există femei care după ce pleacă te simți ca și cum ți s-ar fi rezectat tot stomacul.
de parcă după o vreme ea nu mai e o femeie ci un organ important fără de care nu ai fi normal. cauți soluții poate ar trebui să faci totul mecanic să-ți propui conversații banale casual sex și alte asemenea.

dar știi că nu poți pentru că nu ești făcut așa iar ăsta e un diagnostic cu care trăiești ca un canceros ce-și numără zilele. și tocmai atunci vin peste tine lucrurile mărunte pe care le-ai trăit vin peste tine ca un roi de albine africane. mergi pe stradă să-ți iei țigări îți aduci aminte cum te aștepta la redacție cu pachetul de marlboro cînd salariul întîrzia. te duci la budă îți aduci aminte ce partidă de sex pe ascuns ați avut brusc nu vrei să te mai piși pur și simplu nu mai suporți să stai într-un loc ce te leagă de ea.

te gîndești că azi ai fi vrut să scrii un reportaj cum făceai pe vremuri cînd luai premii la gala presei dar nu mai contează toate ideile au zburat ca niște fazani speriați. te-ai săturat de vibe fm de fețele vesele de fețele triste de terasele acestui oraș pline de mîini care se țin de alte mîini. de toate nunțile astea ostentative și obsesive cînd știi că trei sferturi din prietenii tăi sînt în proces de divorț sau nu le merge bine. te gîndești la ce folos toată filosofeala asta despre viață și maturitate cînd nici măcar nu știi ce e dincolo dar știi că viața e o creatură pe care o disecăm ca niște cercetori dornici să afle ce organ de reproducere are.

treci pe lîngă un garaj îți aduci aminte de o partidă de sex închizi ochii îți ții respirația. scoți cartela de la interfon de ea atîrnă o broască țestoasă știi tu broasca țestoasă pe care ți-a luat-o din mall o strîngi cu putere îți intră în carne ce bine ar fi să deschizi ușa cu firicelul de sînge ce se prelinge. ajungi în casă de pe raftul bibliotecii alte două țestoase se uită tîmp la tine te așezi în pat cu ochii în tavan îți aduci aminte de televizorul ei cu plasmă vă uitați împreună la episoade din south park. te întorci pe-o parte cearșaful te urmează ca un cîine de pază se lipește de tine și ești conștient că de acum înainte acesta va fi singurul gest de tandrețe.

e patetic într-adevăr de-afară răzbat chiote băieții se pregătesc de meci. camera ba te sufocă ba e rece ca gheața ca un instrument de tortură de care-ai auzit în pardallian și fausta. ea intră pe mess îți spune că și-a luat geanta cu kenny și că are nuntă în mai i-ai spune că face o greșeală dar nu ești în stare te simți ca un motociclist care-a intrat într-un stîlp cu 210 km la oră.

e patetic într-adevăr să mai crezi încă în pinguini să mai crezi că dragostea înseamnă să transformi omul într-un organ vital al trupului tău. ai întreba bun și cu kenny cum va rămîne dar știi răspunsul și tu. kenny e absolite la modă acum e ice age sau shrek. sau poate kenny e un soldat universal depășit cine dracu mai știe.

te simți ca mîncarea sleită patul îți arde spinarea. ridici o mînă în aer te uiți la ea începi s-o urăști pentru că i-a atins sînii. urăști covorul de lînă de pe podea dacă ai căuta ai găsi în el fire din părul ei și acum. după fiecare orgasm tremura umbla goală prin casă îți arăta alunițele i-ai învățat trupul ca o rugăciune pe care o spun seara copiii.

ura ta crește îți vine să-ți legi ochii de un stîlp și să-i execuți îți vine să arunci toate coastele ca pe un mobilier vechi numai bun de pus pe foc. nu știi ce te-a năucit mai tare lucrurile pe care le-ați făcut împreună sau lucrurile pe care le-ați fi putut face. dacă ai avea vreo putere ai pocni din degete și-ar dispărea luna mai dar nu. ajungi în fiecare seară acasă te dezbraci ca un kenny mănînci ca un kenny te speli ca un kenny apoi te arunci în pat ca o rachetă de semnalizare. cine știe poate pe deasupra uitării va trece un elicopter salvator.




see ya eric