÈ›i la praÈ™ilă, trebuie să-i monitorizeze pe Spălătura, de la forturi în jos, tocmai spre apa plată a Lacului Titicaca, altfel constaÈ›i că nu se munceÈ™te, domnu diriginte, că mujicii n-au rezultate să-È™i justifice simbria È™i cupoanele de masă ! ÃŽn două surprize se constituiră cele două doamne, neplângându-se ca deobicei de nedreapta notare a performanÈ›elor babuinelor lor, ci arătându-se mai degrabă interesate de Noua RevoluÈ›ie Școlară dintr-o perspectivă pur sistemică, în primul rând dacă nu cumva văzut de pe hol, conceptul fundamental de OBIECTIVE OPERAÞIONALE ale dresajului nu e tot ăla importat din uie încă de pe când erau È™i ele cu ariile curriculare, nelăbărÈ›ate, pe băncile È™colii, È™i cu obiectivele cadru aÈ›intite pe portretul lui Nikolai Andreevici GutalinÈ™cik, ca fiind noul canon uman prefigurat de Codul etic prin anii ‘70, când se traducea masiv pedagogie, psihologie, artă didactică occidentală È™i se vorbea, în epoca meditaÈ›iilor pentru treapta unu È™i treapta doi, despre obiective generale îndepărtate (capacități de format prin trecerea cantității în calitate acumulându-se comportamente cadru în întreg ciclul È™colar) È™i obiective particulare mai apropiate, de care să faci vorbire-referință elaborând proiectul didactic al lecÈ›iei, iar manualele, unice dar gratuite, aveau caracter de operă deschisă, prezentând numeroase extinderi abordabile facultativ… Da, doamnele mele, admise Bonobo, am trăit în anii ‘60, desovietizarea, trecându-se de la o imagine despre lume ca lagăr cu stele de rubin, la o imagine cam abstractă, vag materialist-dialectică È™i ateist-È™tiinÈ›ifică, de tranziÈ›ie, după care esenÈ›ialul din punct de vedere al bazei teoretice psihopedagogice a învățării ca DRESAJ (sau autodresaj !) s-a importat încă din anii ’70, deoarece nu numai că ne mai mărise È™i nouă leafa, dar, pe hârtie măcar, nu s-au mai predat competenÈ›ele pasiv, de la un proful centru vital spre clasă, cum se dădea raÈ›ia dinspre KatiuÈ™a către coadă, ci cunoÈ™tinÈ›ele, priceperile È™i deprinderile s-au cucerit activ de către batalioanele de elevi, într-un mediu prometeic conÈ›inând toate resursele învățării, programele listând detaliat mijloacele de învățământ : cărÈ›i, filme, diapozitive, planÈ™e… È™i mai ales trusele de lucru, tot alea È™i ACUM (exista experimentul integrat în lecÈ›ie, frontal sau demonstrativ, ba mai erau È™i lucrări finale, vecine cu investigarea liberă !), managementul È™colar privilegiind laboratorul funcÈ›ional atunci când se-ntocmeau planul de producÈ›ie, planul de autodotare È™i planul la materiale recuperabile È™i refolosibile. Vă pot împrumuta, doamnele mele, să frunzăriÈ›i cartea asta de inspecÈ›ie È™colară ceauÈ™istă de după apariÈ›ia Solidarității la Gdansk, rugându-vă să nu mi-o deterioraÈ›i, pentru că ȘI ÃŽN PREZENT o folosim aici la noi în sudul guberniei ca bază documentară pentru referate ! VeÈ›i găsi în ea aproape totul despre esenÈ›a Noii RevoluÈ›ii Școlare, anume prioritatea acordată dresajului, obligarea cimpanzeului să asimileze, ca într-un învățământ profesional obligatoriu, pachete È™i baterii de priceperi, iară nu munÈ›i de cunoÈ™tinÈ›e vizând formarea unui cât mai fidel model interior al lumii acesteia în care venim, suferim È™i murim ! cum ar pretinde un autentic învățământ de cultură generală… Aia e ! Ãia au început, iar ăștia au cutezat să desăvârÈ™ească È™i să permanentizeze, pe principiile oligopedagogiei – cât mai puÈ›ină CARTE, cât mai puÈ›ină EDUCAÞIE – imbecilizarea asta a tinerei generaÈ›ii, adăugând însă È™i o binevenită flexibilizare a SISTEMULUI, căutând să-l doteze cu avantajele biodiversității la nivel de unitate È™colară, ceea ce însă n-are nici o relevanță dacă nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa ! LuaÈ›i cartea asta, doamnele mele, citiÈ›i-o È™i veÈ›i constata că reiese clar în evidență propensiunea spre SCHIMBAREA MENTALITÃÞII DEJA, curajul de a miza încă de pe atunci pe laborator È™i cabinet funcÈ›ional, pe învățarea în clasă, deci, nu acasă, deplasând efortul de la elev la profesor, care trebuie să muncească ACUM de-l ia toÈ›i dracii cât nu se merită, la proiectul didactic al lecÈ›iei È™i la pregătirea experimentelor È™i a testelor de evaluare, cam de zece ori mai mult ca înainte, pe un salariu de zece ori mai mic ! Nu ne interesează pe noi salariile voastre de paraziÈ›i neproductivi È™i nici tânguirea că tot din anii ‘80 n-aÈ›i mai primit material didactic, precizară doamnele, noi vrem să È™tim ca mame de premiante, domnul GăluÈ™că, dacă se desfiinÈ›ează cununiÈ›ele de serbare chiar È™i la fetele de la ciclul gimnazial, ca la alea micile, dacă aÈ™a-i că nu veÈ›i mai avea voie să daÈ›i note, ci doar calificative, È™i dacă într-adevăr noi părinÈ›ii vom decide cum e cu partea de orar moale, extensibilă È™i aprofundabilă, care asigură un divertis curricular de o treime între È™coli È™i se ataÈ™ează la partea tare È™i rigidă a trunchiului comun obligatoriu : va fi această zonă elastică È™i cenuÈ™ie exploatată de împuÈ›itele de profe, să-È™i completeze normele ca să n-ajungă pe drumuri È™i chiar la bănoasa magistrală, sau vom putea folosi astă treime în interesul vital al elevului, cariera, băgându-i-se-n orar, sub titulaturi diverse, niÈ™te extinderi opÈ›ionale aprofundate, convertibile-ntr-un fel de MEDITAÞII pe banii statului, de către profesorii dominanÈ›i, cei de română, mate È™i naÈ›ionalism ? Bunele rezultate la examenele naÈ›ionale de bac È™i capa, cu valoare de evaluare externă, contribuind în fond la buna ierarhizare gubernială a unității È™colare, avantajând-o până la o salarizare de invidiat, aspirându-se fonduri de la unitățile codaÈ™e È™i pompându-se la cele fruntaÈ™e, încât speranÈ›a de megasalariu consistent È™i atractiv să existe efectiv în arhipelag ! Vizându-se astfel consolidarea unor unități È™colare pilot de la care Noua RevoluÈ›ie Școlară să primească noi È™i noi impulsuri creativ-inovative, orice experiență pozitivă urmând a se generaliza prin iradiere din aproape-n aproape în toată gubernia, conform principiului lui Huygens de propagare a epidemiilor È™i incendiilor, domnul GăluÈ™că ! Politicos, dar È™i jenat, ca un ministru care a primit, la cererea lor, două partenere pline de surprize ale unui coleg de guvern È™i nu are decât o singură canapea, Moluscă le zâmbi a râde È™uierând prin caninul lipsă, tare tulburat că de mult nu se mai evaluase cu două doamne odată È™i, apreciind că-n clasă l-ar deranja hărmălaia macacilor lui de-a cincea, le invită la el la vizuină, dar amintindu-È™i c-a lăsat acolo deranj, le atrase-n contradictoriu, unde pe un ziar de sub geamul gros al mesei masive de eÈ™antionat sarcinile la consilii, le prezentă NOUA STRUCTURÃ, bisemestrială È™i fragmentată de numeroase vacanÈ›e, a anilor È™colari ce vor mai urma de-acum încolo în republica răsprofilor. Aproape că – holbară ele de surpriză obiectivele cadru după ce prizară schimbarea – aproape că n-ar mai fi necesare alte argumente, domnu diriginte, cum ar fi alternativitatea manualelor, care unde tipăreÈ™ti acelaÈ™i număr, n-ar trebui să coste sensibil mai mult statul, apoi lichidarea-n etape, de la clasele mari la cele mici, a gratuității lor pentru a putea fi scumpite nelimitat de cei interesaÈ›i, respectarea neabătută a principiului inaccesibilității manualului pentru elevul fără profesor, fie ăsta È™i o incalificabilă, notarea cu suficienÈ›i a celor mici sau geometria parÈ›ial variabilă la dispoziÈ›ia È™colii a schemei orare È™i atunci Noua RevoluÈ›ie Școlară este deja evidentă ACUM, pentru orice cârcotaÈ™ rezistent la schimbare-n mentalitățile sale ! AÈ™a cum nu poÈ›i contesta serios occidentalizarea feroviară, din moment ce din zece trenuri am mai rămas cu unul pe zi din gară de la CuÈ›arida, iar populaÈ›ia nevoiașă a fost dezvățată să mai circule fără motive serioase, cum ar fi decesele părinÈ›ilor, copiilor, fraÈ›ilor sau surorilor, da-da ! aÈ™a nu poÈ›i ignora motanus mutantus progresul de la trei trimestre la două semestre (cum are studenÈ›ii), cu economisire de hârtie de catalog, încăpând patru elevi în loc de trei pe pagină, ca È™i de hârtie de situaÈ›ii, apariÈ›ia unei puzderii de minivacanÈ›e, implementarea a două secvenÈ›e de câte trei săptămâni, omoloage sesiunilor studenÈ›eÈ™ti, cât nu se mai predă nimic, ci se… evaluează, È™i mai ales perspectiva începerii anului È™colar la 1 septembrie, surprinzând È™i adunând cu două săptămâni mai devreme golanii de pe litoral (vidând hotelurile să intre străinii sau È™vabii), È™i de pe drumuri, È™i surprinzând : managerii cu higienizarea neterminată, manualele netipărite sau nediseminate È™i suplinitoarele-n indecizie ca È™i orarul, folosirea calificativelor în locul notelor, dispariÈ›ia coroniÈ›ei de premiantă ca de fată moartă, defetiÈ™izarea tezei ca jumate din medie, ampla diversificare a fiÈ™elor de evaluare pe banii pe hârtii È™i pe timpul de citit al dascălului, toate astea sunt ameliorări structurale comutative cu adevărat frapante, È™i au supremul avantaj de înaltă apreciere că produc vacarm mediatic fără a necesita… nici o grivnă investiÈ›ie ! Barem de s-ar face-n È›ara noastră, È™i-n muie-n general, toate sincronizările cu uie doar prin sacrificii atâtica, domnu diriginte ! „Ceea ce nu înseamnă, că nu mai e loc È™i pentru mai bine ! – se diferenÈ›ie creola cu o voce răguÈ™ită È™i vulgară ca a Kabanihei. Astfel, domnu GăluÈ™că, prima minivacanță, de la 31 octombrie până la SfinÈ›ii Legionari Mihail È™i Gavril, cade pe o săptămână ternă, fără să relanseze spectaculos învățământul rural productiv, cum ai recolta roadele muncii dupe tarlale ! Mai ideal fiind ca acestui modul temporal relativ retardat să i se aplice o translaÈ›ie cât să cază-n toiul culesului, cam de pe la 10 pân’ la 23 octombrie, dacă nu chiar începând cam de pe 7 sau mai devreme, pe-ntâi, refluxul copiilor pe băncile È™colii, cu sentimentul pionieresc al datoriei împlinite, urmând a se realiza cu mare pohfală, cu slujbă ecumenică È™i binecuvântare de la părintele Ankifie, de Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de mir, Protectorul supradotaÈ›ilor È™i supersupradotaÈ›ilor, măsura neputând introduce tensiuni perturbatoare în SISTEM, pentru că există precedentul că se mergea la munci agricole È™i înainte, în anii Noii RevoluÈ›ii Agrare, È™i eu È›iu minte ca pionieră fruntașă, comandantă de detaÈ™ament, că se recupera perfect materia, chiar după campanii derulate din septembrie până pe la Sfântul Ierarh Nicolae, protectorul dascălilor eficienÈ›i, în funcÈ›ie de recolte È™i de nea Fane BuÈ›ai, nea Fane Ciuvîrin È™i nea Fane Filatov !†„Apropou de aceÈ™ti trei tenori, este tautologic adevărat, fa, că trei erau cei trei muÈ™chetari È™i admit că tot trei, dar ani, ar trebui să aibă È™i liceul, deoarece s-ar putea preda-învăța texte-n loc de autori, explorându-se câte un an, respectiv genul liric, epic È™i dramatic, iar altele nu mai sunt, ceea ce nu-nseamnă însă că epuizăm stocul ajustărilor pozitive ! – bombăni c-o voce subÈ›ire de copilă supraponderală È™i răsfățată ca Korobocika indianca, profilându-È™i incitant spre dirig imensa arie curriculară ciocolatie, cum se aplecase dânsa pe masa din contradictoriu, spre a se familiariza mai organic cu noua structură. Amplasarea unui sofisticat demers docimologico-evaluativ imediat după Crăciun È™i îndeosebi conex cu cea mai mare sărbătoare globală a omenirii – Revelionul ! – mă deranjează la stomac pentru că se încalcă la copii dreptul de a mânca, subînÈ›eles È™i-n ConstituÈ›ie ! Fata mea, domnul GăluÈ™că, prevăd c-o trebui să stea cu cartea sub nări într-un interval temporal sacru, pregătindu-se să fie evaluată după Bobotează trei săptămâni la rând fără să mai răsufle, în loc să roadă È™i ea È™orici uitându-se la tembelizor cu toată familia reunită !†„Ba e mai bine aÈ™a ! – apăsă creola, aplecându-se tot cu interes spre noua structură È™i expunând sub decolteu dirigintelui lunule albe brusc mai ample din obiectivele ei de referință consistente ca niÈ™te rodii. Că doar n-o să roadă È™orici toată ziua, fata ta, însă ar mai trebui, motanus mutantus, zic eu, să dispară din 7-25 iunie cea de-a doua campanie de evaluări, care trebuie decupată È™i translatată-n aprilie, ca să beneficieze È™i ea de a fi trena unei sfinte mari sărbători, respectiv după săptămâna suspansului pascal, când fetele se preocupă de dereticat, ajutându-È™i mamele È™i testându-È™i vocaÈ›iile de femei de casă, iar seara merg la denie, notate de popa Panda-n carneÈ›elul de prezență de care va depinde media la religie, È™i poate admiterea È™i pe baza ei la specializarea chimie-biologie la vreun liceu, în chipul acesta ambele evaluări-recapitulări de trei săptămâni contaminându-se de maximele anuale ale curbei sacralității, ideal de structură pe care-l văd nu numai tangibil, ci È™i dezirabil, domnu diriginte GăluÈ™că !†Cu tact, galant, Moluscă promise, ca orice bărbat, că va acÈ›iona, că va interveni prin fidbec sau prin faxul È™colii la doamna inspectoare personală, de bio, Saltîciha, competentă È™i serviabilă, cu care s-a È™i evaluat, ca È™i la coordonatoare, la È›opârlanca Kabaniha, mai distantă prin uie, recomandând aceste rezonabile noi ameliorări structurale comutative care se încadrau perfect în fezabilitate, nesolicitând nici o grivnă de la buget, È™i scrâșni din măsele a foame, secretând bale galbene la colÈ›urile gurii È™i lăcrimând de propria milă, regretând că-n perspectiva EXCEPÞIEI DE LA REGULà decretate de CenÈ›ica, el nici n-a încercat măcar să le familiarizeze pe mămici, pe indiancă mai ales, căreia abia-È™i putea reprima instinctul de bază de a nu-i palma obiectivele de referință cât / ca niÈ™te nuci de cocos, dar È™i pe temperamentala creolă – cu intimitatea boxei lui de materiale, unde le-ar fi putut recomanda pentru a-È™i perfecÈ›iona competenÈ›a educativă de femei de casă „Cartea fetelor. Primul meu manual de educaÈ›ie sexualăâ€, glosând într-un minieseu judicios structurat asupra obiecÈ›iei că de ce primul manual È™i nu È™i ultimul, când e prin excelență pistă de action learning aici, de învățare prin descoperire a unor proceduri de să-mpingă spre futilitate eventualele alte manuale din serie, iar odată enunÈ›ată această temă, jucând cu doamnele la o loterie a desfrânării, cine È™tie, cum se întâmplă È™i-n junglă cu masculul întreprinzător, mai degrabă cartofor decât cărturar, insistând mereu È™i mereu, iniÈ›ializând forme nouă de cooperare permanentă cu familia, o dezbatere pe tema PremianÈ›ii È™colii – repetenÈ›ii vieÈ›ii poate, cine È™tie dacă nu tot într-o miercure ca asta liniÈ™tită, cu È™coala aproape pustie, ayyy ! ar mai fi putut conlucra È™i el în echipă, poate pentru o ultimă oară pe lumea asta, cu două doamne odată, năzuind ca orice muritor sexy spre lo real maravilloso !!! Astfel conduse el ca pe ultimul drum, sincer întristat de moarte, născătoarele de premiante, reiterând că accentul trebuie pus ACUM mai mult pe dezvoltarea spiritului de echipă, de lucru în grup, È™i mai puÈ›in pe cel de competiÈ›ie, de ierarhizare a elevilor, È™i că decât fruntaÈ™e-n scripte, mai bine nore de patroni înfipte, urmând doamnele traiectoria recentă a lui Fafulea È™i a cățelei sale Glinka, dar nu spre cărucioara asinului Șaliapin, ci deviant spre megabigul Statornicia, să-È™i facă È™i coÈ™ul zilnic, dacă tot se împarfumaseră. Trase adânc aer în piept È™i-È™i puse ordine-n gânduri să poată dezbate cu elevii clasei lui de-a cincea de ce nu-i benefic după absolvire să revină ei în arhipelag, internalizându-l, ca niÈ™te mici inconÈ™tienÈ›i, tocmai pe el, Dudulache Străchinaru, ca… ideal de viață, care a fost PROFESOR, a decăzut ca prof È™i acum e degradat formator din ăsta, dresor, gestionar de ocazii de-nvățare ! numai aÈ™a valorificându-se pe bune toate valenÈ›ele educative ale temei „Mituri È™i false prejudecăți privind meseriile de profesor, prof È™i formator†! Pentru că eu nu sunt din ăia ca hienuÈ›ele Sorela, Muriela, Corela, Vizdela È™i chiar Cicela, care pot împinge sufletele nevinovate ale copiilor la pierzanie, prin iresponsabilitatea de a-È™i crea în sat false imagini de staruri bine îmbrăcate din salariu mic, chibzuindu-se ele la nesfârÈ™it cu banii sau procurându-È™i resurse extrabugetare prin jefuirea propriilor… părinÈ›i, dacă nu È™i prin diferite alte păcate dobândindu-i, ca intelectuale unele având destule competenÈ›e de anticipare-extrapolare, încât din conduita vipoilor noÈ™tri să ia-n calcul iminenÈ›a legalizării prostituÈ›iei ! Pe când eu nici costumul ăsta de zgonhen È™i ciocaÈ›ii lui Genaro nu-i port cu plăcere, măi copilaÈ™i, fiindcă am o senzaÈ›ie pehaÈ™oasă-n gură că trag a funeralii cu ei ! Numai cine vrea dintre voi, iacă dar, să-È™i piardă anii vieÈ›ii fără rost, È™i decizia e a lui, atunci să ieie sub braÈ›, după ce s-a dat cu spray antiperspirant, catalogul È™colar, care de fapt va fi înlocuit – cred – cu niÈ™te mape informative bazate pe descriptori de performanță È™i pe identificarea profilului psihologic al micului cetățean, aÈ™a cum vor fi văzut arendaÈ™ii noÈ™tri că există pe unde-au voiajat pă banii norodului truditor, cari unii contribuabili nici pricep algoritmul clasamentului Diviziei NaÈ›ionale Ursus, urmând a-i scrie noi dirigii corespondență săptămânal câte zece-douăsprezece ore de fiecare elev, în loc să ne perfecÈ›ionăm citind CÃRÞI… AÈ™a vrea nomenclatura SISTEMULUI, compusă din vechili È™i arendaÈ™i interesaÈ›i de-a voiaja-inspecta înzecit, îndopându-se zi de zi ca niÈ™te urÈ™i cu ochelari numai cu delicatese È™i servind whisky la discreÈ›ie de la o È™coală la alta ! Ah ! È™i ce-aÈ™ mai arunca cu noroi în munca lor ! Ah ! cât îi urăsc ca È™i pe ăia de dinainte de aia ! Și trebuie spus clar, de la obraz premianÈ›ilor, CenÈ›ico, supradotaÈ›ilor, copiilor de export cum am fost eu, că noi servii È™colii nu le recomandăm să îmbrățiÈ™eze meseria asta unde greva e ca un tatu sau ca un leneÈ™ strivit pe autostradă cu gheruÈ›e È™i maÈ›e cu tot ! AÈ™a că făceÈ›i-vă, copii, ce vedeÈ›i È™i voi mai tentant prin cetatea oligoeducativă p-acilea ! LuaÈ›i-vă nu după ce zice È™coala, ci după tembelizor, presulică, ex-puÈ™căriaÈ™i din cartier È™i observaÈ›i cu atenÈ›ie cum se bat fără milă câinii la gunoaie, cât de exclusivistă e o mafie de-a lor în teritoriu È™i, mai presus de orice, respectaÈ›i-i pe australopitecii de părinÈ›i, să n-ajungeÈ›i să ziceÈ›i că dă, mamă, cu biciu-n mine, că n-am ascultat de tine ! Fiindcă am È™i eu doi copii, copilaÈ™i, iacă dar, de valoare, pe Genaro, băiatul meu ! È™i pe Maricusa, fata mea ! È™i deÈ™i mă canonesc cât pot cu consoarta CenÈ›ica cu ei, că soacra PuÈ™a nu mai e de doi ani, È™i nici socru-meu nea Mielu Romero, care ne-a lăsat din ’90, È™i i-am rasolit parastasul de 7 ani vara trecută, oricât ne-am restrânge noi doi È™i ne-am chibzui, abia dac-ajung de să-i È›in pe la facultăți la un standard minimal cât să evit să se vadă pe zgonhenurile lor că e amărâți de să li se strige, dacă zăbovesc È™i ei fascinaÈ›i pe la vreo vitrină la stănoagă să-È™i spele privirea, că mohorÈ›ii mă-tii, roiul ! Și mereu le dau povață să caute pe Internet sau pe la ambasade burse sau gioburi È™i Sà SE CARE, fiindcă oriÈ™icât e mai uÈ™or ca începător, în orice, acolo, să-È›i înjghebeleÈ™ti o situaÈ›ie, fie È™i la australopitecul de cumnată-meu de la Sydney, decât acilea, unde eu n-am nici capital iniÈ›ial să le dau, nici relaÈ›ii ca să-i aranjez ! Iar Inocencia mea a căzut în misticism, copii, crezând că prin virtute, înÈ›eleasă simplist ca… punere-n conservare cu acid citric a dulceÈ›ei vieÈ›ii, că atât ne mai rămăsese, va desemna ea mai repede animalul câștigător la teleloteria iniÈ›iată de un discipol al lui AkimuÈ™kin în vederea reabilitării închisorii animalelor din Căgiurzia, că nu mai suportă nici girafa să aÈ™tepte la nesfârÈ™it ! Probabil struÈ›ocămila… ÃŽntrebarea noastră cu răspuns deschis fiind : dacă trecându-se ca cu tancul peste că n-aduc nimic concret de la Cachita cu pământul PuÈ™ii, deÈ™i am îmbrăcat pentru a doua oară costumul de zgonhen al morÈ›ii, diseară într-un târziu, la sfârÈ™itul activității, fără a se consuma nici o picătură de alcool, că n-o să-ncepem damigeana de cornată, aproape toată Inocencia sau cea mai mare parte din ea, CA DE ULTIMA DATÃ, va exclama sau nu la atingerea performanÈ›ei Dudulache, nu mai pot ! iar eu o să zic au ba ca fidbec că brava, fată, ai fost de milioane ! sau poate de miliarde !, că ce mai e ACUM milionul ? Nu e, mă cimpanzei, nu vă faceÈ›i vreunul formator-dresor ca mine, în nici un caz, dac-aÈ›i citit de la biblioteca È™colii de la Vanessa, zic È™i eu că nu e nevoie de încă un Fram în aceste pustietăți albe, pure, spirituale, dar sărace ! Vă spui EU, ursuleÈ›ilor, că niciodată-n republica răsprofilor un prof inferior È™i dexterizant, de dexterități, ca mine, de n-am la ce medita, să pot contribui la inversiunea valorilor, că nu se dă bac sau capa È™i la biologie obligatoriu, nu va putea să-È™i cumpere DIN LEAFÃ, nu din È™pagă, o maÈ™inică sau să-È™i ridice o căsuță. Și de-aia, zic, elevii supradotaÈ›i, foÈ™ti copii de export, cum am fost eu, de-am fundat ortobiologia È™i oligopedagogia, vor deveni rarități în SISTEM ca formatori-dresori, iar care mai sunt, se vor căra È™i ăștia, cum voi evada È™i eu din arhipelag, printr-o stratagemă macabră, menită a o convinge pe CenÈ›ica mea, fată de negustor, că nu e deloc dezonorant a-È›i dubla venitul ca pompist-analist sub umbroÈ™ii tamarini dacă pentru a paÈ™te-mulge două-trei vaci n-avem încă un grajd propriu ! Ayyyy ! Homo pauper sunt È™i nimic nu am, sunt ca un străin, pentru că noi stăm aci-n vidanjclas, copii, iar mai sus e mezelclasul È™i, È™i mai sus, de abia se vede, e upercutclasul pistonând spre REVELAÞIA ABSURDITÃÞII DE A ÃŽNVÃÞA PE ALTUL, care deÈ™i e, hă-hă ! acoperit cu hârtii, nu-È™i poate justifica averile, necrescând ele prin relansarea productivității muncii, ci prin spolierea unor categorii tot mai largi de cetățeni peste esplotarea omului de către om ! Dar nu va duraaaa ! hă-hă ! MalaÈ™a, tot aÈ™a cum nu poate întreÈ›ine stepa drujbeană, cu popândăii, sconcÈ™ii, pitulicile curruca È™i greierii ei, carnivore uriaÈ™e ca leul È™i tigrul, fără a-È™i epuiza resursele È™i a nu intra-n criză de sistem, lucru sesizat de toată presulica frunzărită de mine la Biblioteca Academiei, È™i mai zice È™i pe canale… È™i eu trebuie să rezist prin cultură tentaÈ›iei remarxizării-recodrenizării, Vanessa, È™i chiar de către mesianiÈ™tii amatori se întrezăreÈ™te… pojarul de la capătul tunelului, crâncenul martie 2007, Centenarul Marii Răscoale de la 1907, când vor fi prădate È™i incendiate mii de angrouri È™i zeci de mii, sute de mii de buticuri, de va curge sângele ciocoimii în valuri, sub un cer ca când erupe Popocatepetl, de-l vor spăla arnăuÈ›ii cu sacaua fanariotă, sângele ăla veninosul, de pe rigolele din PiaÈ›a Universității È™i a Futbolului, indiferent ce spun vipoii pe la tâlcÈ™ouri, iar cumularzii dominanÈ›i recrutaÈ›i mai ales dintre universitari, ah ! È™i ce-aÈ™ mai arunca cu noroi È™i bălegar în munca lor ! ah ! cât îi urăsc ca È™i pe ăia de dinainte de aia ! care cumularzii dracu nu se bagă atitudinar cu profii inferiori în grevă, pentru că se jenează de râia dupe noi, uite ia, ei, ÃȘTIA le È›ine hangul exploatatorilor în Sămănătorul, cel ce nu supără pe nimeni, într-un jargon denotând o reală lipsă de interes pentru însuÈ™i actul de comunicare cu gloata, neformându-i o imagine coerentă despre lume ci lăsând-o s-o descopere singură-n cetatea oligoeducativă, cum mi-ar găsi-n gelozia ei CenÈ›ica anticoncepÈ›ionale-n buzunare sau valută, păcat strigător la cer al intuÈ™abililor, copii, inexplicabil decât prin ipoteza că mafiile scenaritene din spatele tuturor evenimentelor i-au abordat într-o manieră contractualistă pe cărturarii farisei, delimitându-È™i sferele până unde pot merge cu Jaful È™i Ideea fără să iasă scântei È™i de unde, hă-hă ! pot fi expatriaÈ›i obraznicii, fiindcă pluralismul se miÈ™că È™i fără etalarea atitudinilor ! e drept că mai întârziind niÈ›el, câteva sute de ani, È™ansa pentru vidanjclas să treacă toÈ›i amărâții de la standarde muie la standarde uie pentru oameni sărmani, dar ce contează ! esplotatorii omului de către om fiind de mult ajunÈ™i la o calitate a vieÈ›ii de-de-de-de… nu am eu documentaÈ›ia acum să v-o prezint, copii ! Dar concluzia e clară : orientaÈ›i-vă-n cetatea oligoeducativă cum vă taie capul È™i alegeÈ›i-vă alte brățări de aur, băga-mi-aÈ™ extinderea-n ele, decât alea de educatoare, învățătoare, profesoare, profe sau formatoare, ideală fiind aia de să ai salariu pe viață stând în aria curriculară cu obiectivele cadru belite la tembelizor È™i aÈ™teptând cu inima cât un cucaracha sub obiectivele tale de referință aproape cupuliforme È™i propulsive de emoÈ›ie, Inocencia, să câștigi ! Să câștigi ! Să tot câștigi ! Să te saturi, fir-ai a dracu cu obiectivele alea cadru verzi ca coaja de avocado È™i cu opÈ›ionalul ăla al tău de fuse al meu È™i vrei să-l faci nefuncÈ›ional ! Astfel meditând cu spumuliÈ›e gălbui la colÈ›urile gurii, după ce condusese pe creolă È™i pe indiancă fără să le fi făcut nimica, nici în marele contradictoriu È™i nici în intima lui chilie, ay de mi ! când să intre È™i Străchinaru al nostru peste proprii lui elevi, la a cincea, la dirigenÈ›ie, cu discursul bine structurat în minte, hop că vine îngrozită ca de suspans eleva de serviciu, că unde e Ciomolunga, că-mi dă amendă mare dacă n-o anunÈ› imediat c-au intrat în È™coală oameni străini : Săbiuță È™i cu ȘiÈ™uuuuu !!! Să se ia de Gaviota lui Fafulea È™i a Vanessei, s-o evalueze ! – anticipă Dudiță. AceÈ™ti doi juni drujbeni erau buni prieteni cu Moluscă, le fusese diriginte nu la Drujba, ci la Căgiurzia, când erau de mici siliÈ›i la navetă de părinÈ›ii lor, niÈ™te È™oferi pe TIR, luminaÈ›i, cu imagine coerentă despre lume, în scopul ca să frecventeze unde se făcea limba engleză, că la Filatov se-nvăța prin tradiÈ›ie doar rusă la avansaÈ›i È™i franceză la începători, dar ei merseseră… mult mai departe, se calificaseră ceva la locul de muncă silnică È™i se întorseseră recent cu taxiul Mercedes galben, ostentativ, fiind perfect informaÈ›i despre eleva Gaviota că e despărÈ›ită de maniocarul Vampirul, hackerul de morminte, de la CuÈ›arida È™i că e-n È™coală să-È™i dea tezele pe trimestrele unu È™i doi, anul È™colar 1997-1998, ultimul fără semestre, ca să-i semneze NaÈ™pa carnetul de cecuri, iar Filatov să-i pună È™tampila să poată ridica alocaÈ›ia cu dobânzile în drept Fafulea Celmare de aÈ™tepta peste drum, la Raketta, îmbătându-se pe datorie È™i amenințând s-o sodomizeze dacă-nchide la poÈ™tă ! Ei mărturisiră franc lui Moluscă, aproape ca unui vechi tovarăș de infracÈ›iuni cutezătoare că s-au arvunit cu Anfisa Barabanova È™i cu generoasa de Perlita s-o ia cu ei pe copilă imediat după ultima teză È™i s-o ducă la separeu la căsuÈ›ele cu mireasmă de verbină È™i de kok-sagîz tetraploid de la Popas. Asta însă doar în cel mai rău caz, fiindcă de fapt le-ar fi mult mai convenabil la toÈ›i, decât să transporte persoana fizică până acolo È™i să afle lumea È™i s-o compromită, că poate bărbată-su Vampiru totuÈ™i se răzgândeÈ™te, deci, ar fi È™i o exemplară gospodărire a resurselor localului È™colii în baza principiului că managementul local sfinÈ›eÈ™te locul, dacă mult mai discret-operativ È™i-ar face ei exerciÈ›iile la sol È™i la bârnă cu ea, evaluând-o fie È™i sumativ, pe-aici prin vreun ungher, pentru o sumă modică amenajabil lesne pentru fast sex, la bibliotecă sau în vreo clasă, după ce pleacă toÈ›i È™i unul stă de È™ase la ușă, cel mai bine fiind însă chiar acilea, domnu diriginte, în boxa de materiale pe tematică, hă ! hă ! tocmai biologică, ei doi neavând a se opune, dacă pe de gratis… È™i dirigul / dresorul… are plăcere / curiozitate epistemică s-o evalueze pe babuină chiar È™i primul, nu numai pentru a emite o judecată de valoare din perspectivă holistă, ci È™i ca să facă safteaua la acest incitant – prin mirosul de blănuri – futoar, ale cărui dotări evident mai lasă de dorit, dar se rezolvă pe parcurs, având în vedere È™i că doamna CenÈ›ica este-n EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, cum tocmai a aflat José-Maria de Piedád Fafulea de la soru-sa Praskovia È™i se minunează public ACUM la Raketta la o halbă de chicha în care a picurat vodcă genocid, că încă nu vine vânătă de echimoze la serviciu… Ce leadership or mai fi având È™i ăștia ? analizează el ca căpitan de atelaj acolo. Că pare mai degrabă o navă-n derivă familia lor de educatori, dacă direcÈ›ia o dă femeia !… Și n-are de ce să nu achiezeze domnul profesor Dudu Străchinaru la peste două’ j’ cinci de ani vechime, gradul unu, câtă vreme extinderea nu È™tie carte mai multă decât opÈ›ionalul ! Iar conjunctura fortuității nepremeditării absolute e premisa că, ce mai, dom’ le, s-o spunem È™i pe-a dreaptă : da’ ce s-a mai nasolit de mizerie în ultima vreme È™i coana CenÈ›ica, săraca ! de avea înainte un corp ca de vis, de să cadă-n aria curriculară È™i Muriela de invidie, fără urme de grăsime, parc-ar fi servit Axion la fiecare masă, È™i nici riduri de să-È›i ascuÈ›i ACUM săbiuÈ›a sau È™iÈ™ul sau macheta pe ele, iar altul corp compatibil pitecantropic ca animal, mă Bonobo, cu obiectivele de referință È™i aria curriculară ale celui pe veci degradat, nu se mai poate poseda compatibil È™i convenabil ca raport preÈ›-calitate decât în cea mai adâncă È™i neagră ilegalitate ! Cu Gaviota ! ÃŽn boxă ! „Păi de unde mohorÈ›ii mă-sii È™tiÈ›i că vrea È™i domniÈ™oara ?†– explodă oligopedagogul, asudat până-n subcomponente ca uns cu ulei de cocos de atâtea argumente irefutabile ce-l obligau la paradigmă să-È™i regândească demersul evaluativ. „Păi cum să nu vrea È™i ea, dom’ profesor ?! N-are È™i ea opÈ›ional cum avem È™i noi extindere ? Ba chiar, anatomo-fiziologic constatăm È™i obiective de referință în dotare, două ! care nu se poate să n-aibă È™i ele reverberaÈ›ii în echilibrul somatopsihic al Gaviotei !!!†– dădură din umeri ex-deÈ›inuÈ›ii parcă È™i mai uluiÈ›i, probabil neînÈ›elegând întrebarea, într-adevăr nestructurată judicios. NTLSPD ! (nu te lăsa provocat, Dudiță / dobitocule !) Mai erau zece minute până să sune de ieÈ™ire din SISTEM. Și domnul Dudu Străchinaru, miercuri 29 aprilie 1998, nefăcând la clasă mai nimic în cele două ore ce le avusese, la a opta È™i la a cincea, confirmase pe deplin axioma că din contractul social bolÈ™evic ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim ! rezultă colapsul oligopedagogic că educaÈ›ia datorată jegurilor… didactice este ACUM neglijabilă față de ce fac din puiul de om familia, tembelizorul, presulica, pârnaia sau pagoda impexarului din cartier sau haitele de câini, care vor supravieÈ›ui pe toată perioada tranziÈ›iei, ele fiind lăsate norodului de stăpânii lui exploatatori ca cel mai eficace tranchilizant din Europa : stai cu familia pă balcon în maieu È™i te gândeÈ™ti că È™i voi sunteÈ›i mamifere È™i că aÈ™a cum au rezistat maidanezii, aÈ™a o să vă descurcaÈ›i È™i voi până când upercutclasul va mai arunca ceva oase È™i-n jos din ce-i prisoseÈ™te la chiolhanul perpetuu, poate È™i sub influenÈ›a ideilor utopiste ca însăși nostalgia unei pedagogii eficiente pentru oameni sărmanii, oligopedagogia, dac-am putea intoxica cu ele unele fundaÈ›ii filantropice, MalaÈ™a, de-ale intuÈ™abililor noÈ™tri atotputernici. Căci aÈ™a cum observai È™i tu pe palier, Vanessa, că postmodernismul noi l-am importat ca È™i cum am avea o societate postindustrială aici în muie È™i nu una 5 % de consumaÈ›ie È™i 95 % de post, aÈ™a zic eu că e È™i cu transferul ăsta de pedagogii cognitiviste, se pupă ca nuca de cocos în perete de izbuliță ! Se dusese pe apa Spălăturii o importantă oră de dirigenÈ›ie la a cincea, în care propunătorul își propusese să le propună eleviÈ™orilor să învingă unele, acele prejudecăți care, de ani de zile, rezulta din chestionare, au ca efect că ei declară că ei vor să se facă-n viață orice, dar absolut orice cuafeză sau ospătar sau mecanic auto sau ofiÈ›er, numai cadre… didactice nu, observase din chestionare întâi tocmai NaÈ™pa cea cu ochelarii ca niÈ™te galbene sifoane intelectuale de pardoseală, în care se scurg toate mizeriile vieÈ›ii. Și având în vedere propriul său exemplu că Genaro se făcuse veterinar È™i Maricusa se aventurase-n turism È™i, hm, hotelărit deja, ay de mi ! devuÈ™ka mea !!! sta Moluscă nopÈ›i de insomnie degeaba lângă coana CenÈ›ica, de credea ea c-a intrat dânsul în grevă conjugală înghețându-È™i extinderea, de-o să i se atrofieze subcomponentele definitiv, dar el se omora săracul de soarta SISTEMULUI, îngrijorându-se de cum È™i cu ce fel de caractere se va realiza înnoirea resurselor umane în contextul salariilor neatractive, hidoase, respingătoare, cum va mai arăta oare atunci, Vanessa, contradictoriul nostru, megafutoarul nostru imaginar ? dacă nu vom mai avea colegi intelectuali care să fi voit cu sinceritate, printr-o decizie a lor, s-ajungă dascăli ? ci vor eÈ™ua pe la catedre doar nereuÈ™iÈ›ii la admitere-n cariere bănoase, intraÈ›i la-ntâmplare pe unde căutau candidaÈ›i universitarii disperând după studenÈ›i (ah ! cât îi urăsc !), corpul aÈ™a-zis didactic ajungând vertiginos o adunătură ameÈ›ită, de frustraÈ›i È™i de isterice, doar vag revigorată de recursul, ca la niÈ™te posesori de gene sălbatice, la furnizori de formare INCALIFICABILI, improvizaÈ›i din oameni fără vocaÈ›ia umilinÈ›ei, care de fapt È™i-au propus È™i ei altceva în viață decât s-ajungă prioritatea naÈ›ională în materie de batjocorirea de către societate, È™i numai dintr-un compromis pasager fac ceea ce fac, iară nu ca să aibă vacanÈ›e lungi lăbăgindu-È™i concediul în plăcută zăbavă acasă cu cetitul cărÈ›ilor ! „Nu cred că-n seara asta putem s-o evaluăm pe Gaviota ! – se pronunță el moale datorită dicÈ›iei variabile impuse de parodontoză, ca cum doar la asta cugetase, umil È™i trist ca un preÈ™edinte deprimat că nu i se permite nici să ne mai mărească È™i nouă leafa, nici să demisioneze. SunteÈ›i, văz, bine informaÈ›i că tocmai trecu pe-aci José-Maria de Piedád, cu biciul È™i cu oloaga de Glinka, dar de ce ? pen’ ce ? voi n-aveÈ›i stofe de analiÈ™ti din alpaca ? voi nu vă gândiÈ›i la dedesubturile acestui samit ? Desigur că scenariul se joacă tocmai în scopul acesta de a monitoriza cinstea fetei, de dă aprigul ei tată târcoale concentrice unității noastre È™colare cu biciul, care e un simbol al machetei din cutia teleguÈ›ei, ca să nu aibă cumva puncte slabe în negocierile de remăritiÈ™, care e de prognozat că au să urmeze negreÈ™it într-un al doilea val ! Dovada ?… PriviÈ›i pe geam ! TeleguÈ›a, potaia È™i măgăruÈ™ul Șaliapin, care a fost cândva un ginere de ministru devenit el însuÈ™i ministru, însă mai prost È™i decât era socră-su, aÈ™ zice, ca să-l parafrazez aici pe amicul CaliÈ›oiu, încă-s peste drum ! Acest vehicul, acest tab, aÈ™teaptă doar să sune Ciomolunga de ieÈ™ire, care e azi ofiÈ›er de serviciu !… Și cum vă imaginaÈ›i, domnilor ? Ce fel de creÈ™tini sunteÈ›i voi, dacă presupuneÈ›i c-am putea iniÈ›ializa a săvârÈ™i păcatul în unitatea È™colară câtă vreme n-a plecat popa Panda acasă ?… Că-i văd Volvoloanca parcată încă la umbra curmalului… Oare nu ne-am inhiba complet, frustrând È™i pe giboniță ?†BăieÈ›ii încremeniră, păliră È™i făcură boturi lungi de statuete din abanos. Afară, depărtat considerabil de noi păcătoÈ™ii, soarele, paradoxal roÈ™iatic în acest 1998 decisiv pentru reiterarea redemarării schimbării mentalităților È™i pentru soarta coaliÈ›iei înseÈ™i, trăgea un serios semnal astral de alarmă, c-am mai depășit o zi lucrătoare calendaristică, o miercuri, È™i că vine Centenarul naÈ™terii Căpitanului, serbat fastuos cu vreo lună anticipare, nu exact la 13 septembrie 1999 (protejându-se È™colile de tulburări, devansând a-ncepe dresajul încă de la-ntâi ale lunii), ci printr-o mare È™i mânioasă eclipsă la 11 august 1999, pocăindu-se clasa noastră politică È™i cerÈ™ind îndurare de la sărăcime văzând certarea cea dumnezeiască totală că-n 11 ani până-n 2000, cât juma din România interbelică, n-au făcut o È›ară ca soarele sfânt de pe cer, după atâtea hecatombe, de trebuie ACUM Moluscă să reziste prin cultură È™i remarxizării È™i recodrenizării È™i ofertei instant de opÈ›ional fraged È™i extensibil, È™i dinspre întristatul È›intirim cu multe cavouri confortabile aÈ™teptându-È™i chibzuiÈ›ii proprietari, cam de prin nord-estul casei parohiale, de sub un cedru bătrân, prinse a bate Haritina toaca, iar din verticalul infinit al falnicei campanile, colocolul cel străvechiu cu niÈ™te buchii chirilice cu balcoane È™i caturi, dulce zvoni ecumenic cu limba-i de spijă, protector È™i pe de margini, peste grădinării, asupra la Drujba Veche, de ceas hieratic È™i relativ sfânt, adică de Angelus. Pe covorul persian cu irizaÈ›ii viÈ™inii siameze ca de sânge de porc thailandez, Săbiuță È™i cu ȘiÈ™u se lăsară-n genunchi ca faultaÈ›i de revelaÈ›ie, doritori ambii ACUM a câștiga-n stenbai la teleloterie prin virtute, ispitind ProvidenÈ›a a le da Aici un avans din lichidarea tranÈ™ei ce-i aÈ™tepta Dincolo sus. „Nu È™tiu, mă băieÈ›aÈ™i ! – rătăci el din umeri luându-È™i laba de pe junii vizitatori. E cam greuÈ› aci, toÈ›i trei cu Gaviota ca resursă… umană, e chiar dificil rău, c-o monitorizează È™i Zoia, LiubaÈ™a, Dara, PalaÈ™ca È™i chiar aia mică de la Cicela Ghevara de la grădiniță, Surya e o turnătoare din specia Supradotatus supersupradotatus … E riscant, zău, mai ales că ori ea, care face cât È™apte colege de-ale mele, ori noi trei cavaleri ai apocalipsului carnivor, de extaz, fiind funcÈ›ională proporÈ›ia de aur decameronică, în carceră la Stalin, mai băgându-È™i È™i SkaraoÈ›ki codoiul, ori Dracula caninii superlong, om da gură pehaÈ™oasă vreunul, ca-n eucalipt cimpanzeul Bonobo, când asigură fidbecul prin mesajul brava, fată, ai fost de milioane ! Și mă urmăresc ca hienele unii colegi È™i pe mine, ca È™i eu pe ei, fiindcă nu ne ajung orele la toÈ›i dacă se È™i aplică Noua RevoluÈ›ie Școlară chiar din toamnă, deoarece ea marginalizează, persecută, reduce fizica, chimia, bi-o-lo-gi-a, le comasează zicând că le integrează (!!!) ca-n uie, interzice pe alocuri formarea unei imagini corecte, ateist-È™tiinÈ›ifice, despre lume, lăsând soarta experienÈ›elor de vârf maslowiene în seama unor ordonatori de plajă orară iresponsabili, ca părinÈ›ii elevilor. Buba fiind că tot dresorul drujbean vrea în principiu occidentalizarea, dar când e vorba să i se ciuntească lui din salariu sau să-È™i adune catedra cromatică diseminată de pe la două-trei È™coli jegoase, atunci devine exclusivist, face faringe È™i mai ales laringe, urlă din pungile laringiale că disciplina lui e cea mai indispensabil să-È™i conserve sau chiar să-È™i lărgească numărul de ore, este gata, în caz că mă închid cu Vizdy-n boxă, ca să-i modelez activ în creieraÈ™ii ei mov cum e cu genetica È™i ameliorarea iepurilor, să-l sune, chiar pe mobil, indiferent cât îl costă, pe Teofan Davidovici Filatov, alarmându-l parÈ›ial de luptă fără a ne mai acorda prezumÈ›ia ! AÈ™a că încercaÈ›i È™i voi cu Gaviota oriunde în altă parte, dacă se dă, cum aÈ›i demitizat-o deja ca femeie de casă, mergeÈ›i, iacă dară, cu Domnul ! Și descurcaÈ›i-vă, băieÈ›i, după inspiraÈ›ie È™i viziune, pe la discotecă la Raketta diseară, sau la sexy club la KatiuÈ™a la noapte, prin tufiÈ™urile intravilane, că la Anfisa Barabanova la Popas, nu se merită la căsuÈ›e, fiindcă intraÈ›i de-a dreptul în zăvoiul vrăjit unde au fost concepuÈ›i mulÈ›i din eleviÈ™orii noÈ™tri bobletici sau infractoraÈ™i de perspectivă È™i dacă veÈ›i produce È™i voi niÈ™te zigoÈ›i de drujbeni acolo, ei vor trendui congenital instinctiv la maturitate spre gigaconsum de pinga sau de genocid ! Da, copii, ca pedagog eu sunt un optimist È™i anticipez că găsiÈ›i voi vreun boschet curățel sau vreo bancă prin parcul primăriei sau vreun pat de muÈ™chi călduÈ›i È™i de licheni moi prin cimitir, deoarece nu aveÈ›i o perspectivă închistată asupra predării-învățării, È™i nu simÈ›iÈ›i acut o nevoie presantă de un număr mai mare de ore pentru a atinge aceleaÈ™i obiective, după cum nu cunosc să vă fi cramponat voi vreodată de o viziune conservatoare, care să vă facă reticenÈ›i în a opera cu extinderi È™i opÈ›ionale ! Pax oligodidactica ! Pax vobiscum !†Îi lăsă în megafutoarul imaginar pe Săbiuță È™i pe ȘiÈ™u, parcă hipnotizaÈ›i, să se roage È™i să mai mediteze dacă fac bine sau nu ceea ce fac voind să facă-n perimetrul È™colii cu Gaviota, apoi o luă cu sentimentul datoriei împlinite întins pe mustățile sale lungi ca ale lui Emilian Pugaciov, către casă, către căsuÈ›a lui de cadru… didactic la Drujba, adică spre a lui clasă de copii de-a cincea, care te primea cu o ușă ce nu mai avea mult până să iasă cu toc cu tot din zid, spre indignarea cinocefalilor de părinÈ›i, unii de meserie, care vedeau bine primejdia, dar nu punea unul mânuÈ›a să dreagă, din principiu aÈ™teptând de la Moluscă să se simtă, deÈ™i el poate că nici acasă la CenÈ›ica PuÈ™ii nu prea se preocupa ! Deschise uÈ™a blând, sfios, È™i un fior rece ca de mare cristalizată È™i scăzută considerabil în craterul ei dintre Alaska È™i Kamceatka, îl cuprinse dinaintea spaÈ›iului gol È™i fioros, ca È™i cum peretele cu ferestre de dincolo de băncile de pe vremea ruÈ™ilor ar fi dispărut lăsând liberă È™i tentantă o margine de abis veritabil. Paradoxal, plecarea cercopitecilor de la o oră de dirigenÈ›ie atât de importantă tematic, cum ar fi că de ce nu mai optează ei pentru o carieră ca cariera didactică când dascălii nu prea vrea să-È™i mai lase la progenituri moÈ™tenire meseria brățară de aur, dacă alte bijuterii n-au stocate la ciorapii cârpiÈ›i, È™ansa asta de a evita, volatilizându-se ei, un atât de scabros subiect, îi umplu năvalnic inima de senzaÈ›ional cum promovează aerul o păpuÈ™ică gonflabilă, din cât o neglijabilă colibri, până la un ditamai struÈ›ul mândru de statura sa politică, ca un quetzal. Demna plecare acasă la telenuvelă, iar unii mai pasionaÈ›i de microbi poate că se căraseră încă de la ora de începere a derbiului etapei relansant al campionatului, iată solide probe asupra superiorității, strategice la mijlocul terenului È™i tactice pe extreme, a cetății oligoeducative asupra È™colii : eleviÈ™orii au decis independent, ca niÈ™te protomanageri în devenire, au acÈ›ionat în condiÈ›ii de risc conform chiar principiilor fundamentale ale oligopedagogiei, optâmd fir-ar ei ai dracu pentru cât mai puÈ›ină CARTE în această miercure futbolistică românească È™i pentru cât mai puÈ›ină EDUCAÞIE furnizată de un tâmpit, de un impotent la să-i bage minÈ›ile-n cap propriei consoarte ! O nouă generaÈ›ie vine, vine, vine, capabilă să se orienteze rapid È™i să decidă-n condiÈ›ii dramatice pe criteriile interesului dominant È™i al justiÈ›iei permisive, ce e bine È™i ce-i râu ! Iar tu, iubito ? La ce serial sau meci te-oi fi uitând în secunda asta, Inocencia, de-mi vine mie să te evaluez prin telepatie sau să-È›i dau cu ceva-n cap ? Sau să incendiez ca un nou Erostrat, de la Blocurile RuÈ™ilor, apartamentul 13, de să ardă mobila mă-tii pân-o s-o face scrum, că tot nu prea È™tii tu ce vrei să faci cu banii dupe CAR, îi È›ii în tratatul de zdruncinarea naturii plantelor al lui Miciurin, ca să se devalorizeze, È™i nu vrei, ca de ultima dată, să-i tragem cu o parte insignifiantă din ei un guleai, un pipiripao, sub formă de pomană de viu, mie nu È›ie, înainte de-a ne aventura-n gheÈ›urile veÈ™nice ale EXCEPÞIEI DE LA ORICE REGULà ! Care sacrificiu ritualic își are rolul lui, în orice caz, prietenii trebuie să È™tie ce e la noi în casă, fiindcă riscăm să înnebunim amândoi È™i e bine s-avem pe cineva să anunÈ›e pe Gua sau pe Cica dacă devenim asociali ! Sala asta de clasă a domnului Străchinaru, pe vremea tot la o modernizare, dar înainte, în republica activiÈ™tilor, dup-o modă constând tot fără investiÈ›ii într-un dinamism, unul cinematic că elevii n-aveau clasă statică, ci maratonau toată ziulica, de luni până sâmbătă, dintr-un cabinet în altul, sala asta, da, fusese demult atunci CABINET DE BIOLOGIE scria pe ea, că includea o mulÈ›ime de insectare, dropii avutarda, pitulici curruca, huhurezi paca-paca È™i lame sălbatice huanaco împăiate cu pai de balot, cameleoni cu pielea pe ghips, È™erpi de la forturi în vodcă È™i piei de pume È™i de jaguar prin diorame, respectiv mănunchiuri de diferite spicoase, ba chiar hârdaie experimentale cu specii utile colhoznicilor, ca cartoful, barabuÈ™ca, crumpăna, maniocul dulce sau amar, barabula, bulughinele, tapioca, baraboiul, napul, meiul, hriÈ™ca, kok-sagîzul tetraploid al lui Lîsenko È™i altele. Pe pereÈ›i, tânărul Străchinaru tapetase cu numeroase planÈ™e, care încă existau la întoarcerea sa de la Căgiurzia la Drujba după ce Saltîciha l-a lăsat promovându-se vechileasă, astfel : deasupra tablei, celula vegetală È™i animală, încadrate de arborii filogenetici ai plantelor È™i animalelor ; pe dreapta, floarea la gimnosperme È™i angiosperme, ciclul de dezvoltare la muÈ™chii de pământ, ciclul de dezvoltare la ferigă ; pe stânga, organele interne la iepuraÈ™ii-playboyaÈ™ii Vizdelei È™i la omul Filatov, schimbul de substanÈ›e dintre organism È™i mediu, scheletul membrelor anterioare la patrupedele tetrapode, sistemul circulator la peÈ™ti, amfibieni, reptile, păsări omofone È™i mamifere ; iar opus tablei, encefalul, măduva spinării, schema unui neuron, aparatul respirator cu precizarea modificării volumului cavității toracice în timpul expectoraÈ›iei flegmei iarna să-ngheÈ›e pe trotuar lângă CapÈ™a, la om È™i la câinele comunitar, mica È™i marea circulaÈ›ie la È™ofer È™i la agent, aparatul excretor la om È™i urangutan cu secÈ›iune prin rinichi È™i detaliu cu nefronul, interfonul È™i interferonul, schema arcului reflex pavlovian, creÈ™terea embrionului de pisică la diferite intervale temporale, aranjament embrionar ilustrând repetarea ontogenetică a filogeniei, adică cum suntem noi întâi microbi, apoi viermi, hamzii, mormoloci, colibri, È™oricei, maimuÈ›ele, oameni, vipoi, intuÈ™abili… Iar ca savanÈ›i, înrămase un set alb-negru didactic cu Emil Racoviță, Victor BabeÈ™, Gheorghe Marinescu, Grigore Antipa È™i Ioan C. Cantacuzino, la care adăugase recent un xerox destul de È™ters cu idolul său George Emil Palade, care-l făcea să înjure de două-trei ori pe săptămână clasa politică responsabilă de dezastrul țării, pe motiv că trebuia prin lege să fie obligată ca la fiecare zece mii de odioase È™i sinistre boturi electorale, să tipărească È™i câte-un Ștefan cel Mare sau un BrâncuÈ™i sau un Coandă, că ce e-n È™coli e de râsu’ lumii, numai jerpelitură, È›i-e ruÈ™ine să ieÈ™i cu harta țării la manifestaÈ›ie, ba poÈ›i da de vreun vechil straÈ™nic care să te sancÈ›ioneze pentru puturoÈ™enie, că-n lungile tale vacanÈ›e, harta aia de pe vremea tanchiÈ™tilor putea fi recondiÈ›ionată, lipită È™i recolorată, de nici nu s-ar fi cunoscut că e material didactic vechi, dar nu se munceÈ™te, doar se cere, dintr-o mentalitate centralist-etatistă, să vină altul să-È›i rezolve ! Timpul părea a se fi zgârcit, deteriorându-È™i lucul ca unii din È™erpiÈ™orii cu virtuÈ›i terapeutice Dracula drujbensis de prin borcănaÈ™e. Toată dotarea nouă stând în adăugarea unei icoane color a Sfintei Paraschiva, protectoarea suplinitoarelor, lângă Victor BabeÈ™, È™i a unei steme albastre cu ocru, cam rătăcită deasupra catedrei, între celula vegetală È™i cea animală, acest simbol sacru al republicii, momentan al republicii răsprofilor, pesemne cu stângăcie copiat după cel regal, iritând rău pe Bonobo ACUM, pentru că din jocul cinic al luminii îi apărea ca o miniplanșă cu o pajură eviscerată, iacă dar, ca un material didactic printre materiale didactice, cu nimic privilegiat, ceea ce spori părerile de rău ale supradotatului că nu s-a exportat la timp ca copil în Australia, ca să nu mai ajungă de să se zgârcească la toate cu maÈ›ele ghiorțăind a digestie postumă, iar CenÈ›ica să refuze până È™i investiÈ›ia derizorie într-o pomană de viu sau alt pretext de guleai-pipiripao, ca să mai uităm È™i noi de priveliÈ™tea colapsului oligopedagogic ! Pe bănci È™i pe linoleumul verde, tare jumulit È™i trist, zăceau risipite ca niÈ™te petale de cireÈ™ È™i de cais la stănoaga MalaÈ™ei, care tocmai trecea triumfal spre casă de funie cu Zorika È™i Docika legănându-È™i mândre obiectivele de referință pline de lapte, diferite confetti confecÈ›ionate de gibonei prin ruperea în mii È™i miiÈ™oare de bucățele, a unor extemporale de fizică de evaluare nici iniÈ›ială, nici finală, ci formativă, d-ale Haritinei, care avusese de completat cât scriau ei să stea cuminÈ›ei lista substanÈ›elor toxice din laborator cerută f. f. urgent de Saltîciha, inefabile micropetale de hârtie ilustrând divizibilitatea ca proprietate generală a corpurilor, È™i recunoÈ™tinÈ›a că ea dă note mari la copii, de frică să n-o urască, sictirită rău de inumana poreclă Molecula, de care a aflat popa Panda la minispovedanii, însă-n ce-l priveÈ™te pe colegul ei, i-a retezat-o : condiÈ›ia s-o evalueze e ca, darwinist-nedarwinist, să divorÈ›eze-n prealabil, plus să fugă din stepuliță, să urce ambii la Machu Picchu ! După suprafață, după consistență, după gradul de mărunÈ›ire al petalelor, era evident că aceste confetti triumfale rău le produseseră È™i le diseminaseră atât steliÈ™tii cât È™i rapidiÈ™tii, uÈ™or identificabili, partinitatea microbistă fiind notată riguros de Moluscă în caietul dresorului, lângă rubrica religia părinÈ›ilor, ricanând după un È™ir de eu È›in cu care bate, că aÈ™a vă învață, băi, părinÈ›ii-n familia aia ca organ al cetății oligoeducative ? Să È›ineÈ›i numai cu care bate, ai ? Ce, băi, suflete de slugi ce sunt ei, futu-i în dinÈ›i de părinÈ›i ai voÈ™tri, ce extinderea mea, alte echipe atractive nu mai e înscrise-n Divizia NaÈ›ională Ursus ? Ia să vă clarificaÈ›i până mâine ce echipă iubiÈ›i, că vă ia mama dracu pe toÈ›i ! Domnul, dirigul nostru Dudu Străchinaru nu era rău, ciubucar, paranoic, caftangiu, pedofil, incompetent, fără rezultate, fără progresii, meloman sau hoÈ›, dar avea cusurul că dacă te ridica-n picioare È™i-i ziceai că eu nu È›in cu nici o echipă, eu È›in cu care bate, ca È™i părinÈ›ii mei care votează cu cine câștigă, atunci mustățile i se electrizau, microfulgere îi scânteiau în ochii ca niÈ™te bobiÈ›e de fasole neagră È™i parcă te marginaliza sufleteÈ™te tot ciclul gimnazial, întins în vremea aceea pe ultimii doi ani ai ciclului de dezvoltare menită a forma capacitățile de bază pentru alÈ›i doi ani, din ciclul de observare È™i orientare vizând orientarea-n vederea optimizării opÈ›iunii ulterioare de dezvoltare prin observare. Pe tabla perete gletuit, vopsit negru È™i descojit dezolant, unii inscripÈ›ionaseră cu tibiÈ™irul MUIE RAPID, dar se găseau, în deplin pluralism, È™i destule sintagme MUIE STEAUA, e drept că mai mult pe bănci, pe partea vopsită căcăniu a zidurilor È™i chiar pe dosul maroniu al catedrei dincolo de care-È™i piteÈ™te Haritina genunchii cei mai catifelaÈ›i din È™coală dup-ai CenÈ›icăi. Dacă-n ce priveÈ™te lipsa semnului de exclamare la slogan era de sesizat Fefeleaga, ca È™efă a comisiei metodice de comunicare-n limba română, pluralismul ăsta injurios, fotbal-diversitatea, îl bucura pe apostol, molcomindu-l că va avea cine să-i dea, când va strânge anii, dacă va apuca, o pensie decentă mult mai mare ca salariul, È™i că va beneficia de o democraÈ›ie reală, bazată pe electorat nemonocolorat într-o autentică societate de consumaÈ›ie ! Uite, nu ca la alegeri, care a scris MUIE STEAUA, n-a È™ters peste MUIE RAPID È™i reciproc ! Și proful se È›inu îndelung de… inimă, strecurându-È™i palma sub surtucul bleumarin de zgonhen, desnesimÈ›it brusc că n-o să-i fie chiar uÈ™or să divorÈ›eze de eleviÈ™ori ! Era evident c-avea să-i fie dor de ei la benzinărie, cum pățea la greve, deÈ™i doar eminenÈ›ele, constatase, È™i cei pe care-i chelfănise dar tot făcuseră pârnaie, salutau, ca Săbiuță, ȘiÈ™u sau Harneală, întristându-l de om că din Separeu îi creÈ™tea-n nebulozitatea teoriilor, ca o tumoare, ipoteza educativă că dar dacă bătaia sau tortura, rupte din rai, cum zice norodul, ar conduce, diseminată-n SISTEM, la rezultate remarcabile ? Chiar s-a explorat serios filiera asta ? Ce, dac-aÈ™ ajunge vechil sau arendaÈ™ È™i aÈ™ voiaja, n-aÈ™ găsi eu vreo È›ară unde se practică violenÈ›a didactică È™i oare nu m-ar aplauda majoritatea părinÈ›ilor dac-aÈ™ implementa-o pe scară largă la noi în arhipelag ? È›inând cont È™i de tradiÈ›ie… I se făcu deci silă de om, începând cu el însuÈ™i ! Auzi, să te poÈ›i apuca de ciuperci sau de struÈ›i sau să te reconverteÈ™ti felcer de porci, găini È™i vite, adică să poÈ›i tu azvârli de pe tine această hlamidă roÈ™ie dezonorantă de formator, care soÈ›ia È™i copilaÈ™ii tăi nici nu cunoaÈ™te-n morÈ›ii mă-tii ce e aia a mânca la un restaurant, È™i pe tine te chinuieÈ™te mila de copiii la alÈ›ii, că cine i-ar lua pe ei în locul tău la dirigenÈ›ie, nu cumva Vizdy ! O incalificabilă, care nu È™tie nici că Freud, clasa a cincea, iacă dar, faceÈ›i È™i voi desenul ! a modelat didactic creieraÈ™ul în două compartimente Eul È™i Separeul, cum tubul digestiv are intestinul subÈ›ire È™i intestinul gros ori cum e parlamentul, bicameral ! Ce-mi făcea pedagogia clasică, bazată pe REFULARE ? Profesorul era factorul activ al actului de predare-învățare : el îi lua elevului Eul È™i i-l înghesuia în Separeu. Dar pedagogia nouă, pe ce se bazează ea ? Pe DEFULARE ! care e ca chiuveta lui CenÈ›iÈ™or, când dă înapoi cu bulbuci mizeriile pe care s-a strofocat să le-mpingă-n sifon, dar instalaÈ›ia este înfundată de nevestele tanchiÈ™tilor È™i i le întoarce ea ei cu dobândă la vedere, adică le defulează !!! E ca È™i cum Spălătura ar curge din aval, dinspre lacul Titicaca, spre amonte-n sus ! Ceea ce se È™i-ntâmplă la colaps oligopedagogic ca când Separeul elevului zice MUIE în contra Eului mai civilizat, iar formarea se inversează din punct de vedere al sensului devenit contrasens, protagonist erijându-se elevul însuÈ™i, care descoperă È™i asimilează de capul lui competenÈ›e È™i în loc ca să-l educ eu pe el, mă educă elevul pe mine ! încât nu o dată, aÈ™a cum se exprimă È™i Kabaniha, parcă nici nu mai È™tii pe la asistenÈ›e ce a jucat pe suprafaÈ›a de pedeapsă dintre tablă È™i bănci magistrul, intrat într-o eclipsă cronică de formă, ca speciile prăbuÈ™ite-n extincÈ›ie definitivă, încât nu mai aÈ™tepÈ›i de la ele nici un fel de progresii ! Pentru că nici nu te lasă să mai faci ceva ! Uite, eu È™tiu, ca dirig, cine-i animalul imparicopitat care a scris cu creionul pe catedră, cu o grafie cretină, inconfundabilă, că Fut pe domniÈ™oara de fizică, adică tocmai pe Ina noastră cea temătoare de preacurvie ca o antilopă gnu, de zice că-ntâi s-o las pe CenÈ›ica È™i nu mă crede că È™i-a-ngheÈ›at deja definitiv opÈ›ionalul, deÈ™i discriminează-n comportamentul meu semne ale EXCEPÞIEI DE LA REGULà ! Dar eu nu-mi torn elevii : mă mulÈ›umesc să constat, să constat È™i atâta tot. Unde poate Didina-Gospodina Fefeleaga ar trage alte concluzii, respirând greu din obiectivele ei de referință căzute ca niÈ™te dovlecei tamale sub mărgelele de ambră, acuzând-o c-a greÈ™it È™i Ina nestăpânindu-i pe copilaÈ™i prin exigență, insulte È™i vărguță, prin asmuÈ›irea părinÈ›ilor È™i prin note foarte rele, dac-o poreclesc ei Molecula È™i-s cutezători s-o implice-n niÈ™te practici pe care poate că ei nu le-ar îndrăzni sau poate nici nu le-ar dori cu Fefeleaga însăși ! Fiind de subliniat aici impresionanta puritate sufletească a eleviÈ™orului, animalul a cărui extindere abia Freud a remarcat-o, cu cât tact nedeprins de la urangutanul de tac-su se exprimă el evitând nominalizarea că Fut pe Ina, prin reuÈ™ita construcÈ›ie de politeÈ›e Fut pe domniÈ™oara de fizică ! A păstrat, iacă dar, fără să-l înveÈ›e nimeni, nici È™coala, nici familia, nici câinii, nici cartierul, nici presulica È™i nici tembelizorul (care ia la per tu până È™i pă pensionari, adresându-ni-se tuturor cu tî, ca securiÈ™tii tanchiÈ™ti), a conservat mai ales respectul față de cărturar, combinându-l cu vaga sfială că e fata popii Panda de religie È™i că comiÈ›i un păcat s-o dezveleÈ™ti chiar È™i telepatic până-È›i iei telemobil. „Haaallou ! Auzi, fă tâmpito, eu mi-am procesat azi un aspru examen de conÈ™tiință… Ce ne facem noi, Inocenxia, cu CAR-ul ăla al tău ? ÃŽn ce-l investim noi cât mai profitabil ?†„Ãia-s banii copiilor, coiotule ! Să nu te prinz că intri-n ei, că-È›i scoÈ› ochii !†„Cum aÈ™a ? De ce eÈ™ti impulsivă ? Dar dacă mi-aÈ™ face pomană de viu cu ei ! N-ar fi È™i spre binele puradeilor, dacă acest sacrificiu ritualic anticipează tranÈ™a ?†„Asta-i bună, È™acalul meu ! Ce È›i-a venit ? N-ai pe ce arunca banii să bea CaliÈ›oiu ? Las’ că-È›i citesc eu o listă cu câte È™i mai câte ne lipsesc în casă, de-È›i faci tu pomană de mort nu de viu !†„Ayyy ! Poate num-am exprimat eu bine… Vreau să-mi fac pomană de viu, Inocencia, precedată indisolubil de o despărÈ›ire ca de ultima dată, pentru că eu efectiv sunt UN OM MORT dacă de ACUM înainte – È™i am calculat zile È™i nopÈ›i, pe baza unei concepÈ›ii ȘTIINÞIFICE despre lume cum va fi ! – viaÈ›a noastră va curge sumară, sumbră È™i acromatică în virtutea EXCEPÞIEI DE LA REGULÃ, fiind pe deasupra È™i extrem de improbabil să câștigi !… AÈ™a că fii È™i tu mai raÈ›ională, înainte de a ne arunca cu capu-n jos pe-amândoi în acest experiment de ispitire a ProvidenÈ›ei ! Și la drept vorbind, tu chiar nu eÈ™ti dornică de un guleai, CenÈ›ico, de un mic pipiripao cu colegii ? De o pomană de viu, Inocencia, precedată de o despărÈ›ire ca de ultima dată ?… De când n-a mai organizat nici unul din prieteni un bairam ?†„De un cincinal ! Da !!! Și te găsi pe tine, Dudiță, că te dau banii afară din bordei, să le dai de mâncat È™i de băut la sugativele alea ! Parcă n-ai avea doi copilaÈ™i de aranjat !… Să-È™i facă instigatorul-manipulatorul la rele CaliÈ›oiu pomană de viu È™i guleai-pipiripao ! Te găsiÈ™i tu că n-ai pe ce da CAR-ul meu !†„Ay de mi ! Dazvidania oră educativă !†– oftă Moluscă, consultându-È™i ceasul de scafandru negru È™i regretând sincer că i s-a dus pe Spălătura ce-avea de formatat la dirigenÈ›ie. Și brusc i se făcu un straniu dor de Inocencia, de nevastă-sa, ca să-È™i negocieze reconversia forÈ›ei de muncă, de parcă absenÈ›a tuturor eleviÈ™orilor ar fi cobit a iminent divorÈ› de ei. Trânti uÈ™a cea È™ubredă la propria-i clasă, È™i o zbughi ca din puÈ™că de lider sindical la vânătoare regală, uitând de condică È™i nemaiinteresându-se dacă nu cumva, lăsaÈ›i nesupravegheaÈ›i pe persanul contrafăcut din contradictoriu, în rugăciune, Săbiuță È™i cu ȘiÈ™u n-au modificat note sau n-au cotrobăit prin poÈ™ete după portofolii, hm, ceea chiar că n-avea sens, deoarece mai era vreo săptămână până-n leafa pe centrul nostru de execuÈ›ie bugetară. Lângă treptele de sub firma È™colii, momentan incompatibilă cu È™tampila recent schimbată, femeile de serviciu primiseră însărcinarea, ori de la Filatov, ori de la Vizdy cea direct interesată, să împrospăteze cu oÈ›et culorile covorului autentic, cel din cabinetul directorului. ÃŽÈ™i făcuseră treaba È™i se odihneau ACUM chiar pe el, în mirosul excitant ca de murături. Moluscă le zâmbi, deÈ™i-i era foame È™i le rugă să măture hârtiile de la el din clasă făr-a mai reclama la Ciomolunga, să menÈ›ioneze asta-n procesul-verbal din Caietul Dresorului de Serviciu că i-a găsit în neregulă pe tâmpiÈ›ii lui ! Ele acceptară zâmbind, că-l iubeau, lume de pe drum îl saluta, eternii cheflii de la Raketta îl invitară că-i dau ei o halbă de chicha, dar el n-avea voie pe datorie, până È™i cinocefalii de la joacele electronice strigară zgomotos miÈ™tocar ostentativ de la un hectometru că bună seara mohorÈ›ii mă-tii o zi bună ! iar câinii de la Blocurile RuÈ™ilor dădură foarte prietenos din cozi È™i din codiÈ›e, primindu-l ca pe unul de-al lor, dintre ei. Numai, numai CenÈ›iÈ™or, când el intră-n holul cu frigider È™i tropăi de colb, rămase visătoare È™i profund mută, cum se afla dusă ca-ntr-o beznă de vis, la sfârÈ™itul serialului – unul din alea justificând câte o statuie a lui Bolivar pe lângă toate televiziunile naÈ›ionale – socotindu-se mintal ce să facă ea cu banii dupe CAR. Parcă parcată din cer dintotdeauna în È™ezlongul cu pânză curcubee ROGVAIV, la uÈ™a de la balcon, la mai răcoare, scrutând departe, departe, dup-un avion american cu invizibile, spre forturile-mpădurite cu foioase, ale căror catacombe ei preconizau să le închirieze cândva de la BuÈ›ai, pentr-o mare ciupercărie, cum au È™i francezii la linia Maginot, dacă investeÈ™te È™i Koala, sora australă. Rămase îndelung aÈ™a, săraca, ascultându-l parcă plastifiată cum se spală zgomotos cu apă rece un străin la chiuvetă, neîntrebându-l nici dacă a rezolvat ceva cu pământul PuÈ™ii, nici dacă e cazul să-i pună maniocul la încălzit. Avea ea o SUBÃŽNTREBARE la ce-a făcut cu Cachita, sau de fapt o întrebare structurată, formată din mai multe subîntrebări, unele de tip obiectiv, altele semiobiective È™i cele mai multe pretându-se la o abordare minieseu, legate însă toate între ele ca de un fir roÈ™u printr-un element comun, banii, că ce să facă ea mai întâi, după ce criteriu să listeze care sunt prioritățile reale cu È›intă pe împrumutul de la CAR ! Iacă dar, că CenÈ›ica mea mă primi mai urât decât cu ură, m-a recepÈ›ionat la hotelul casnic cu indiferență, ca pe un client în haine de zgonhen ! Parcă s-ar interoga : tu chiar te consideri că faci parte din familie ?… Și È™i-ar replica : mă mir ! Fiind aproape de zădărnicie să mai sper vreun bonus ca de ultima dată, chiar dacă, frânt cum sânt, m-aÈ™ oferi să dezgheÈ› frigiderul, să scutur în curticică pâsla aspiratorului sau să schimb garniturile la robinete ! ÃŽnsă pentru adevăratul Bonobo, încercarea moarte n-are È™i aÈ™a pare a zice È™i tăcerea ei megaelocventă, că admite în principiu că nu e bine să ne jucăm cu EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, pentru că din cât a putut discerne ce e bine È™i ce-i rău în ghidurile de evaluare prezentate cu profesionalism de tipi È™i tipe de pe Adult Channel È™i TV 1000, Dudiță, între diferitele tipuri de evaluare există permanente interferenÈ›e È™i transferuri, care decurg din complexitatea procesului dinamic al educaÈ›iei È™i al instruirii în aceste probleme casnice mai delicate puÈ›in, în care evaluatul este însuÈ™i omul cu personalitatea sa în formare, sau în disoluÈ›ie. Și în orice caz, varietatea insuficientă a modalităților evaluative face ca imperfecÈ›iunile celor banalizate să fie È™i mai evidente. Deci, nu mai încape vorbă că trebuie să fii creativ-inovativ ! Și să nu uiÈ›i să încerci, să mai insiÈ™ti ! Dar el nu mai conÈ™tientiza, ca un ciment trezit, de nu mai face priză, nu realiza neam că dragostea lor se depreciase calitativ, confirmându-se aforismul lui Heidegger că când penetrează Sărăcia pe uÈ™a apartamentului, È›i se scurge Amorul prin balcon sau, dacă n-ai, prin… baie. Cum făcea Moluscă la controverse familiare că pe ce s-au dus aÈ™a repede două salarii ! Mergea la tualetă, că tot era lângă bucătărie, trăgea apa din senin È™i urla ca un guvernant al Mizeriadei la un lider al profilor cu pioneze-n pantaloni, să-l audă ciocănarul È™i colhoznica, aligatorii : uite, fă tâmpito, pe ce ! pe MÂNCARE, fă, s-au dus aÈ™a de repede banii, dacă te interesează pe ce !!! Se ciondăniseră chiar recent de la managementul familial, de la prioritățile strategice ce să facă el cu CAR-ul ei, È™i, pe probleme curente, de la caietul de cheltuieli, dumnealui ginind că gospodina consemnase niÈ™te zahăr, niÈ™te orez È™i niÈ™te ulei, care itemi fizic nici nu existaseră pe raftul din cămară. Și într-adevăr, marele analist al comportamentului gândacilor noÈ™tri de bucătărie tari sau moi nu se înÈ™ela, doar că fata PuÈ™ii nu voia să recunoască furtul săvârÈ™it. Fiindcă-È™i achiziÈ›ionase pe furiÈ™, delapidând venitul limitat al familiei, niÈ™te ciorapi de concert din muzică de Bach la Casa Poporului, niÈ™te săpun lichid oranj È™i un ruj verde, din ce multă marfă seducătoare aduseseră la contradictoriu statuara Muriela Tulup È™i infantila Sorela Blaster ! Rezultatul trecerii regulate a cuplului prin maÈ™ina de tocat sentimente a unor astfel de scene comice fiind că Inocencia nu-È™i mai adora bărbatul, erudit, simpatic, dar impotent financiar, È™i abia ACUM, la strâmtorare, când ei, bătrânii, nu se mai ajungeau cu banii de la o lună la alta, È™i nici măcar pe Genaro È™i pe Maricusa nu-i puteau feri de umilinÈ›ele tranziÈ›iei față de ce-È™i permiteau alÈ›i colegi, începuse È™i ea, săraca, a da retrospectiv o țâră de dreptate neuitaÈ›ilor ei părinÈ›i, care o sensibilizaseră reiterat că va suporta grave consecinÈ›e dacă adună golanii dupe drumuri, când legea firii e ca muierea care vrea să fie gravidă să se asigure bine că partenerul ei oficial va avea din ce-i creÈ™te puiÈ™orii, cum cu mult discernământ optează-n prezent plasticiana Corela Drob pentru plutonierul AleksaÈ™ka Agheev, oarecum cum ar proceda È™i o întreprindere dacă ar fi lăsată liberă să se autoprivatizeze ea singură. Iar în acest context, familiar la mulÈ›i, să reÈ›inem ca pe o bilă pestriță a ei din cauza colicistitei, că CenÈ›iÈ™or, spre deosebire de Bonobo tot al ei, odată total lansată-n viață cu el pe pista spre o fericire rapidă, totuÈ™i ea promovase valorile familiei ca pe ceva de valoare, familia È™i numai familia, ca pe principalul cadru de derulare a vieÈ›ii private, mergând până la diferite sorturi de privaÈ›iuni, inclusiv de tentaÈ›ii ca să aibă din ce să opteze sau să ofteze, ceea ce-i facilita ACUM de sta-n stenbai cu opÈ›ionalul la comandamentele morale propuse-n izbuliță la forturi de Staruha Izerghil È™i popa Panda ca să-È™i anticipeze tranÈ™a care-i revenea de la loteria animalelor din Rio de Janeiro mizând milos pe struÈ›ocămilă. Iar ACUM privea visătoare fatal spre forturile burduÈ™ite de baxurile mafiei de interes gubernial, iacă dar, ca o soÈ›ie de nihilist spre fortăreaÈ›a Petropavlovsk, unde l-au închis la memorial È™i pe Dostoievski, È™i parcă nici în prezent, amărâta, nu-È™i revenea, nu prea înÈ›elegea retrospectiv stratagema cum a reuÈ™it un schilod hirsut ca Dudulache să-i vrăjească simÈ›ul È™i raÈ›iunile doar pentru că etala parcă electric smocuri animalice de păr pe umeri, pe È™olduri È™i pe antebraÈ›e. Memorabil fiind doar că mergea cu el la plimbare pe sub plopii Populus tremula, tăiaÈ›i recent de nea Fane BuÈ›ai, pe atunci cu-adevărat tremurători popular ca-ntr-un serial idilic, È™i pe-acolo, neposedând el maÈ™ină (ceea ce-n epocă nu-È›i atrăgea chiar obligatoriu dispreÈ›ul satului ca fiind un măsurariu al coeficientului tău de inteligență), o transporta… spiritual, explicându-i ateist-È™tiinÈ›ific toate prostioarele, de care de fapt omuleÈ›ul n-are nici o nevoie-n vieÈ›ulică decât dacă e un expert È™i scoate parale din asta : ce subspecie de pitulice curruca ciripeÈ™te ACUM colo, CenÈ›iÈ™or ? în gârneaÈ›a aia (Quercus conferta) sau ce altă încrengătură ar putea fi-n cuibarul din kok-sagîz ? de unde provine dânsa È™i încotro zboară ? ce ritualuri nupÈ›iale practică ? ce alte obiceiuri mai deosebite are drept instincte bazice sau ca pehaÈ™ ? Sau, cum se cheamă, iubiÈ›ico, în nomenclatorul poporan buruiana asta È™i la ce terapie foloseÈ™te rădăcina ei pivotantă cu trenduri spre bifurcare ? dar tulpina de o verticalitate de cărturar ? dar frunzuliÈ›ele în formă de cupă sau de altă maslă ? dar inflorescenÈ›a asta simpodială de tip cimă unipară scorpioidă de un roÈ™u-mov parcă contrafăcut după cel de la opÈ›ionalul-È›igăncii ? De ce, Inocencia scumpă, cerul planetei noastre e cam albastru ? iar al Lunii deja negru ? Și de ce crezi tu că toamna se vede carotenul din morcovi tocmai în foile-n cădere, dându-le acea culoare galben-ruginie atât de armonios adecvată cimitirelor, mai ales risipite dezolant peste cavouri È™i cruci ?… Iar hermeneutic rostindu-ne, e sau nu e sexism lexical, gravă depreciere a factorului viril, în denumirea extindere ? atribuindu-se bărbatului angajarea orbească în diferite parteneriate, ca un resort mecanic cum are robotul Udaloi, pe când termenul opÈ›ional semnifică orbitor, pe nivelele semantice epidermice, etalarea clară a unui demers axiologic È›intind emiterea unei judecăți de valoare pentru a decide în condiÈ›ii de risc… cu cine, însă profund tâlcuind, la os în măduvă scormonind cuvântul, constaÈ›i viclenia operaÈ›ională că pentru a… opta, hm ! trebuie să È™i manevrezi subtil ca să ai din ce alege, atrăgând feromonal sau telepatic amatorii, È™i abia atunci futilitățile acestea esenÈ›iale își arată adevărata lor complexitate organică, prin care e suprasecurizată statistic această minune în Univers, care este materia vie, superior organizată ! Și câte È™i mai câte nimicuri turuia Bonobo, care nu È›ineau nici de foame, nici de sete, nici de alte trebuinÈ›e maslowiene ! Că, deÈ™i biolog, era È™i sfios ! Nimicuri consistente, structurate totuÈ™i în jurul formării unei imagini coerente despre lume, de să te aducă la exasperare metafizică È™i corolarul ei, la un fel de postmodernă omnianimalică tristă, nonprofit meditaÈ›ie, pe muzică trance-dentară, nu însă È™i peste fălci, să te zdruncine, ca să te trezeÈ™ti odată, fecioară vrăjită, fără chiloÈ›i expozabili pe tine, că noaptea de vis nu va dura cu copiii la facultate nearanjaÈ›i È™i cu moÈ™ul alcolist pă banii lor, chiar dacă s-a decondiÈ›ionat el de a fuma ca să mai câștige un ban, având dreptate È™i Staruha Izerghil È™i părintele Ankifie că trebuie să-i schimbăm mentalitățile, oricât de expert ar fi de să zici Dudulache, nu mai pot ! ca fidbec la atingerea performanÈ›ei, atât la evaluarea formativă curentă, cât È™i la cele de progresie ! Da, exponenÈ›ial te ameÈ›eau ca ofertă de instruire nimicurile străchinare, aveau virtutea de-È›i luau încet-încet minÈ›ile juvenile delincvente în loc să È›i le redea reabilitate, căci era doar un intrus atât de deosebit în sudul guberniei ! ca un quetzal ! el citind CÃRÞI !!! mai dându-le È™i ei, stăpânindu-i complet gândurile, practic împiedicând-o să opteze, să aibă din ce s-aleagă, pe atunci neexistând nici tembelizor ca lumea, ca să te poÈ›i refugia în braÈ›ele gigantice ale altui furnizor de senzaÈ›ie, însuÈ™i acÈ›ionarul majoritar din cetatea oligoeducativă, cu resurse formative de plăcere de acoperire planetară. Cu alte cuvinte, Moluscă folosise metode de seducÈ›ie akimuÈ™kiene, zdruncinând-o-n chiar natura ei ca pe-o floare miciurinistă ! Cum recunoÈ™tea el însuÈ™i – că ticălosul era totuÈ™i, pe măsură ce se apropia insuportabila, ruÈ™inoasa vară, de foamete È™i de stat numa-n Drujba, ca nonagenarii, a lui 1999, perfect conÈ™tient c-o nenorocise prin căsnicie pe inocenta învățătoare de rentabilitate net inferioară față de-o robustă sură de stepuliță ! Și, inimă sensibilă, el nu putea ca să nu lăcrimeze oranjadă când CenÈ›ica, gătind, călcând sau dereticând, fredona poate fără a se gândi măcar cât îl răneÈ™te până-n subcomponente, È™lăgărelul dă mamă cu biciu-n mine, că n-am ascultat de tine !, cu care-l împuÈ™ca direct în portocala inimii, cu o precizie de-l frustra până È™i de reculegerea la icoana roz a călugărului Vasea. TotuÈ™i, domnul Străchinaru, cu mustățile sale… Era 100 % convins È™i se simÈ›ea infractor culpabil, față de Inocencia, care-l obliga să-È™i regândească demersul evaluativ, È™i față de Genaro È™i Maricusa, puradeii lui, că alta ar fi fost situaÈ›ia lor dacă el evada din arhipelagul È™colar È™i se făcea măcar speculant dacă nu È™i intuÈ™abil lucrând în stil mare È™i în haită, începând imediat ce poporul s-a plebiscitat la 20 Mai 1990 pentru o politică de alungare a investitorilor străini. Da, aÈ™a trebuia, s-o ia din loc măcar din 13 iunie, când È™i-a-ntrerupt tembelizorul emisiunea speriind pe nea Mielu, stâlpul acestei familii, până la stop cardiac, de-a trebuit să-l înmormânteze popa Panda-n ziua cernită când i-au învins exoticii futboliÈ™ti camerunezi în Italia pe ambasadorii noÈ™tri, surprinzându-i timoraÈ›i de evenimentele golăneÈ™ti din patrie È™i dându-le ghes spre întărirea exilului nostru. Da, de-atunci trebuia demarat, cum au făcut È™i megagolanii înÈ™iÈ™i, care s-au orientat perfect, scrutând mai departe din balcon ca din mirador, înÈ›elegând că-n muie nu există salvare colectivă, solidaritate, ci doar asociere în vederea comiterii de… afaceri ! Măcar să fi fost prezent în Drujba la START, bine înfipt în diferitele comisii de aplicare a noii revoluÈ›ii agrare, postmoderne È™i experimentaliste în reconstituirea proprietăților chiar È™i de către care n-a avut dar l-a avut în spate pe vreun nea Fane ! Dimpotrivă, copleÈ™it de Mineriadă-Mizeriadă, eu m-am preocupat să rezist prin spiritualitate la remarxizarea-recodrenizarea urii, ameliorându-mi lucrarea de grad cu tema „Contraste de comportament între gândacii de bucătărie roÈ™caÈ›i Blatta germanica È™i cei negri Periplaneta orientalis, în contextul personal al urbanizării Republicii Socialiste Româniaâ€, fiindcă, într-adevăr, partea ei de specialitate era excelentă, dar partea metodică È™chiopăta, cum a apreciat È™i iubita mea colegă, Daria Nikolaevna Saltîkova, cea cu obiective de referință ca niÈ™te mere de aur autoreferenÈ›iale sub decolteu ca globurile din pomul de Revelion. Și atunci, am formulat eu, bazat pe sistematizarea observaÈ›iilor È™i pe o îndelungată reflecÈ›ie, paradoxul oligopedagogic al ortobiologiei : anume că-n educarea tinerelor lor generaÈ›ii, gândacii roÈ™caÈ›i È™i tari se comportă skinnerian, promovând generalizarea învățământului profesional incult, iar cei negri È™i moi adoptă o filozofie didactică exact opusă, maslowiană, în sensul că ăștia nu se preocupă să-È™i doteze pe parcursul metamorfozei progeniturile cu abilități, capacități È™i pre-judecăți gata rumegate, ci ei le formează la ăia micii imaginea despre lume prin È™ocuri iniÈ›iatice de vârf încât ajungând ca Oedip la răscrucile vieÈ›ii morale, să se-ntrebe nu numai dacă li se dă ceva, ci È™i cine le dă dacă le dă ! Din punct de vedere al doctrinelor pedagogice fiind relevant ca filozofie curriculară, cred eu, aspectul următor : chiar dacă nu avem un recensământ serios al celor două specii de gândaci ai blocurilor, de la Balcic la Kaliningrad, este totuÈ™i indubitabilă statistic evidenÈ›a că maslowienii cei negri È™i moi È™i romantici nu au dispărut din niÈ™a ecologică împărÈ›ită cu pragmaticii ăia roÈ™caÈ›i, mari È™i tari ! Exact cum sub tanchiÈ™ti nu au dispărut toÈ›i cărturarii din muie ! ConsecinÈ›a acestui experimentum crucis fiind constatarea alarmantă, Inocencia, că a avea la nivel naÈ›ional un curriculum focalizat orbeÈ™te doar pe ce se pricepe să facă pavianul, încât conÈ›inuturile, deci imaginea despre lume, îi sunt indiferente, tocmai ca să poată fi predate-învățate cu incalificabili sau cu profesori fără CARTE, ei bine, CenÈ›ico, acest triumf al învățământului profesional asupra celui de cultură generală, eu zic că tot nu va distruge complet profesorii care mai citeÈ™te-n republica răsprofilor, ca mine, pentru că e plăcerea lor perversă rău care se excită-n mizerie, dar eu însă nu mai am de ce să mă mai preocupe plăcerile pe lumea asta, nu-i aÈ™a ? c-o să intrăm de azi nainte în virtute; fără nici un sacrificiu ritualic de nuanță ctitorizantă, ca pomana de viu, deoarece n-am făcut nimic cu Cachita, È™i socot că dacă mă reprofilam pompist-analist sau cow-boy mai demult, alta ne era situaÈ›ia noastră ACUM, CenÈ›iÈ™orule ! Sau să fi revenit È™i eu în Drujba, nu numai tu s-o îngrijeÈ™ti pe mă-ta, când a decedat nea Mielu-n 13 iunie 1990, caz în care spargerea colhozului È™i împroprietăririle m-ar fi aflat prin cele comitete È™i comisii, coalizat cu BuÈ›ai, Ciuvîrin È™i Filatov, care au deÈ›inut, deÈ›in È™i vor deÈ›ine puterea politică, economică È™i spirituală-n sat. Și atunci, toată curticica asta comună la toÈ›i de la Blocurile RuÈ™ilor, câini È™i pitecantropi, n-ar fi putut să-ncapă câte vaci tebeciste, dar perfect vindecabile, câte rable de tractoare È™i remorci È™i pluguri, grape, discuri, È›evi de irigaÈ›ii, semănători È™i combine perfect recondiÈ›ionabile, aÈ™ fi adus, de să lucrez nu È™ase pogoane, cât a avut mă-ta PuÈ™a, ci de zece ori pe-atâtea ! Plus c-aÈ™ fi luat EU sediul colhozului, unde È›ese Ciuvîrin covoare din lână fină de alpaca, utilizabile ca poncho, de le spală cu femeile Iordanka deversând detergenÈ›ii-n Hodivoaia È™i-n pânza freatică, È™i nu se ia vreo măsură, în pofida faxurilor ce-am expediat pă peste tot !… O dungă de sudoare tremurată ca un apus roÈ™u în Deltă, unde nu vei avea niciodată bani s-ajungi, Inocencia, de parc-ar fi-n Ucraina sau în Bulgaria, îi curge lui Bonobo de sub freza neagră pe fruntea-ncâlcită È™i-ncreÈ›ită rău de profesionalele obligaÈ›ii de a explica, de a nara, de a tranÈ™a didactic pe-nÈ›eles, atât obligaÈ›iile curriculare – partea experimentală neinteresându-l pe motiv c-ar însemna să predea biologia vremii lui Buffon, în concordanță dealtfel cu agricultura de secol XVIII din stepuliÈ›a de ACUM ! – cât È™i noutăți, inclusiv perspectiva didactică de a preda însăși gândirea, adică să nu È™tii matematică neam, dar s-o poÈ›i descoperi ca Moisil pe bază de cumul de competenÈ›e sau, motanus mutantus, să nu È™tii istorie neam, dar s-o scrii ca Iorga, formându-È›i-se mintea identică cu a lui, folosind-o însă nu-n contra la care a stăpânit È›ara È™i au construit tot ce se vede grandios PÂNà ȘI DIN SPUTNIK ! De ce n-am rămas noi din capul locului in Drujba, Inocencia, zici ? Păi puteai, fă iubito, să È™tii cum va pica curba salarizării reale de la republica activiÈ™tilor la republica răsprofilor ? Că ai noÈ™tri, CenÈ›ico, de i-am votat că-mbrăcau tricouri antibolÈ™evice È™i umblau la sihaÈ™tri, în loc să ne mai mărească È™i nouă leafa CA UNEI CLIENTELE uriaÈ™e, ca să citim în mod profesional CÃRÞI, sau măcar să simÈ›im de la ei cât de cât, pe Mizeriadă, ca orfanii, că au preÈ›uire mămoasă pentru dăscălime, cercetare, artiÈ™ti, ei din contra, zbiară la noi ca MalaÈ™a la vite, că la muuuuncă, băi ! că doar aÈ›i intrat în SISTEM din vocaÈ›ie, ca È™obolanul în cursă, È™i abia pe urmă discutăm dacă respectăm cât zice legea să vă eÈ™antionăm din pib ! în vreme ce (semn că economia merge !) intuÈ™abilii averile lor È™i le-au mărit de nu mai au zerouri, CenÈ›ico tată, ca când a luat Nadia notă maximă la adevărata ei valoare, surprinzând pe oficiali la Montreal ! Dar azi soarta m-am hotărât să mi-o iau în propria-mi mână, femeie ! Am ajuns de sunt capabil È™i eu de orice mârșăvii, ca labagiii de succes, cred chiar c-aÈ™ rezista sufleteÈ™te să È™i evadez din arhipelagul È™colar, CenÈ›ico, abandonându-mi eleviÈ™orii într-a cincea, ca un cuc ouăle sale ! Oricâtă milă mi-ar fi de amărâtul de SISTEM ! când îl văz aÈ™a handicapat pân’ s-o tranÈ™a Noua RevoluÈ›ie Școlară de la aparență (occidentalizarea curriculară) la esență (occidentalizarea profului), intangibilă performanță dacă nu ne mai măreÈ™te ăștia È™i nouă leafa ! care a ajuns ca un fel de ajutor social ejectat spre noi de la proprietarii resurselor umane ! Care sunt răsprofi pentru că au uitat de unde au plecat, hă-hă-hă-hă ! ah, cât îi urăsc, CenÈ›iÈ™orule ! È™i nu se coboară ei la un act de comunicare cu noi ăștia, sutele de mii de cititori necreativi, cari am fi totuÈ™i, într-o viziune sistemică, ca cureaua de transmisie spre sfântul È™i năpăstuitul norod, a subtilităților atitudinare din Sămănătorul (Krestianka), a sintagmelor frangleze ca fast futoar, născute din turnir pentru nominalizarea intelectualului dominant, iară nu din efort de comunicare cu gloata, cum observa È™i semioticiana de Vanessa, subtilități pe care, da, doar noi Străchinarii putem să le rumegăm-accesibilizăm băbeÈ™te, pe la cârciumi È™i stănoage protocetățenilor ! Ci Ei doară se luptă ca mascurii È™i muscoii, MalaÈ™a, stabilind pe fiecare arie curriculară spirituală INTELECTUALUL DOMINANT, preierarhizându-se-ntru a-ntreÈ›ine relaÈ›ii reciproc avantajoase cu uie ! Ah ! È™i ce-aÈ™ mai arunca cu noroi în munca lor ! Ah ! cât îi urăsc ca È™i pe ăia de dinainte de aia ! fiindcă de fapt, uuuuuni-ver-si-taaaarii de ne bagă manuale denotând incultura lor psihopedagogică de n-a dat nici unul gaură la puÈ›ul gândirii vreunei HimenuÈ™a BukamaÈ™kina, ca È™i toÈ›i ăștia, răsprofi, cumularzi, atitudinari, TOÞI o duce bine, fă ! È™i nici nu te consideră intelectuală, CenÈ›ico ! colega lor ! Ãștia, dragă, nici nu e cu tine, COLEGII TÃI, INTELECTUALII !!! Ei umblă cu creierii pe sus ! Ceea ce pe noi preuniversitarii, CenÈ›ico, pe profii inferiori, pe robii cu saricile goale, NE DESFIINÞEAZà complet, pentru a ne înlocui cu ciurucuri ! Căci un bun magot de liceu poate atinge uÈ™or toate obiectivele Skinner din curricula ! Nenecesitând nici o pregătire universitară a preda TEHNICA OBÞINERII DE REZULTATE ȘI PROGRESII LA EXAMENE SAU LA OLIMPIADE ! Școala fiind ACUM un loc unde se face, fa, numai meditaÈ›ii !!! Sub drăceasca oligodeviză : cât mai puÈ›ină CARTE ! cât mai puÈ›ină EDUCAÞIE ! Ci numai care profesor vrea ritual Maslow, experienÈ›e revelatorii, ăla da, ar trebui să aibă studii mai superioare, masterate peste masterate, dar tot nu e deajuns, chiar dacă-s unicate, căci pentru a realiza trăiri de vârf, profesorul cu p mare, ca mine, e benefic să frecventeze măcar de două ori pe lună Biblioteca Academiei, interesându-se de prospătură în specialitate, orice educaÈ›ie prezentând caracter de clasă È™i pornind de la formarea imaginii despre lume a godacului ! Dar în republica răsprofilor nu mai e nevoie să citim noi la Blocurile RuÈ™ilor, CenÈ›ico, că ACUM citim prin reprezentanÈ›ii noÈ™tri ! Cari s-ar jena să defileze-n fruntea noastră la o grevă, de la universitari, răsprofi, cumularzi, arendaÈ™i, vechili până la cel mai nevinovat student, iubito ! Ah, cât îi urăsc ! Vai, cum mă remarxizez-recodrenizez de-o s-ajung membru-n KOMBED, È™i vicepreÈ™edintele acestui comitet al sărăcimii drujbene, întocmind lista neagră a primilor deÈ›inuÈ›i sau pedepsiÈ›i ! „Ah È™i ce-aÈ™ mai citi È™i eu o carte ! – ACUM tăcu, dar exclamase aseară, ghiftuită de atât tembelizor È™i lingându-se pe râtiÈ™or cu luciri stranii în ochiÈ™orii ei verzi de atâta EXCEPÞIE DE LA REGULÃ, purcica de CenÈ›ica. Dar nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa, Bonobele, să mi-o procur. Iar din CAR să iau, nu mă-ndur că e destinat la puradei !†„Ah È™i ce-aÈ™ mai evada din arhipelag ! – gemu Dudu Străchinaru. Căci presimt că după groaznica vară a lui 1999 o să vin-o grevă mare-n februarie 2000. Și È™tii tu la ce mă gândeam azi la È™coală ? Să mor eu dacă n-o să se instige prin tembelizor toÈ›i José-Maria de Piedád, zis Fafulea, zis Celmare ca È™ef de cameră, să-È™i trimită copiii la toate È™colile, peste cadrele didactice, ignorându-le sau rupându-le afiÈ™ele cu GREVà GENERALà ! Să vină, iacă dar, să facă ordine cu biciul È™i cățeaua în toate cele vreo treizeci de mii de unități È™colare ! Să facă Mizeriada ca pe o Mineriadă… diseminată, perfid ascunsă Occidentului ! Păi atunci, am mai fost EU golan, fa ? Am mai ieÈ™it EU din metrou la Universitate în loc de PiaÈ›a Unirii È™i m-a recunoscut Iordanka la tembelizor ? Pe miiine, fă, să mă fi identificat ea ?… ÃŽn nici un caz ! Că profesorii nu are drept la grevă în republica răsprofilor ! Dac-ajungi de să È›ipe guvernul la tine ca MalaÈ™a la vite ! La muuuuuncă, băi ! Adică de ce extinderea mea să ajung eu să mă simt agresat iar, dar de ai noÈ™tri deveniÈ›i ca ai lor ? Și optimiÈ™tii cumularzi, dealtfel din ce în ce mai puÈ›ini atitudinari, să se de-li-mi-teze prin neimplicare, făcând cu ochiul spre gloată că noi greviÈ™tii nici nu suntem intelectuali ca ei Și să mor eu, să te las văduvă absolută, È™i bătrână, È™i săracă, È™i… învățătoare, împovărată cu doi puradei, de nu va fi aÈ™a greva din 2000, o batjocură fără vreo singură reacÈ›ie AscundeÈ›i profii ! sau Laudă profului român ! în Sămănătorul ! (Ar fi fost prea mult un număr special al suplimentului Krestianka !) Doar È™tiri mărunte ca despre o grevă din multele, fără vreun editorial măcar, confirmându-mi-se ce-ai observat È™i tu, CenÈ›iÈ™orule, dar nu credeam : adevărul mic că e mai strânsă legătura afectivă dintre doi parlamentari, spectral opuÈ™i, decât conexiunile dintre fiecare È™i aligatorii săi, a devenit adevărul mare că sila cumularzilor de profesorii inferiori, în republica răsprofilor, nu diferă de a Cachitei Dolores față de un amărât ca mine ! Și este întemeiată pe c-o duc ei destul de bine ! Fiindcă economia, pentru upercutclas, merge perfect ! Ah, cât îi urăsc pe ai mei È™i cât de indiferent aÈ™ fi, dacă sub pretextul eradicării corupÈ›iei È™i al apărării valorilor naÈ›ionale… Mă-nÈ›elegi, e atât de simplu, că între ei È™i gloată nu se află nimic ! s-ar pomeni cu huruit ca de È™enile-n urechi, că a venit hârdăul cu arpacaÈ™ ! Cert fiind oricum c-o să-i zdrobim în Anul electoral Eminescu 2000, lăsându-i singuri împotriva stângii din coaliÈ›ie È™i rererealegându-le un preÈ™edinte de zgonhen !… Cine ? Noi care unde rezidirea țării trebuie făcută cu aceste cărămizi-formatori, cum la temelia României Regale a stat ÃŽnvățătorul. Iar eu nu vreau să stau pe post de nevastă de meÈ™ter mare în zid, ci mai bine mă convertesc pompist-analist ! Căci ce cumulard, fa, aflând el că de peste È™ase luni n-am mai cumpărat Eu Străchinaru o cărticică, È™i-ar mânji imaginea afișându-se solidar cu jegoÈ™ii ca mine, mergând chiar braÈ› la braÈ› cu mine-n fruntea convoiului, ca spre Sibir cu tancurile pe de lături, ajutându-ne să explicăm populaÈ›iei asmuÈ›ite asupra noastră de pe canale că educaÈ›ie pe gratis nu se poate oferta decât la rele ! Că poate eu oi fi gemând fără doctor È™i È›ie nu È›i-e a crede, cumularde, când mă mir : Bine, dom’ le, dar eu mor ! Ce extinderea mea ! ÃŽnsă eu într-o zi am să evadez ca Icar din arhipelagul È™colar, CenÈ›ico, È™i să È™tii de la mine un singur lucru : eu îmi dau foc la diplomă, ca să nu mai am cale de întoarcere, mă revolt, iubito, mă revolt È™i mă angajez È™i mă fac atunci Vânzător, mă apuc de o meserie reală È™i cinstită, luând dintr-o parte mai ieftin È™i dând în alta mai scump ! Că chiar ăsta È™i este paradoxul român oligopedagogic, CenÈ›ico, fir-ai a dracului, că dacă EducaÈ›ia la noi ar fi apanajul resurselor umane inteligente rău, atunci peste 90 % din mezelclas È™i upercutclas ar trebui să provină din învățământ !!! Ceea ce ar fi însemnat ca noi să fi avut ACUM în republică o cleptocraÈ›ie cultă ! Or cleptocraÈ›ia noastră nu cumpără cărÈ›i pe măsura ponderii ei în economie ! E clar, fato ! Am fost indus în eroare de AkimuÈ™kin, nu i-ar putrezi oasele ! că el mi-a băgat în cap ce miÈ™to e È™tiinÈ›a È™i ce bengos s-o predai, ascunzându-mi tocmai ce nasol e să fii cadru… didactic de zgonhen, preuniversitar ! Și să sufere din vina ta È™i puradeii, Genaro È™i Maricusa, ca să nu mai amintesc de sacrificata de Inocencia, când vede ea din balcon trecând nunÈ›ile spre primărie, cu drujbence sfidător-costisitor îmbrăcate-încălÈ›ate, È™i comunitatea asta nici nu ne mai invită, dispreÈ›uindu-ne ca pe ultimii săraci, deoarece noi nu suntem solvabili să dăm vreun dar ! Sau ne invită menÈ›ionând cu pălmuitoare milă că ei nu vor să ne arunce-n cheltuieli, că ne înÈ›eleg bine situaÈ›ia È™i nu se supără dacă nu venim ! Blestemat fie ceasul când m-am îndrăgostit de aria curriculară Matematică È™i ȘtiinÈ›ele naturii, în speță de biologie, CenÈ›ico ! Ca È™i de a fi profesor ! Datorită bestiei de AkimuÈ™kin, profesorul meu, care abia ACUM pricep eu că banditul nu proiecta situaÈ›iile de predare-învățare tocându-le cu satârul pe obiective operaÈ›ionale din secolul lui Buffon, singurele accesibile de să le descopere elevii, ci la catedră el oficia în funcÈ›ie de receptivitatea noastră, afectată de acea irepetabilă oră din zi, de acel soare unicat de toamnă, de langusta, revolverul sau prezervativul adus în clasă de careva, de cum am dormit, de ce-am mâncat sau n-am mâncat, ce-am băut sau ce-am fumat după cutare meci sau chiul, da, CenÈ›ico, satanistul ăsta avea un dar diabolic al logoreei È™i al modelismului, încât îți confisca È™i minÈ›ile, delirând despre tot felul de miracole, de am avut revelaÈ›ia fericirii ca fiind tocmai starea de să stai în aria curriculară È™i să citeÈ™ti cărÈ›i cu animale, plante, insecte È™i bacterii È™i organe secÈ›ionate color, fără să aÈ™tepÈ›i nimic ! nici măcar a nimeri animalul câștigător pentru o primă tranșă la teleloterie, probabil struÈ›ocămila ! Ay ! nu È›i-ar putrezi oasele, Fomo, tătucule, pensionarule, dacă tu ca un NESIMÞIT È™i un pericol social ce erai, ca orientare È™colară È™i profesională, n-ai È›inut tu cont neam, că noi elevii poate luam de la tine model vocaÈ›ional, interiorizam modul tău pervers de-a fi-mpăcat senin cu răhățiÈ™uri È™i cu vechituri, cu È™tiri È™tiinÈ›ifice de pe-o margine de ziar, ignorând că va veni È™i-n muie uie, c-o redefinire a fericirii ca fiind vocaÈ›ia de a consuma încât să devenim sfâșiaÈ›i doar pentru că vecinul are mai mult ! Bestie ! Bestie de la catedră !… Futu-È›i mohorÈ›ii mă-tii ! O dungă de sudoare tremurată ca un apus roÈ™u pe apa plată a Lacului Titicaca, îi curgea lui Bonobo de sub freza neagră pe fruntea-ncâlcită È™i-ncreÈ›ită rău de profesionalele obligaÈ›ii de a explica, de a reduce, de a simplifica didactic, pe înÈ›eles, atât motivaÈ›ia deciziei de a se angaja la benzinărie, cât È™i riscurile, câte erau previzibile ! Puse accent pe jena resimÈ›ită matinal de a servi o tipsie cu douăzeci de mici È™i a bea beri, un bax, regale, fără a fi însoÈ›it È™i cronometrat la plăcere de fiinÈ›a iubită pe care din leafa lui de jeg de prof nu va mai avea din ce s-o scoată măcar o dată-n viață doi kilometri, pân’ la localul familial cu specific naÈ›ional La familia Morometzilor ! Dar de ACUM încolo va fi el permanent acolo ! CenÈ›ica, lăcrimă ceva, verzuie la atâta sinceritate, îl prinse de urechi ca pe o oală mare de ciorbă de lobodă, gătită vinerea s-ajungă până marÈ›i, cu temperarea fermenÈ›ilor prin refierbere, cum observa È™i regretatul Iosif Sava, È™i privi îndelung acest cap negru È™i trist, parcă de calmuc ghilotinat, punându-È™i-l lent, lent, lent, în poala caldă È™i moale, însă funcÈ›ională. „Tu Bonobele – È™opti ea romantic de la un timp de visare ca È™i nocturnă – nu prea posezi gena mentalității de învingător. Dar e È™i vina comportamentului dobândit, pentru că tu-ncalci un principiu fundamental al strategiei, pe care mama l-a reÈ›inut perfect de la ofiÈ›erii tanchiÈ™ti de la popotă È™i mi l-a-ncredinÈ›at mie. Știi cum eÈ™ti tu ? EÈ™ti exact ca Genaro È™i ca Maricusa la Popas, de Pobreajen, la iarmaroc, când erau ei aÈ™a de mici de ziceau prule-n loc de prune È™i-È™i înÈ›elegeau dreptul de consumator ca pe un drept de a consuma toate ciungile cu surprize niÈ™te poze cu maÈ™ini, aduse de la coropcarii din sud. AÈ™a eÈ™ti tu, împrăștiat ! Te-a făcut mă-ta împrăștiat È™i nesățios. Vorba ceea : Fedka opinci a încălÈ›at, iar Fedul s-a supărat – dă-mi opincile lui Fedka, dă-mi È™i nădragii lui Fedka, dă-mi-l È™i pe Fedka argat !!! AÈ™a eÈ™ti tu, coiotule ! Un insaÈ›iabil ! Asta È›i-ar zice mama, dac-ar mai trăi, ca strategie ! Deoarece când se dă undă verde la o ofensivă, apoi atunci toate mijloacele se focalizează pe acelaÈ™i scop, iar manevra de foc sau de resurse materiale sau umane este subordonată la acest unic obiectiv de atins până la sfârÈ™itul campaniei ! Tu, mă Bonobele, vorbeÈ™ti ca un răzvrătit de că să facem o grevă ? TU ? Parcă nu te-aÈ™ cunoaÈ™te eu bine ! Păi dacă partea cea mai jigărită a corpului… didactic ar declanÈ™a o grevă, am impresia că tu nici nu te-ai gândi la Genaro È™i Maricusa, ca la copiii tăi, ca È™i cum ai face È™i tu parte din familie, că poate ne mai măreÈ™te leafa de să le trimitem o alimentaÈ›ie mai consistentă, ci dimpotrivă, ai sta cu gândul tot la copilaÈ™ii ai altora ! Þie È›i s-ar face un dor fără saÈ›iu de Esmeralda, de MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, de Himena È™i PalaÈ™ca, de Frecardo, de Jevakin, de Esmeralda, de Gaviota È™i de ceilalÈ›i eleviÈ™ori È™i te-ai duce ca să intri în morÈ›ii mă-tii la ore ! Tu ai deveni un ordinar spărgător de grevă, Străchinare, ca fufele alea de pe la È™colile È™i liceele de odrasle de mari privatizaÈ›i, de unde provin È™i majoritatea arendaÈ™ilor È™i vechililor noÈ™tri ! De jale fiind că tu ai face însă notă discordantă nu pentru că eÈ™ti copleÈ™it de atenÈ›ii, ci deoarece eÈ™ti dintre acei perdanÈ›i contemporani selecÈ›i, pentru care ACTIVITATEA ÃŽN ȘCOALà e ca o consolare pentru vitregiile vieÈ›ii, Și rezultatul e că nu numai că tu nu ai, în faÈ›a mea, o mentalitate de învingător, măi băiete, dar tu, asemeni unei larve koro cu aromă ca de cocos de la buturugă, nu ai nici măcar o mentalitate de învins ! Să te văd È™i eu, bărbate, că È›ii un piculeÈ› la copilaÈ™i, la Genaro È™i Maricusa, transferându-le lor speranÈ›a de fericire cândva, dacă eu m-am umflat È™i buhăit la tine-n căsnicie de griÈ™uri ieftine È™i de spaghetti, fără să-mi pot da cu loÈ›iune la celulită, de să-mi menÈ›in o arie curriculară ca de farmacistă ! Ah ! de-aÈ™ apuca È™i eu să constat că te zbaÈ›i È™i tu, că te agăți fie È™i de-o churumbela ca a popii Panda la înec ! AÈ™ ! Pasivitate, pizmă È™i pantomimă ! adică cei trei p de la pauperizare, care fac pe om prost, populist È™i paradoxal, în loc să-l ducă la Prosperitate, deci la o înmulÈ›ire morbidă a veniturilor, la o pululaÈ›ie a lor ! Uite : o fost ocazie cu testări de director È™i ai evitat pe motiv că oricum Filatov nu pleacă decât primar, iar a fi director dincolo-n Galapagos, la È™coliță, ar fi departe È™i… neperformant ! Dar n-ar fi fost nici pe departe neperformant, să È™tii È™i tu ! Pentru că, Străchinare-Străchinare, managementul local sfinÈ›eÈ™te-n morÈ›ii mă-tii lotul È™colar, care-n Galapagos e de TREI ori mai mare decât la Drujba la Filatov, È™i numai cernoziom, bun de manioc È™i de mango ! Dacă tu, coiotule, te arătai printre calicii ăia de-acolo creativ-inovativ la o relansare a învățământului rural cu finanÈ›are externă pe bază de proiect atractiv È™i ai fi folosit la maximum, pe baze oligopedagogice, exploatarea muncii copilului È™i a familiei acestuia, atunci ALTFEL se uita azi lumea la mine pe drum, după ce ieÈ™eai cu legumicultura ta pe piață ! Sau de fapt nici nu ieÈ™eai, dacă erai inovativ ! Obligai pe dobitocul de părinte să cumpere, oarecum simbolic, cantitatea care i-ar reveni-n medie, È™i anume la preÈ› fixat cât mai sus, perfect legal, nu de tine, ci acoperit cu acte, de comitetul tău de părinÈ›i dominat de ăia care când intră-n megabig la Statornicia nu se uită la preÈ›, ci dacă-i marfa marfă ca-n uie ! Dar aÈ™a eÈ™ti tu de când te È™tiu : un hipoposesiv ! Nu-È›i place să ai ! Parcă È›i-e aÈ™a, nu È™tiu cum, ruÈ™ine ! Și a mai fost, pe urmă, oportunitatea excepÈ›ională, motănaÈ™ule, cu examenele de vechil, È™i iar nu te-ai dus, pe motiv că nu vrei să constrângi în morÈ›ii mă-tii pe alÈ›ii la tâmpenii È™i că n-ai nici Dacie să te deplasezi prin micuÈ›a noastră gubernie ! Parcă fiara de Kabaniha n-a avut Oltcit când au numit-o, È™i ACUM are o Volvoloancă (asta da progresie !), pe care È™i-o protejează anunțându-È™i prin fax inspecÈ›iile, ca să-i asigure directorii părinte cu maÈ™ină s-o ia de la inspectorat È™i s-o ducă È™i înapoi ! Că doar n-o fi idioată să consume pe benzină dintr-un salariu care È™i la vechili e calculat expre, ca-n sistemul sanitar, să jumuleÈ™ti ! Păi tu de ce crezi că s-au băgat cursurile opÈ›ionale, Dudiță ? Doar aÈ™a ca să pigmenteze proiectul curricular al È™colii în planul managerial ? Sau pentru divertisul curricular în sine ? Poate, dar nu-n muie ! Unde È›inta de atins este ca să aÈ™tepte, toamna, pe la fiecare vechil pe la uÈ™i, pentru aprobarea cursului opÈ›ional, întreg personalul, până-n iarnă, ba că nu-s precizate obiectivele, domniÈ™oară, ba c-ai folosit verbe unde trebuiau substantive, sau invers, ba c-ai folosit sintagma evaluare continuă în loc de evaluare perpetuă, doamnă, ba că nu rezultă modul în care cursul răspunde specificului local È™i aÈ™a mai departe, până la paradoxul român, adică È™paga, că acelaÈ™i text (!) la unele cadre e aprobat È™i la altele nu ! Ceea ce È™i era de aÈ™teptat de la zgripÈ›uroaica de Kabaniha ! Care înÈ›elege ca vechilă că există două specii de iobag pe moÈ™ia ei : 1) producătorul de bunuri materiale, ca metodista Fiokla Malafeevna, al cărei folos e că trăind printre maniocari, îți poate livra oricând la domiciliu doi saci pentru la iarnă ; È™i 2) făuritorul de valori spirituale, ca tine, Dudulache, al cărui folos stă-n că-È›i ordonă, È™antajându-te cu nesiguranÈ›a catedrei, să pregăteÈ™ti elevi de olimpiadă È™i, dacă ai rezultate, are È™i ea ca vechilă-ntre vechili cu ce progresii a se lăuda, de poate scapă de Căgiurzia-ntr-o echipă de-a arendaÈ™ilor, voiajând iar, să se mai inspire ce alte scripte se mai pot cere pentru a se inspecta, de să irosim nu 80 %, ci 90 % din timpuleÈ›ul pentru cititul CÃRÞILOR, sau măcar se asigură pe viață de gradaÈ›ii de merit, de excelență sau de eminență, ca inspectoare dominantă la noi în gubernie ! Sunt în general niÈ™te posibilități ca vechil sau ca arendaÈ™, Diță, care n-ar trebui să le subestimezi È™i care explică de ce nu se cunosc cazuri de întoarceri la catedră de bună voie !!! Pentru că din perspectivă sistemică, propășirea este întotdeauna È™i internă, nu numai externă arhipelagului ! Cel mai mare avantaj ca vechil eu zic că e că MAI MEREU MÃNÂNCI PE LA ALÞII pe de-a moaca, pe de gratis, la lecÈ›ii deÈ™chise din motive metodice (È™i de-aia, vizând delicatesele, pretinde nehalita de Korobocika cât mai multe acÈ›iuni !), sau în deplasări externe, de-È›i dă cine te invită sau ai tu diurnă plătită de norod, ca să nu mai vorbesc de regalul ce te-aÈ™teaptă când trebuie să-i dai cuiva (care se ruinează pe la bănci) calificativul să-È™i ia vreun grad prin inspecÈ›ia specială È™i, dacă ai tupeu, îți iei la pachet È™i pentru acasă la familie unele delicatese mai deosebite, dar chiar È™i fără, calculează È™i tu, mamutule, ce-nseamnă-n economia unei familii ca o guriță măcar să nu mai consume aproape deloc !… Și-ai să constaÈ›i că te simÈ›i mai lejer È™i începi să-È›i permiÈ›i niÈ™te chestii ! Iar avantajul minim ca vechileasă e oricum că controlezi tu pe alÈ›ii È™i nu te verifică altul pe tine, È™i se È™tie experimental din armată È™i din lagăre că superiorul are dreptate perpetuă ! Apoi, e o infinitate de moduri de a primi, de la cele mai scumpe delicatese de la noi din gubernie, cum am mai zis de-mi vine iar apă plată în gură peste pehaÈ™, până la diferite facilități, ca : ăla te serveÈ™te cu o reparaÈ›ie auto, aia c-un coautorat, alta c-un tratament medical, iar cutare cu o invitaÈ›ie convenabilă în concediu pe gratis sau la o piesă de teatru sau la BolÈ™oi ! De ici un pic, de colo un pic, se adună, mastodontule, È™i se simte ! Se simte bine de tot ! Regula fiind să nu fii fraier !, că atunci au È™i tartorii mai mari încredere de să se bazeze pe tine ! E un sistem foarte rodat È™i s-au înfipt alÈ›ii mai proÈ™ti ca tine, Dudiță, È™i nu văd de ce ai avea complexe ! Sunt, există, Dudiță, se mai ivesc asemenea posibilități È™i de două-trei săptămâni, coiotule, se interesează cu toÈ›ii de tine, fir-ai al dracu ! A dat de en ori telefon la È™coală personal generalul holist Vasea, care te apreciază că eÈ™ti om de SISTEM, a dat È™i Saltîciha ta, că e vacant post de manager de Casă Corp Didactic, să-È›i trimită metodologia de concurs, care-i simplă formalitate pentru tine, neexistând candidaÈ›i cu permis de a citi la Biblioteca Academiei, dându-È›i-se posibilitatea să formezi pe alÈ›ii, care e visul la orice intelectual È™i dacă È™tie, È™i dacă nu È™tie mai multă CARTE decât formatatul. Și din nou ai ezitat, ghepardule, ai zis că da, dar să mi se garanteze dotarea în trei ani cu peste 20 000 cărÈ›i, la care omul să vie dacă simte el din proprie iniÈ›iativă nevoi de formare, nu să impun fiecărui jeg din arhipelag câte 100 sau 1000 ore de recicăleală strict verbală, eventual plătite de el din sărăcia lui, cu umile mulÈ›umiri pentru adeverinÈ›a de perfecÈ›ionare, universitarului exploatator sau È™mecherului arendaÈ™ întors din uie să ne beÈ™telească, ba È™i să manipuleze că nici acolo n-ar fi dascălul plătit cine È™tie ce, semn că e tot activistul ăla, doar a schimbat o păsărească cu alta È™i e de părere că aceleaÈ™i rezultate se pot obÈ›ine È™i dacă ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa s-avem de cărÈ›i, de un sidiu simfonic, de un bilet de teatru, È™i dacă ni se aplică doar… teroarea, multiplicându-se haitele vechililor, pe banii ăia cât cuprinde È™i asigurându-se călcarea cel puÈ›in hebdomadar a fiecărei unități È™colare ! ÃŽnsă dac-aÈ™ fi fost eu pusă pe post de arendășoaică sau de vechileasă, uite cum aÈ™ fi făcut reciclarea asta, bărbate : când se evaluează extern È™colile prin examen terminal naÈ›ional de capa È™i de bac, neexistând încredere în evaluarea internă profesor-clasă, păi tot atunci Sà DEIE TESTE ȘI RESURSELE UMANE, dacă tot e cheltuială È™i deranj ! Iar ultimii 10 % ca punctaj Sà RETROGRADEZE, fiind daÈ›i afară, absorbindu-se-n loc, prin acelaÈ™i concurs ! cadre noi din gloatele care miÈ™ună pe la inputul SISTEMULUI ! Sau mai bine aÈ™ obliga fiecare salariat să-È™i calculeze anual ce PUNCTAJ a scos din rezultatele elevilor la olimpiade È™i din ce activități răsunătoare a organizat în gubernie, concluzionând singur, fără să mai întrebe, dacă a rămas în liga profesionistă sau a retrogradat ! Urmând a fi concepute punctaje È™i la È™coli, luate ca câte un tot unitar ! ConsecinÈ›a fiind că ce nu trece de-un barem compatibil uie, se înfierează ca nefiind unități reprezentative È™i retrogradează motanus mutantus din SISTEM (să nu rămână decât cu È™coli fruntaÈ™e !) È™i se desfiinÈ›ează ca niÈ™te găuri falimentare din economie, sau ca niÈ™te unități de tancuri care È™i-au pierdut drapelul de luptă, iar elevii lor, ca să-È™i păstreze egalitatea de È™anse, vor fi zilnic transportaÈ›i în comun la alte È™coli, promovate, unde găsesc È™i personal performant, È™i fax, È™i laboratoare funcÈ›ionale, È™i Internet, È™i quetzal ! Numai aÈ™a se poate asigura primenirea anuală a resurselor umane ca È™i a unităților reprezentative È™i corolarul epurării, revigorarea învățământului nostru ! Și-ai să vezi atunci bibliotecile pline, Bonobele ! Sub teroare, unii să nu pice, alÈ›ii ca să intre… Ar fi o măsură salutară ca È™i eliberarea dascălilor de sub asuprirea universitarilor, care sunt inculÈ›i din punct de vedere pedagogic È™i nici experiență cu ce se poate È™i ce nu la clasă nu au È™i soluÈ›ia viitorului e să fie decuplaÈ›i de la Ministerul EducaÈ›iei NaÈ›ionale – ce muncă educativă duc ăștia ? – È™i să treacă la bugetul cercetării, unde È™i este locul lor firesc ! Da, trebuie eradicată-n arhipelag orice formă de exploatare ! Cum bine zicea la izbă la Staruhei Izerghil, înfigându-È™i sula-n hamuri, groparul Toska BukamaÈ™kin, care pledează pentru o re-marxizare a cărturarilor proletarizaÈ›i din comună conÈ™tienÈ›i È™i susÈ›ine că deja, unindu-ne cu toÈ›i defavorizaÈ›ii, ar trebui să înființăm, paralel sfatului popular al îmbuibatului È™i coruptului de BuÈ›ai, un KOMBED, un comitet al sărăcimii, care să întocmească, pentru a face lob cu ele, listele negre cu persoanele cele mai vinovate local de exploatarea mafiotă a omului de către om È™i care ar merita trimise la Sighet, redându-se puÈ™căriei, de care a auzit el că este foarte bine întreÈ›inută, funcÈ›ională, fireasca funcÈ›ie de a face perekovkă, adică reeducare în cetatea oligoeducativă ! Deci, coiotul meu scump, până È™i Toska BukamaÈ™kin, vezi tu ? se zbate, se frământă, dezgroapă È™i îngroapă morÈ›ii, umblă… Numai noi doi, cum eÈ™ti hipoposesiv dar impulsiv, o să ne strângem de beregăți, de trahei È™i mai ales de esofaguri, acilea-n Cvartalul RuÈ™ilor, scoțând hârâituri sinistre pe laringe, devorându-ne ca niÈ™te anaconde-n cuÈ™că ! Și tu nu faci nimic, leneÈ™ule È™i tatuule ! Nu pentru miiii-ne, că eu nici nu mai am pretenÈ›ii de la un golan strâns de pe uliÈ›e, dar s-a mai pomenit atâta nesimÈ›ire ? ca la copilaÈ™ii personali, ah ! ce-mi faci ? Străchinare-Străchinare, dar tu la Genaro È™i Maricusa nu È›ii nicidecum ?†Dinspre dugheana KatiuÈ™ei venea o muzică parcă inspirată tocmai de sentimentele duioase, momentan social-democrate, ale CenÈ›icăi, È™i dedicată pentru Genaro È™i Maricusa la facultăți : o voce pasionată anunțând lumii întregi, ca la licitaÈ›ie, că fata mea, băiatul meu / sunt o valoare ! Bonobo ieÈ™i din vraja ce-l cuprinsese sub ciupiturile defensive ale dresoarei, care È›ineau loc È™i de încălzit ciorba, fără a primejdui serios parteneriatul de EXCEPÞIE DE LA REGULà ce ea-l semnase la izbă cu baba, năucit că din privirile ei È›epene țâșneau ca din niÈ™te lasere verzi camuflate-n ochiÈ™orii din grăsimea de purcică a feÈ›ei de faianță, interdicÈ›ii nenegociabile, de nici să nu mai îndrăzneÈ™ti să propui un guleai-pipiripao ca de ultima dată, ca pomană de viu din banii dupe CAR ! Și să-È›i intre bine-n cap ce spunea È™i Petre ÞuÈ›ea, că ultima dată a fost deja ultima dată, desfrânatule !!! „Nu numai la ei mi-e dorul, crăiÈ›o ! – bolborosi el cu dinÈ›ii încleÈ™taÈ›i, frecându-È™i nasul ca È™i cum ar fi acreditat-o să-È™i observe comportamentul ca pe un limbaj, alegându-È™i singură ce plăcere comunică. Mi-e gândul È™i la tine, ce putem face È™i ce nu ! Că susÈ›ii că să-mi dau acceptul să mă instaleze director la È™coliÈ›a din Galapagos, unde-o să pice la apropiatul cutremur acoperiÈ™ul pe cranii de cinocefali. Bun ! Dar dacă ne convoacă URGENT vechileasa cea creață, Kabaniha, pe toÈ›i managerii la ea la Căgiurzia, c-a venit din Paraguay cu noi idei de documente de cerut, ei, cu ce mă duc, fa, urgent ? Cu teleguÈ›a lui Fafulea ? Cu Șaliapin È™i cățeaua Glinka ?… Sau apelez la un babuin de părinte obligându-mă implicit să-i scot medie mare la copil, favorizându-l la admiteri È™i întărind astfel încă È™i mai acut INVERSIUNEA VALORILOR la noi în gubernie ? Și zici tu că managementul local sfinÈ›eÈ™te lotul È™colar, cultivându-l cu elevii, exploatând la ei, È™i recoltând ce ? Manioc, ananas, mango, papaya È™i chirimoya, varză È™i barabule. AÈ™a-i ! dar în Galapagos la noi îți ia varza cu căruÈ›a de pe câmp, È™i tu stai în aria curriculară, cu mâna la gură È™i te uiÈ›i ce mai săbii ninja È™i ce mai machete au ! Că armele de foc nu lucesc È™i nici nu le arată ! Oi fi vrând poate să mă fac È™i samurai, să pier, să mă-ngropi È™i să te măriÈ›i cu junele Marinică Drujbescu, ai ? Sau cu bogătanul de CaliÈ›oiu… Cât priveÈ™te a mă reconverti profesional vechil de-a binelea, garofiÈ›o, eu nu admit să mă oblig nici față de inspectaÈ›i, că i-aÈ™ inversa ca valoare, aÈ™a că condiÈ›ia automobilului este eliminatorie ca să verific din local în local dosarele nenumăratelor comisii, ce progresii s-au mai înregistrat È™i însuÈ™irea noului jargon în elaborarea lor ca criteriu că noi implementarăm în doi-trei ani ce alte neamuri nici în trei cincinale, cum se fălea È™i căpcăuna de Kabaniha !†„Ah È™i ce-aÈ™ mai citi È™i eu o carte de Sanda Maro, ascultând la Doma Norodului un concert de muzică din cantautorul de la Leipzig ! – sări în sus È™i schimbă vorba CenÈ›ica, folosindu-se de niÈ™te elemente de cultură ca de distractorii unui item cu alegere multiplă. Ah, să fiu eu pusă arendaÈ™, Bonobele, apăi cu resursele… umane n-aÈ™ discuta decât în ordine, ordonanÈ›e, decizii, decrete, instrucÈ›iuni, circulare È™i legi, care nu se prelucrează, ci se implementează ! ÃŽn schimb, investind 85 % din buget numa’n acÈ›iuni care să mă reliefeze, planificându-mi permanent doar fapte mediatizabile, generând minimum o conferință de presă pe săptămână, hrănind bine È™i îmbătând bine gazetarii, plătindu-le voiajuri pe lângă delegaÈ›ia mea, aÈ™ comunica personal numa’ n truisme direct cu populaÈ›ia : ba că cadrelor le lipseÈ™te a reucenici la liubovul slavofil de norod, ba că È™coala cum am găsit-o eu e o grămadă de lanÈ›uri verbale moarte, de cunoÈ™tinÈ›e memorizate-n cele mai grele cazne, când noi trebuie să-l învățăm pe cimpanzeu nu cultură, ci meserie, cum cere È™i patronul, care-l întreabă pe absolvent, stimaÈ›i concetățeni, ce È™tie să facă, nu dac-a citit în morÈ›ii mă-sii cărÈ›i, fiindcă nu cum s-a format huila e mai important (asta e treaba consilierilor È™i a savanÈ›ilor), ci dacă tineretul nostru are competenÈ›e performant s-o scoată-n cantități suficiente din abataj, ca să aibă pensionarii cu ce se-ncălzi când vine crivățul de la Verhoiansk ! Aceasta este esenÈ›a unei EDUCAÞII SÃNÃTOASE ! Un învățământ profesional, nu unul de cultură generală, pentru că la noi problema nu e etică să nu furi, ci de calificare-n muncă ! Mai mult, m-aÈ™ plânge continuu aligatorilor că întâmpin din partea cadrelor didactice o rezistență îndârjită la schimbare, că mă strofoc degeaba să le schimb mentalitățile, m-aÈ™ văita că sunt cam puturoase, că nu munceÈ™te, dovadă iresponsabilitatea cu care fac grevă, dând exemplu rău la cercopiteci, când ar putea foarte bine munci de È™apte ori mai performant pe salariile ajunse de È™apte ori mai mici ! Iară tu-i dai cu cinstea, coiotule, care dacă erai avocat, ai fi fost unul al statului, al perdanÈ›ilor în general, nu al marilor întreprinzători, care să-È›i dea È™i È›ie-n morÈ›ii mă-tii o cotă din cât cont le salvezi nu prin pledoarie, ci prin relaÈ›iile tale ! Dar însă totuÈ™i cu tocmai… nobleÈ›ea ta, Străchinare, m-ai fascinat în morÈ›ii mă-tii din fragedă junie ! Și pe ea mă bazai, Bonobele, semnând parteneriatul cu baba de să m-avanseze la excepÈ›ional, anticipându-mi în virtutea EXCEPÞIEI DE LA ORICE REGULà prima tranșă de câștig la teleloteria animalelor ! AÈ™a că nu mă mai jigni că-È›i vreau pieirea ca să contractez o nouă căsnicie ! Și cu cine ? Cu Marinică Drujbescu ! Cu Ninel CaliÈ›oiu ! Cu niÈ™te romantici, care nu vede nici unul că nici un drujbean n-ar vota nici mort o alianță de golani, ca a lor !†Sus stelele se luminau reciporc pentru că-n stepuliță-n Drujbiță nu se mai manifesta vreo cerere pentru ceresc, iar de la discotecă de la KatiuÈ™a emana ca dintr-o cocină rece o muzică de menaj răpitoare-ntreruptă aperiodic de plesnete de capete pe la boscheÈ›i, nefiind în corespondeță biunivocă opÈ›ionalele cu extinderile, ca a itemilor de tip pereche unii cu alÈ›ii, dar contribuindu-se È™i la preselecÈ›ia masculului dominant, viaÈ›a promovând un din ce-n ce mai feroce-ntreÈ›inător legal, c-altfel te beleÈ™ti înghiÈ›ind în sec la promoÈ›iile culinare ca văduva la pornofilme È™i-i luceÈ™te bărbia de bale la plodul mariajului tău. Și se făcu un moment o tăcere s-auzi târâiÈ™ul baxului pe pistă. Și ce-i ghicise Staruha Izerghil Inocenciei, păru a confirma bufniÈ›a paca-paca : cică-n groaznica pentru jegurile didactice vară a lui 1999, o să i se întâmple ei trei nenorociri doveditoare că i-a ajuns megaciocul oranj de tucan zâmbăreÈ› al Mizeriei până la os la simfiza pubiană, cum proorocise È™i PuÈ™a dacă ia golan : mai întâi, constatarea că nu mai are chiar deloc cu ce să se-mbrace È™i să se-ncalÈ›e la È™edinÈ›a cu protofermierele ; apoi, descoperirea că toată lenjeria de pat de la părinÈ›i uzată-i È™i se crapă singură-n maÈ™ina de spălat, încât rămân plăpumile ne-nfășate complet È™i se umplu de-un slin ca la cort ; în fine, consternarea c-au început să se perforeze toate oalele È™i cratiÈ›ele mari din casă, fiind cronofag pentr-o gospodină care-ar mai citi È™i ea o carte, să nu mai poată găti vinerea pe toată săptămâna ! Pesemne staÈ›ia din cârciumioara KatiuÈ™ei înhățase È™i rupsese banda la vreo casetă È™i, până la descâlcirea resturilor, animatoarea trecu pe radio, nimerind peste un slou dulce, electoral È™i languros, retezat însă repede, intervenind umanist redacÈ›ia Statornicia, de la BuÈ›ai din curÈ›ile domniei sale. „Alo, alo ! Aho, aho, drujbeni È™i fraÈ›i, încetaÈ›i să vă futaÈ›i, lângă boii zebu v-alăturaÈ›i È™i cuvântu-mi ascultaÈ›i ! – se auzi-n hihiliză timbrul sexy al Brendei, gungurind ca când îi susÈ›inuse-n Bemweu Bonobo aria curriculară selectă pe extindere, pe subcomponente È™i pă genunchii lui subÈ›iri È™i păroÈ™i, câteva ore-n urmă. Alo, alo ! FraÈ›i români, Radio Statornicia vă reaminteÈ™te că-n domeniul fiscal există trei specii de taxe !†„Unu, taxe obligatorii prin lege ! – interveni Astolfo cu vocea lui futbolistică. Cum ar fi impozitul pe clădire, impozitul pe terenul aferent la ea È™i impozitul auto, bineînÈ›eles că-n toate cazurile enumerate doar care are !†Moluscă își aminti iar de-n ce Bemweu l-a adunat ca pe-un golan Brenda de pe Spălătura È™i-n ce palat doarme ea-ntr-o picătură opalescentă de ylang-ylang È™i-È™i zise că-mi vine spumele pe mine când raÈ›ionez că eu, ca formator român, niciodată la puradeii mei n-o să le pot da din salariu, nu maÈ™ină irascibilă din uie, dar nici măcar vreun tomberon de Dacie pe moarte ! Și nici… clădire de să plătească impozitul È™i pe ea, È™i pe terenul aferent ! Iar Brenda adăuga cu vocea ei suavă, nu È™tiu ce atenÈ›ii s-avem pentru o taxă de apărare civilă, diferită de taxele locale, ca paza comunală, iluminatul public, ridicarea gunoiului menajer sau dezvoltarea sportului drujbean în perspectiva olimpiadei balcanice din 2004 ! Stelele stepuliÈ›ei se umeziră È™i Dudu, CenÈ›icăi, adormite cu cheiÈ›a de la centura de castitate în gură, mărturisi înfrigurat ca pe somiera de moarte, că lui i s-au făcut avansuri libidinoase la Popas, să abandoneze dezonoranta profesie de cadru… didactic, creându-i-se condiÈ›ii generoase să se recalifice într-o meserie adevărată, recunoscută de norod, aceea de pompist-analist. „Oi fi fiind eu, Dudulache, oaia clonată Dolly cea lipsită de personalitate – izbucni imediat ironic CenÈ›iÈ™or dând dintre obiectivele de referință un iz ameÈ›itor ca al micilor Anfisei – dar atât de fraieră cum mă crede un țâști-bâști ca Stiopa Ciuvîrin să È™tii tu bine că nu-s, berbecuÈ›ule ! Eu sunt fată de negustori mari din Valahia, Dudule ! Eu sunt fată din vână de negustori vechi, băi provenitule, care luau încă din secolul XII dintr-o parte mai ieftin ca să dea-n alta mai scump, evitând prin È™pagă majoritatea vămuirilor, pe când ai lui Stepan Ilici Ciuvîrin nici nu È™tiau în acele vremuri să socotească È™i erau formaÈ›i moral de străbunicile mele cu harapnicul la scară.†„AÈ™a-i ! AÈ™a-i ! – admise cu frică Bonobo, înnegrindu-se ca cangrenat. Mi-aduc perfect de mă-ta des aminte, oiÈ›a mea ! Era-n amurg, ziua agoniza ca ciomăgită de moarte, când intrasem în halimentara, tânăr stagiar, să-mi iau obiÈ™nuitul mezel ca de Sibiu, tăvălit prin cretă, care-n acea seară părea mucegăit suspect, È™i cam adulmecam deviant spre o bucățică de pastramă, neagră cum e carnea de tatu, prinsă c-o sforicică-n cui, afumată È™i ea, iar mă-ta, adevărată negustoreasă, care È™tia, încă sub tanchiÈ™ti, principiul lui Fukuyama că un client mulÈ›umit, respectat È™i satisfăcut este ca È™i bărbatul, un client statornic, zice cu o duioÈ™ie timbrală de excepÈ›ie, pe care rareori i-am mai auzit-o : AIA nu e, don’ profesor, pentru DUMNEAVOASTRà ! Iacă dar că au fost neverosimile, mitice vremuri de aur în È›ara asta, micÈ™unica mea, când cadrul… didactic, poate È™i pentru că trebuia să-i tâmpească pe copii È™i, eventual, prin lămurire sau turnătorie, È™i pe părinÈ›i, în accepÈ›ia sa bolÈ™evică de activist avea un statut social de excepÈ›ie de la regulă, hm ! hm ! de excepÈ›ie de la rahat, de mă avertiza mă-ta că ce e bun È™i ce e periculos de mâncat. Eram deci, pe atunci, noi formatorii, destul de aproape, ca condiÈ›ie de statut social, de ce-ar însemna-n ziua de azi un vânzător de benzină, un pompist !†Enormul ceas ieftin È™i auriu din bucătărie, cu axul petrecut prin gâtlejul PrinÈ›esei Diana, clănțănea susÈ›inând că durata medie de aÈ™teptare la o loterie e jumate din timpul cât ar trebui să strângi bilet cu bilet suma dorită plus impozitele plus profitul exorbitant al organizatorului È™i al lui cine aprobă, asta însemnând că mori prea repede È™i ai avea nevoie de en vieÈ›i, ca la joace la Raketta ! „Ah, că naiv mai eÈ™ti È™i tu, măi Dudiță ! – explodă purcica de CenÈ›ica parcă mărindu-È™i niÈ›eluÈ™ ochiÈ™orii de leuÈ™tean pierduÈ›i în rotunjimea obrajilor aparent pudraÈ›i cu făina de orez a gheiÈ™elor preparând un ceai verde din yerba maté. Poate că pur È™i simplu delicatesa aia a mamii nu era pentru tine, mă amărâtule !!! O fi fost pentru miliÈ›ian sau pentru popă sau pentru altă lighioană sau gândac ! Cel mai probabil pentru vreun inspector… Vezi tu, Bonobele, È™i n-aÈ™ vrea să cad în melancolie blegoasă tocmai ACUM, să alunec cumva în troaca cu tristeÈ›e ca când am piÈ™at cel mai mult obiectivele cadru după REVELAÞIA DE LA CUÞARIDA, dar eu totdeauna am apreciat la tine, ca È™i mamica, calitățile imaginaÈ›iei, atitudinea ta de responsabilitate, care e cu atât mai rară cu cât urci scara socială, predispoziÈ›iile tale pentru creaÈ›ie, grija pentru menÈ›inerea sănătății proprii È™i a celorlalÈ›i, stăpânirea unor operaÈ›ii superioare ale intelectului È™i raÈ›iunii, aptitudinile de organizare metodistă, virtualitățile sau progresiile în comunicare sau în inserÈ›ie, posibilitățile de dezvoltare personală, fineÈ›ea estetică sub toate formele de bun-simÈ›, iactanÈ›a spirituală în jocul fin al abstracÈ›iilor È™i în promptitudinea memorizărilor È™i restituirilor in integrum, atitudinea ta față de învățarea din eÈ™ecuri È™i mizerie, ca È™i deosebita ta capacitate de adaptare la viaÈ›a familială È™i la unitatea È™colară ca instituÈ›ie cu È™tampilă proprie È™i, în fine, felul cum abordezi diferenÈ›iat monstruosul tău bagaj de cunoÈ™tinÈ›e, utilizându-le aplicat în rezolvarea problemelor noastre cotidiene ! Dar… Dar de ce morÈ›ii mă-ti-È›i place È›ie, iubitule, să te iluzionezi atâta ? Ca È™i cu benzinăria asta ! Tu eÈ™ti chior de tot, mă Dudulache ?… Și doar ai doi copii de aranjat !!! Tu nu vezi, mă sobolule, că e vorbiÈ›i toÈ›i ? Adică te angajează nea Fane Ciuvîrin pe vorbe, fără contract, iar nea Fane Filatov îți ia frumuÈ™el catedra s-o dea Vizdelei, ca nepoată a lui nea Fane BuÈ›ai, după ce-i cumpără diplomă de la Padova, ca om de lume, cu gusturi rafinate la Teleajen ! Culmea fiind că n-o să te regrete nimeni, deoarece te cari la momentul oportun din SISTEM tu care È™tii ce e iepurele în sine, ca experiență de vârf (peak experience în sensul lui Maslow, 1973), povestindu-le copiilor vreo dramă cu vipoii noÈ™tri la vânătoare, È™i te substituie activ o incalificabilă gestionând skinnerian ocazii de învățare din a da la iepuri mai în spiritul noilor curricula. După care titularizare a ei, îți trag toÈ›i trei nea Fane câte un È™ut în aria curriculară, de rămâi pe drumuri È™i de la È™coală, È™i de la benzinărie, s-aibă Drujba de cine se râde paremiologic până-i va schimba Feodor Federico Frecardo numele-n Ciudad de Mcdondo !… Aia e, Dudule ! Numai că È™i aÈ™a stai tu ca frunza de eucalipt pe Spălătura : cum importă Vizdy diploma, cum te transferă-n morÈ›ii mă-tii generalul Vasea-n CuÈ›arida, în… interesul învățământului ! Ceea ce poate că te-ar dirija spre o mai prehensilă priză de conÈ™tiință că drumul nostru spre înalta societate, Bonobele, e cu sens unic, pe la pod pe la Spălătura, È™i evident că nu mai e cazul ca să È›i-l indic ! Să ne luăm pământul nostru È™i al copiilor înapoi !… Ceea ce este foarte problematic dacă n-ai fost tu-n stare pân-acum să te privatizezi la ce cap ai ! de-l recunoÈ™tea È™i invidia până È™i mamiÈ›ica, elefănÈ›elule !… Adu-È›i aminte de scena aia macabră, de-a găsit ea sub È™osetele tale-mpuÈ›ite de la cules porumbul cu babuinii È™i aruncate-n baie, ce, mă Dudulache ?… Un gândac de bucătărie cu crăciÈ™orii-n sus ! Asfixiat. Gazat. Și tu, când te-a admonestat, în loc ca să te superi pe ea, È™i ca ginere s-o-njuri sau s-o baÈ›i, ai prins gust de să studiezi aceste insecte inteligente È™i nefericite, care-n era nanotehnologiilor È™i a microroboÈ›ilor tind să se apropie de om cum odinioară cățelul, cu perspectiva de a-l ramifica noi, prin selecÈ›ie artificială È™i manipulări genetice, în sute de rase de bijuterii de gândăcei de diferite mărimi, culori, forme È™i utilități. Din care cercetări È›i s-a născut lucrarea de gradul unu, apreciată până È™i de Foma AkimuÈ™kin, gagicul mamii, consilierul ei ! Iacă dar că È™i mamica concepuse că tu, mastodontul meu, te-ai născut din părinÈ›i biologici elev supradotat la bio È™i copil de export la Rio, ursită al cărei destin însă n-ai putut să-l valorifici pe un plan superior deoarece soarta È›i-a fost de nu te-ai căcat în scăldătoare ca mine mică, Bonobele, scumpule, cum ar fi prevăzut È™i horoscopul, încât tot ce È›i s-a dat a fost minunatul tău caracter nonprofit ! Pe care-l invidia È™i-mi zicea, sărmana mama, că locul tău nici nu era lângă mine la Căgiurzia sau la Drujba, ci la vreun patron euroatlantic, exploatator sălbatic, care să scoată untul creativității din creierii din tine, pe la vreun institut străin, unde să È›i se dea cărÈ›i, aparatură È™i liniÈ™te dinspre partea materială, nu să-È›i pui mintea la contribuÈ›ie mai degrabă la cum plătim întreÈ›inerea decât la critica raÈ›iunii pure È™i a puterii de judecată la gândaci ! Ca să nu mai adaug poemul tău oligopedagogic pentru suflete moarte, din cauza căruia prevăd c-or să te dea ăștia afară s-ajungi paznic la Popas, în loc să te facă arendaÈ™ ! AÈ™a că, în concluzie, mama ar fi avizat negativ acceptarea propunerii lui nea Fane Ciuvîrin de să te reconvertească din profesor masochist în prozaic pompist-analist, tot masochist, fiindcă ea ar fi obiectat irefutabil că tu eÈ™ti congenital un bărbat cu caracter nonprofit, urmând să aÈ™teptăm, în consecință, liniÈ™tiÈ›i, cuminÈ›ei, roadele strategiei mele de anticipare-n virtutea EXCEPÞIEI DE LA REGULà a primei tranÈ™e de câștig la teleloteria animalelor, mizând pe struÈ›ocămilă !†„Ia mai taci, fa, din cavitatea bucală ! – o sfătui oral de la distanță tot mai mare, cam neconvins, Bonobo, căzut într-un fel de leÈ™in de foame superletargic, demult eveluându-se telepatic când cu vecina de la unu, Vanessa, fată de viol tanchist desfătându-se-n Cartea Rusă beletristic la veioză, când cu-ndepărtata Malașă, legănându-se-ntr-un hamac sub ghirlandele de salchicheria cu trandafiri apetisanÈ›i. Și nu mă mai consilia atâta, CenÈ›ico, ce decizii să iau, că-s congenital un Supradotatus supersupradotatus È™i n-am ajuns încă la vrâsta la care, senior plastifiat în proiect, nu mai deosebeÈ™ti când sfârÈ™eÈ™te un serial È™i când începe o telenuvelă È™i nici nu pot trece cu vederea, femeie, că te-ai autosuspendat de la mine din stafffffful imaginar !!!â€
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy