- Dacă tot am venit, măcar să ne ocupăm de maimuța asta bolnavă, spuse Eusebiu Duță.
- Măi, Duță, tu nu vezi că e de pluș? Cum să fie bolnavă? Nu simte nimic, zise matematicianul Flaviu Costache.
- Vezi cum vorbești despre Terminator! E o maimuță ca toate celelalte, simte tot, îl mustră Dorinel Ionescu pe matematician.
- Terminator? Așa un nume i-ai dat tu unei maimuțe de pluș? întrebă șoferul de autobuz Liviu Lincar.
- Da. Ce are? Mi se pare un nume foarte interesant, răspunse Dorinel.
Terminatorul oftă. "Ce adunătură de proști," se gândi și hotărî să mai asculte.
- Nume interesant pentru un robot ucigaș, nu pentru o maimuțică, spuse șoferul.
- În primul rând, nu e maimuțică, e maimuțoi. În al doilea rând, Terminator e un nume potrivit, explică Dorinel.
- Nu se spune maimuțoi, un maimuțoi e altceva. Chiar dacă e mascul, tot maimuță se numește, zise Eusebiu.
- De unde știi dacă e mascul sau femelă? E de pluș! zise enervat matematicianul Flaviu.
- Dacă-l cheamă Terminator, e clar că e mascul, spuse Johnny Trenul, care stătea într-un colț și până atunci nu scosese nici un cuvânt.
- Da, asta e clar. Deci, îl ducem pe Terminator la veterinar? întrebă Dorinel.
- Nu lucrează Dr. Babenberg, explică Johnny Trenul.
- De ce?
- A plecat la mare.
- Atunci ce facem?
- Nimic, spuse liniștit Liviu.
- Dr. Babenberg nu e veterinar, spuse Eusebiu.
- Știu, dar e singurul doctor care tratează animale din pluș, începu Dorinel. Johnny, știi la ce hotel stă Dr. Babenberg?
- Da, la Arad.
- Hai la mare! strigă Dorinel. Liviu, adu autobuzul tău.
- Bine, mormăi Liviu.

Când ajunse la autogară, Liviu se întâlni cu șeful lui, Cătălin Lupu. Acesta arătă că este interesat de ce face Liviu:
- Ce cauți aici, mă?
- Domnu’ Lupu, vreau și eu autobuzul.
- Mă, eu ți-l dau, da’ să nu joci iar ping-pong pe autobuz, că ai îndoit tabla data trecută.
- Nu, domnu’ Lupu, vreau să mă duc la mare.
- Aha, atunci e bine. Na cheile!

După vreo oră, cei cinci prieteni și Terminatorul erau în autobuz, cu destinația Neptun-Olimp. Deoarece locuiau la Lehliu, nu aveau foarte mult de mers. După o cotitură a șoselei, Eusebiu îi zări pe faimoșii vânzători de struguri de la Medgidia. Foarte impresionat, Eusebiu strigă:
- Hai să oprim aici să luăm struguri!
Liviu apăsă cu toată forța pe frână, iar Terminatorul zbură din scaun și se lovi de parbriz. Nervos, Dorinel spuse:
- După ce că era bolnav, acum mai e și lovit la cap! Vezi ce-ai făcut, măi, Liviu?

Cu gândul numai la struguri, Eusebiu coborî din autobuz, se împiedică de o pisică, căzu, se ridică și ajunse în sfârșit la vânzători.
- Vreau și eu un kilogram de struguri, Eusebiu îi spuse unei băbuțe cu basma în cap.
- Turcești? întrebă băbuța.
- Românești n-aveți, d-ăștia de-aici, de la Medgidia?
- Nu, dom’lu, nu s-a făcut ăștia, dar avem struguri turcești, buni, răspunse băbuța.
Eusebiu observă că lângă băbuță stătea un scaun de pescuit.
- Bună ziua, spuse Eusebiu către scaun.
- Bună ziua, ce doriți? întrebă scaunul.
- Și dumneavoastră vindeți struguri?
- Nu, mai mult caise, dar am și struguri.
- Românești?
- Nu, turcești.
- Eu vroiam românești, zise Eusebiu și se urcă înapoi în autobuz.

Liviu apăsă pe accelerație, făcându-l pe Terminator să zboare din brațele lui Dorinel direct într-o bară de oțel. Trecu încă o oră, iar autobuzul se opri obosit în fața hotelului Arad. Cei cinci prieteni intrară în hotel, Dorinel cărându-l pe Terminator, care era într-o stare foarte avansată de șoc. Cel care stătea la recepție se uită urât la ei, după care spuse pe un ton autoritar:
- Hotel cu circuit închis, n-aveți voie să vă cazați aici.
- Nu vrem să ne cazăm, îl căutăm pe Dr. Babenberg, puteți să-i spuneți că am venit? întrebă Johnny Trenul.
- Babenberg și mai cum? întrebă recepționerul.
- Doctorul, răspunse Eusebiu.
- Aha. Bine, stați să îl sun. Cred că e în cameră, zise recepționerul, după care formă un număr de telefon. După câteva secunde le spuse celor cinci prieteni:
- Îmi pare rău, nu este în cameră.
Cei cinci ieșiră, dezamăgiți, din hotel.
- Acum ce facem? întrebă Dorinel.
- Hai la pescuit de guvizi, zise Liviu, șoferul de autobuz.
- Hai! strigă Eusebiu și alergă în direcția plajei.
Ceilalți patru îl urmară, uitându-l pe Terminator în fața hotelului Arad. "Ce adunătură de proști," se gândi și intră în hotel.
- Vreau și eu o cameră single, îi spuse recepționerului.
- Legitimația, vă rog, zise acesta.
Terminatorul căută prin blană și scoase o legitimație.
- Terminator Munteanu, bine ați venit la Hotel Arad! spuse recepționerul și îi dădu Terminatorului cheile.