... ce ciudă mi-e pe ei. Ce frumoasă cred ei că e viața! tot e un alb sau negru. de mici sunt așa.Îi văd pe cei din jurul meu: niște principii morale de invidiat,principii...
degeaba au însă ideile dacă în practică sunt amorali. Îmi place, ador la ei nonsalanța cu care-și încalcă normele de neclintit. Circul e foarte aproape de mine, la nici 3 minute, dar n-am fost de ani buni pe-acolo, îmi ajunge să deschid ochii. Uneori totul pare a fi o mare arena de
circ dar deseori dă impresia de bal mascat; Mă drace ! ei ce gândesc? pe ei ce-i preocupă ?
- Știi cum e ? pe majoritatea oglinda, se iubesc atât de mult încât dacă ar putea ...mmda, sau caută să atragă, sau pur și simplu le e frică să nu fie respinși. Ceilalți tind spre autism. Uneori mi-e tare milă de ei.Habar n-au de unde vin, unde sunt și încotro se duc. mă plictisesc. Sunt la fel, măi Radule, sunt la fel. Sunt slabi, pentru o iluzie sunt gata să renunțe la tot. Așa de ușor e să-i cumperi! e mare plictiseală să joc aceeași piesă de atâta timp; noroc cu cei ca tine, mai am cu cine povesti. Aproape nimeni nu mai povestește cu mine, toți îl vor pe El și toți vin la mine. Eu ce sa fac cu ei ? Mi-a zis El să îi învăț, să-i inițiez, dar copii mai proști n-am mai văzut. Ei cred că-
- Dar arta ? nu îi apropie fosta lor gradină ? nu-i face să-
- Arta ! arta le dă un miraj ce îi face să creadă că sunt. Cum te face pe tine acum Chopin.
- mmm ! mă scurg peste geniul și degetele lui. ce om trist trebuie să fi fost.
- mda. N-a trăit mult și nici moartea n-a fost prea blândă cu el, tuberculoză, singur, cu dor de Polonia. Toți se duc așa-
- Cred că întrec măsura, la fel ca cel ce a preferat să-și vadă zeul și a plătit cu lumina ochilor. E gelos Dumnezeu ? spune-mi despre el ?
- Crezi că te ajută la ceva dacă știi ? toate la timpul lor. Nu mai fugi de timp, mergi cu el. te-ai ars,acum știi.
- O iubesc ! mai drace, și n-o am !
- O iubesti ! ajunge.
- Cum s-ajungă, dacă vreau să...
- E de-ajuns !
- Ei ?
- Nu ! ție.
- ... așa nu mai îmi pasă nici de ea uneori. așa de sătul sunt de lume. Zi de zi aud aceleași lucruri, mereu aceleași, aceleași, aceleași. Și se cred fericiți. Le pui în față o pereche mai altfel de jeans, sau o curvă, sau o poezie și le moare macaroana. Brusc toți sunt triști, fiecare cu ale lui motive.În top e tot timpul însă invidia, sexul, trufia. aceleași roluri.
- Tu îi vezi doar de câțiva ani și te plângi. Uită-te la mine ! eu îmi joc rolul încă dinaintea lumii. E chiar
obositor să fiu mereu undeva ascuns, ca nu cumva El să mă prindă pe peliculă, și să-i soptesc fiecăruia ce să spună. Ies uneori însă faze comice, îmi bag câteodată coada prea tare, sau o las aiurea și se mai împleticește câte un luminist. Să ne vezi la montaj cum ne chinuim să tăiem cadre, să punem tot felul de efecte care să-mi mascheze un fir de păr, sau un vârf de limbă.
- Mă aghiuță, cum e să fi frate cu timpu' ?
- E groaznic ! mi-e ciudă pe oameni ...
- Mi s-a făcut frig mă. Auzi cum vuiește vântu'. Adu niște jăratec. și mai dă-mi și mie vinul ăla că tot la
tine-l ți.