cîteodată mă trezesc dimineața și mă iau la palme aseară nu am mîncat merg pe stradă și-mi vine să plîng cînd văd o bătrînă cerșind ca de exemplu elisabeta vine la noi cu un braț de gladiole întreabă timid dacă nu cumpărăm flori pentru domnițe tîmpitele de la publicitate vorbesc despre cîini și pisici despre cum au făcut un castron de tocană și au dat de mîncare cîinilor vagabonzi atunci îmi vine să rup lumea în două să îngrop oamenii la care țin ca un cîine îngropînd oase și să nu-i mai găsesc niciodată măcar așa știu că nu i-am pierdut.

e ziua ei și mi-aș fi dorit să-i spun ceva memorabil dar ea face sex într-o cameră de hotel te masturbezi la ore fixe în același loc unde ai făcut-o prima dată cu ea îi scrii un mesaj te semnezi kenny ea îți răspunde you should respected my authoritah se semnează eric te uiți jumătate de oră la mesajul ei strîngi telefonul la piept ca un eschimos ce-și pune toată speranța într-un husky să-l treacă de viscol.

ești om iar azi e una din zilele în care doare cumplit să fii om ai putea să fii un petec de cauciuc pe care țiganii din satul olimpic îl pun pe foc să scoată sîrma și să o vîndă la fier vechi ai putea să fii zgura pe care bogații orașului încing o partidă de tenis să le returnezi mingile în derîdere mai bogați decît tine nu vor fi niciodată ei nu au țestoase de porțelan ei nu au pinguini în general ei nu au lucruri care să-i lege de cineva.

e ziua ei și ai fi vrut să fii cineva important nu doar cineva care s-a urcat în mașină la ia-mă nene ai fi putut să fii angajat la descarcerare să salvezi o viață pe zi și cînd te culci seara să-și lipească trupul de pieptul tău și să simtă o mie de vieți s-o privești cu o mie de ochi de fiecare dată s-o vezi altfel și drept mulțumire ea să te alinte să-ți spună iubitul cu o mie de buze e ziua ei tu nu ești decît kenny cel veșnic cu glugă și preferatul doamnei cu coasa.

totul se surpă ca un deal după o ploaie torențială vezi o femeie pe stradă și ți se pare că seamănă cu o femeie care cîndva a fost a ta palma ei seamănă cu o urmă întipărită în piele automat te pipăi să vezi dacă urma e încă acolo și lîngă ea alte urme care nu vor să dispară la primul duș te gîndești că vei intra în concediu și nu ai unde să mergi vei dormi toată ziua vei bea dacă nu ți-ar fi lene ți-ai schimba pașaportul te-ai duce la londra și te-ai înfunda cu frate-tău într-un pub ea probabil se plimbă cu skyjetul nu ai unde să mergi vei dormi toată ziua vei bea.

gîndurile stau așezate frumos în craniu ca într-o parcare de biciclete cum ai văzut la o școală profesională unde învață copii celor plecați la muncă afară te gîndești la o cerere în căsătorie trăsnită la o adică ai putea vorbi cu șeful și mîine pe prima pagină a ziarului s-o întrebi dacă se mărită cu tine te mai gîndești la o ieșire din scenă cît de cît onorabilă ai putea spune ca radu mulțumesc pentru că în drumul meu spre nicăieri mi-ați permis să trec prin viețile voastre dar pe radu ți-e puțin ciudă că el a fost primul care a scris asta.

e ziua ei și ai fi vrut să faci ceva memorabil dacă ai fi avut pașaport ai fi dus-o la buckingham palace s-o salute garda regală v-ați fi mutat într-o colonie de pinguini și-ați fi trăit happyly ever after dar nu faci decît să urăști sporturile nautice șezlongurile închiriate te masturbezi la ore fixe în același moment în care decolează avionul spre amstersdam.

ești om iar asta e una din zilele în care ți-ai dori să fii un stîlp pe care se lipesc afișe electorale sau invitații la un concert te simți ca o piatră pe care cineva o lovește cu pantofi de lac și te rostogolești în neștire.