agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 
Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 6078 .



Sonata Kreutzer
prose [ ]
cap. VII, VIII, IX

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Lev_Nicolaievici_Tolstoi_(1828-1910 ]

2005-06-27  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Elena Hasnaș




VII


- Da, asadar aceste jerseuri, si bucle, si tournure m-au inhatat si pe mine. Si nu era greu sa ma inhate , fiindca fusesem crescut in conditiile in care, ca si castravetii in sera, cresc toti tinerii care se indragostesc usor. Caci hrana noastra prea abundenta si excitanta , ca si totala inactivitate fizica in care traim nu contituie altceva decat o sistematica at(z)at(z)are a poftelor trupesti. Poate ca te uimeste ceea ce-ti spun, totusi asa este Nu mi-am dat seama de toate acestea pana in vremea din urma.Acum insa vad. Tocmai de aceea ma chinuieste atat de cumplit gandul ca nimeni nu stie lucrul acesta si, in schimb, oamenii indruga nerozii, cum facea cucoana de adineauri.
Da, domnule, asta-primvara, niste mujici au lucrat prin partile noastre la un terasament de cale ferata. Hrana obisnuita a unui flacau de la tara se compune din cvas si din apa , si el traieste, e vioi , sanatos, lucreaza la camp, ceea ce este o munca mai lesnicioasa. Cand vine la calea ferata, merindele lui sunt pasatul si un funt de carne. In schimb isi cheltuieste carnea asta in sasesprezece ore de lucru, cand cara cu taraboanta o greutate de treizeci de puduri. Si revine tot acolo. Pe cata vreme la noi , care consumam cate doua funturi de carne , vanat si alte bucate si bauturi excitante – pe ce se duc toate astea ? Pe excese ale simturilor .Si daca se duc astfel si supapa de siguranta e deschisa , astfel totul e in perfecta regula; dar ia incearca sa inchizi supapa , cum am inchis-o eu un anumit timp, si pe data vei ajunge la o stare de excitatie care , trecand prin prisma vietii noastre nefiresti , va imbraca expresia celei mai neintinate iubiri, curate ca lacrima, uneori chiar platonica. M-am indragostit, cum se indragostesc toti. Nu lipsea nimic : nici accesele de extaz , nici induiosarea, nici poezia. In fond aceasta dragoste care ne copleseste nu e decat opera mamicai si a croitoreselor pe de o parte, iar pe de alta a prisosului de hrana si a vietii de trantori pe care o ducem . Daca n-ar fi fost , pe de o parte , plimbarile cu barca, croitoresele si rochiile ,corsajele colante si multe altele , daca nevasta mea ar fi purtat un halat prost husut si ar fi stat acasa, iar pe de alta parte daca eu as fi trait in conditiile normale ale omului care mananca numai atat cat ii este necesar pentru munca lui, si daca as fi avut supapa de siguranta deschisa, caci prin nu stiu ce intamplare se inchisese in timpul acela – nu m-as fi indragostit si nu s-ar fi produs nimic din toate acestea.



VIII


- Ei , aici insa toate s-au potrivit parca dinadins: si starea mea, si rochia ei frumoasa, si plimbarea cu barca, pe scurt totul a izbutit . De douazeci de ori nu reusise si de asta data a reusit. Intocmai ca o capcana. Nu glumesc. Caci acuma casatoriile se aranjeaza niste capcane . Ce, nu-i firesc ? Fata e coapta , deci trebuie maritata . Pare foarte simplu cand fata nu-i sluta si sunt barbate dornici sa se insoare. De altfel, asa de proceda si pe vremea batranilor . Cum ajungea fata la varsta maritisului , parintii puneau la cale casatoria.Asa se obisnuia si asa se obisnuieste peste tot ; la chinezi si la indieni, la mahomedani si la noi in popor ; asa se obisnuieste cel putin la nouazeci si noua la suta din oameni. Numai noi, desfranatii, adica unu la suta chiar mai putin decat atat, ne-am gasit sa spunem ca sistemul e vicios si am nascocit unul nou. Ma vei intreba ce este nou , aici ? Ei bine,nou este aceea ca fetele stau iar barbatii umbla incolo si incoace si aleg ca la piata. Iar fetele asteapta si gandesc; dar nu cuteaza sa spuna:”Frate, alege-ma pe mine, fratioare ! Nu , pe mine. Nu pe dansa, ci pe mine : uite ce umeri si frumuseti am eu .” Iar noi barbatii, umblam de colo-colo , ne uitam ici , colea, si suntem foarte multumiti :” Stiu bine ca pe mine nu ma agata nimeni ,” par a zice ei . Umbla, se uita si sunt foarte multumiti ca toate astea-s oranduite pentru ei. Dar uite ca o data nu s-a ferit si, pac, s-a agatat !
- Deci, care e solutia ? l-am intrebat. Doar n-oi fi vrand ca femeia sa faca cererea in casatorie ?
- Vezi, nu stiu ce sa-ti raspund; dar de vreme ce este egalitate, egalitate sa fie. Daca oamenii au hotarat ca petitoria este umilitoare , apai asa e de o mie de ori mai rau. In primul caz drepturile si sansele sunt egale , pe cata vreme in ultimul caz femeia este ori sclava expusa la piata, ori momeala la capcana. Spune-i unei mame sau chiar fetei adevarul si anume ca singura ei preocupare e sa vaneze un mire. Doamne, ce ofensa ! Or, ele nu fac decat asta si nici nu pot sa faca altceva. Si e ingrozitor sa vezi sarmanele fete inocente , uneori tinere de tot, ocupandu-se cu asa ceva. Si, repet, macar daca ar face-o deschis, asa insa totul nu e decat inselatorie. “ Vai, originea speciilor, ce interesant ! Vai, Liza se intereseaza indeaproape de picture ! Dumneata vei veni la expozitie ? Cat e de instructiv ! Dar plimbarile cu troica, dar spectacolele, dar simfonia ! Ah, ce minune ! Liza mea e nebuna dupa muzica. Dar de ce nu impartasesti si dumneata aceste convingeri ? Dar plimbarile cu barca ! “…Toate insa au unul si acelasi gand :” Ia-ma , ia-ma pe mine! sau : Ia-o pe Liza mea ! Nu, pe mine ! Haide, incearca macar !”… Vai, ce josnicie ! Ce minciuna!- incheie el si, dup ace bau cel din urma ceai, se apuca sa stranga cestile si vesela.


IX

Cunosti desigur, relua el sirul povestirii, in timp ce baga in sac ceaiul si zaharul, cunosti dominatia femeilor , care aduce atatea suferinte lumii; ei bine, toate se trag de aici.
- Cum, dominatia femeilor ? intrebai eu. Stiu ca drepturile, privilegiile aduse de aceste drepturi sunt apanajul barbatilor.
- Da,da , asta e ( ma intrerupse el) asta e tocmai ceea ce voiam sa-ti spun , asta explica acest fenomen extraordinar ca, pe de o parte, e foarte adevarat ca femeia este adusa pana la ultima treapta a injosirii , si, pe de alta parte, ea domina. Intocmai ca evreii, adica cum evreii se razbuna prin puterea lor financiara , pentru asuprirea la care sunt supusi, tot astfel si femeile. “Aha, vreti sa ne reduceti numai la negot ? Prea bine, atunci noi, negutatorii va vom dicta”, zic evreii. “Aha, vreti sa fim numai un obiect care sa va satisfaca simturile ? Prea bine, dar ca obiect de satisfacere a simturilor va vom subjuga”, zic femeile. Lipsa de drepturi a femeii nu sta in faptul ca ea nu poate vota sau nu poate detine functia de judecator – aceste indeletniciri nu-ti dau nici un fel de drepturi; a avea drepturi inseamna pentru femeie sa fie egala barbatului in relatiile sexuale, inseamna sa poate accepta sau respinge dupa voia ei solicitarea barbatului, sa-si aleaga barbatul dupa dorinta ei si sa nu fie aleasa. Sustineti ca asa ceva este oribil. Bine. Atunci nici barbatul sa nu se bucure de aceste drepturi. In momentul de fata insa femeia este lipsita de dreptul acordat barbatului. Si iata, ca sa se razbune pe acest drept, ea actioneaza asupra simturilor barbatului si prin simturi il supune in asa fel , incat alegerea lui nu mai este formala si in realitate ea este aceea care alege. Or, insusindu-si acest mijloc, femeia abuzeaza de el si dobandeste o putere inspaimantatoare asupra oamenilor .
- Dar unde se vadeste, ma rog, aceasta putere nemaipomenta ? l-am intrebat eu.
- Unde se vadeste puterea ? Pai peste tot si in toate. Ia fa dumneata ocolul magazinelor in orice oras mare. Milioane sunt ingramadite acolo, nici nu poti evalua munca depusa acolo , si vezi daca in nouazecu la suta din aceste magazine se afla un singur obiect pentru uzul barbatilor. Tot luxul vietii este cerut si intretinut de femei. Gandeste-te la fabrici. Cele mai multe dintre ele produc podoabe inutile, mobile, trasuri,nimicuri destinate femeilor. Milioane de oameni , generatii de robi care cad victima muncii silnice din fabrici numai pentru a satisface capriciile femeilor. Femeile, aidoma unor regine, tin nouazeci la suta din omenire in captivitatea lor si in sclavia muncii grele. Si asta numai fiindca au fost injosite, vaduvite de drepturi egale cu barbatii. Ele se razbuna, actionand asupra simturilor noastre, prinzandu-ne in mrejele lor. Da, totul purcede de aici. Femeile au faurit din ele insele o atat de puternica arma de actionare asupra simturilor , incat barbatul nu se poate purta calm fata de femeie. E de ajuns barbatul sa se apropie de femeie ca sa cada prada vrajii ei si sa-si piarda capul. Si odinioara ma simteam totdeauna prost, stingherit cand vedeam o doamna gatita de bal ; acum , insa ma cuprinde de-a dreptul o groaza, vad in ea pur si simplu o primejdie pentru oameni , o nelegiuire , si-mi vine sa chem. Politia, sa strig dupa ajutor impotriva pericolului, sa cer ca obiectul primejdios sa fie luat, indepartat.
Da, dumneata razi ! striga el la mine, dar eu nu glumesc defel. Sunt convins ca va veni clipa , si poate chiar foarte curand, cand oamenii vor intelege acest lucru si se vor mira ca a putut exista o societate in care s-au ingaduit fapte ce tulburau crunt linistea publica, ca aceste gateli ale trupului, care atzatza simturile si sunt ingaduite femeilor din lumea noastra. E ca si cum s-ar intesa locurile si aleile de plimbare publica cu tot felul de capcane, ba si mai rau ! De ce adica sunt interzise jocurile de noroc si nu s-a interzis femeilor sa poarte rochii provocatoare, de prostituate ? Ele sunt de o mie de ori mai periculoase !

.  | index








 
shim Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. shim
shim
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!