agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-12 | [This text should be read in romana] | XXIV Moartea lui Stalin adusese mare jale în unitatea militară unde lucra Ema. Până È™i steagurile care atârnau deasupra clădirilor plângeau aplecate cu capetele în jos. Fata se întreba de unde È™i pentru ce atâta jale? Ei, care era atât de miloasă, nu-i venea să plângă după acest om, care È™i în timpul războiului civil dintre roÈ™ii È™i albi, È™i în Cel de-al Doilea Război Mondial trimisese la moarte atâtea vieÈ›i omeneÈ™ti. ÃŽl asemuia cu Napoleon Bonaparte. Numai acesta pentru mărire călcase pe cadavre omeneÈ™ti. OfiÈ›erii care-È™i făcuseră studiile în Uniunea Sovietică veniseră căsătoriÈ›i cu rusoaice. Nu le mai plăceau româncele. GeneraÈ›ii întregi, în loc să înveÈ›e istoria È™i geografia poporului român, erau obligaÈ›i s-o înveÈ›e pe cea a poporului rus. Patriotismul strămoÈ™ilor începuse să dispară. Tineretul avea de toate, numai dragoste de patrie nu aveau. HărÈ›ile pe care le cartografia Ema aveau drept model tiparele sovietice, care È™tiau mai bine decât topografii noÈ™tri fiecare firicel de iarbă care creÈ™tea pe pământul românesc. Ea se întreba de ce le-o mai desena încă o dată, când hărÈ›ile erau executate fără reproÈ™? Numai poporul român, cu isteÈ›imea lui, respira uÈ™urat, sperând că în viitor trebuirile se vor aranja. ObligaÈ›iile de după Cel de-al Doilea Război Mondial erau acum terminate. ViaÈ›a oamenilor parcă era mai sigură È™i mai înfloritoare. MulÈ›i aveau apartamente È™i maÈ™ini. Românii au construit fabrici, uzine mari, blocuri È™i locuri de muncă pentru fiecare. Fiecare vroia să-È™i aducă aportul, să facă ce se pricepea mai bine. GeneraÈ›ii de ziariÈ™ti, ingineri, profesori, avocaÈ›i, agronomi, zootehniÈ™ti, își dăduseră mâna È™i lucrau fără gânduri de câștiguri fabuloase pentru generaÈ›iile viitoare. AÈ™a s-a umplut capitala È™i oraÈ™ele mai mici de parcuri, unde copiii se puteau juca nesupravegheaÈ›i. Nu li se putea întâmpla nimic. Neghina era băgată acolo unde îi era locul. Cei recuperabili erau integraÈ›i în muncă, calificându-se în meseria care le plăcea. CaÈ™cavalul era cât roata carului. Salamuri È™i preparate de carne te aÈ™teptau în magazine de-È›i lăsa gura apă. Salariile ajungeau să trăieÈ™ti în mod civilizat. Securitatea È™i armata vegheau hotarele patriei, pentru ca acest popor încercat să trăiască mai bine. Comunismul nu s-a impus, aÈ™a cum vorbea străinătatea, ci a venit de la sine. Oamenii din multe țări l-au acceptat pentru că le promitea un viitor. Românii puteau să citească cele mai rafinate cărÈ›i. Scriitori de renume mondial stăteau în rafturile magazinelor pentru a fi cumpăraÈ›i. Doamna Fernandia a avut dreptate. Ema a apucat aceste timpuri. Și citea nesățioasă. Cumpăra de la biblioteca unității cu banii până la salariu. Prefera de multe ori să nu-È™i cumpere o rochie sau un pantof. Trăia momentele cele mai fericite din viaÈ›a ei. Acum era fericită. Erau cărÈ›i din colecÈ›ia de artă. CunoÈ™tea pe dinafară toate vieÈ›ile acestora. O ajutau È™i pentru a-È™i umple golurile pe care le avea în pictură. Toate aceste evenimente ale țării pe care o iubea din tot sufletul, plus cele personale, o copleÈ™eau pe Ema. Decebal a acceptat cu greu să-i dea numele fetiÈ›ei Sideroza. Ema nu vroia să renunÈ›e în ruptul capului. Prea suferise în acea perioadă pentru faptul că îndrăznise să întrebe dacă trebuie să È›ină minte sau nu. Și l-a È›inut minte. FetiÈ›a creÈ™tea ca în poveÈ™ti. Cât alÈ›ii creÈ™teau într-un an ea creÈ™tea într-o zi. AÈ™a i se părea ei. Meri o ajuta foarte mult. Când cădea noaptea frântă de oboseală, nici nu auzea copilul plângând, care trebuia să sugă. Meri i-o aducea, i-o punea la sân È™i aÈ™a, dormind, își mângâia copilul în somn, neavând putere să se trezească. Acum avea pentru ce trăi. PărinÈ›ii soÈ›ului nu s-au lăsat până nu i-au mutat în apartamentul celor care erau de câțiva ani în Turcia. Dealtfel se căsătoriseră È™i Nelu È™i Motanu, acum erau iar claie peste grămadă. Sperau că între timp vor primi È™i ei un apartament. Până atunci venise timpul ca Decebal să-È™i dea examenul de stat. Ema îi pregătea lucrările scrise de mână cartografic È™i planÈ™ele de desen, care erau foarte multe. De câtva timp soÈ›ul era tot mai distant cu ea. Credea că din cauza emoÈ›iilor. - Ema, te rog să-i spui mamei tale să ia fata È™i până nu termin examenul să nu mai stea cu noi. Mă obosesc, nu mă pot concentra, Trebuie să am liniÈ™te! Când pleci de la serviciu poÈ›i să te duci direct la ele, nu mă supăr, stai cât vrei! Fetei nu i s-a părut nimic ciudat. O perioadă a mers bine. ÃŽi terminase toate lucrările, muncea mult È™i la serviciu, abia se mai È›inea pe picioare. Aerul fierbinte din tramvai o ameÈ›ea. Stătea de vorbă cu o colegă care-i era È™i vecină. Trebuia la un moment dat să se despartă, deoarece Ema trebuia să meargă mai departe, spre Sideroza. - Tu ce-ai slăbit aÈ™a? Eram sigură că o să ajungeÈ›i la chestii de-astea! Și cei din bloc de la mine sunt supăraÈ›i că madam Benbulea È›i-a stricat căsnicia! - Ce Benbulea, ce căsnicie, sunt puÈ›in ameÈ›ită de căldură, despre cine este vorba? - Haide de! Nu te face că nu înÈ›elegi, toată lumea È™tie prin ce treci! - Dorina, îți dau cuvântul de onoare, nu înÈ›eleg nimic din ce-mi spui! Fii mai explicită! - Adică vrei să spui că È™tie tot satul È™i tu nu? Nu-mi vine să cred! AÈ™a eÈ™ti tu, nimeni nu află nimic de la tine. Cum, nu È™tii că bărbatul tău este combinat cu una de la noi de pe scară? De vreo trei luni, este nevasta unui colonel. AÈ™a-È›i trebuie! Tu respingi pe toÈ›i care-È›i fac curte È™i uite ce-È›i face el! Pa! Trebuie să cobor! Emei au început să-i picure lacrimi din ochi, neputincioasă. Un cuÈ›it fierbinte i s-a înfipt în stomac. Intestinele au început să-i bolborosească, inima să-i bată mai repede. A simÈ›it că face pe ea. - Doamne, mă fac de râs, femeie în toată firea! Nu mă duc la fetiță, trebuie să mă duc acasă, să văd despre ce este vorba! Poate Dorina a făcut numai aÈ™a, o glumă, nu poate fi adevărat! Decebal tocmai se întorcea de la părinÈ›i. Văzând-o aÈ™a distrusă È™i-a dat seama că ceva nu este în regulă. Și a dat‑o pe glumă: - Ce, nevastă, È›i s-au înecat corăbiile? Ce arăți în halul ăsta? - Deschide repede uÈ™a, am nevoie la toaletă, discutăm după aceea! Și s-a repezit ca o nebună. - Ia spune, ce te-a apucat aÈ™a deodată? Parcă tu sufereai de invers? - Păi am avut motive întemeiate! Cineva din bloc m-a informat că, în timp ce eu mă chinuiesc să-È›i fac totul pentru examenul de stat, mă spetesc È™i la serviciu, am grijă È™i de aia mică, îți pregătesc È™i È›ie totul să nu-È›i lipsească nimic, tu îmi pui coarne cu doamna Benbulea. Nu crezi că a fost cazul să dea diareea peste mine? - Vezi-È›i de treabă, astea sunt minciuni! - Nu, nu sunt minciuni! Tu trebuia să înveÈ›i, È™i în loc să înveÈ›i te ofereai seara s-o scoÈ›i pe cea mică afară. Acum fac eu legătura! Ar trebui să recunoÈ™ti! N-are rost s-o È›inem aÈ™a până mâine dimineață! - Ei bine, da! Este adevărat! De când o avem pe Sideroza pe mine m-ai dat pe planul doi, eu nu suport aÈ™a ceva! Vreau toată atenÈ›ia să mi-o dai mie, aÈ™a am fost obiÈ™nuit! Am fost un prost! Eu pe tine te iubesc! - ÃŽmi pare bine că mi-ai uÈ™urat situaÈ›ia! Cea care trebuia să te înÈ™ele eram eu! Puteam doar să întind mâna să‑mi aleg de la ostaÈ™ până la general, toÈ›i mă admiră È™i-mi fac ochi dulci, dar eu nu fac aÈ™a ceva! Rămâi cu iubita ta, sper să te facă fericit, îmi iau câteva lucruri È™i plec să stau la mămica! Succes la examen! ÃŽn drum spre Meri, fata s-a oprit la un telefon public È™i È™i-a sunat socrii. Vroia să-i anunÈ›e ce minune de băiat au crescut. - Sărut-mâna, tataie! AÈ™a le spunea ea, după cum îi botezase Sideroza. - Alo, tu eÈ™ti, Ema? Plângi? Ce s-a întâmplat? - Sunt distrusă! M-am despărÈ›it de Decebal, trăieÈ™te cu una din blocul de vis a vis de noi! - Nu poate fi adevărat! - Ba da! A recunoscut chiar el! - Păi cum, atunci când trebuie să dea examenul de stat, el s-a apucat de prostii? - Poate i-am lăsat părea mult timp liber È™i i s-a urcat la cap! Trebuia să-l las să se chinuiască, să-È™i facă singur tot ce am muncit eu de când cu facultatea asta nenorocită pe care a lungit-o atât de nu se mai termină! - Trebuie să stăm de vorbă! AveÈ›i un copil… - Nu, tataie, îmi pare rău că vă supăr, dar eu nu pot să iert infidelitatea, aÈ™a sunt eu? Nici nu vreau dragoste cu sila! Nu mă vrea È™i gata! Manolache era singurul din familie cu care se putea discuta. ÃŽÈ™i iubea fiul È™i nu-i tolera să facă ce nu trebuia. ÃŽncepuse să È›ină la fata asta gospodină È™i cuminte. La început îl influenÈ›ase consoarta, dar de ce trecea timpul el descoperea în Ema multe calități pe care femeile din viaÈ›a lui nu le avuseseră. Chiar È›inea la ea. Și fata simÈ›ea È™i avea încredere în el. Duminica îi chema pe cei trei la masă. Se învârtea până ce soseau, atrăgând atenÈ›ia vecinilor. - Ce te agiÈ›i aÈ™a, vecine? - Vine nora cu nepoata È™i fi-miu! Vreau să È™tiu dacă sunt pe-aproape! Trebuie să fie mămăliguÈ›a caldă, altfel o mai lăsăm să fiarbă până vin ei! Niciodată nu-l punea pe băiatul lui primul. ÃŽi dădea fetei atenÈ›ia pe care o merita. După ce soseau răsturna mămăliga pe farfurie È™i-i invita pe toÈ›i să mănânce din bucatele pregătite. Sideroza se ataÈ™ase mai mult de el decât de bunică. - Puiule, dezbracă-te È™i dă-mi cămaÈ™a, maieul È™i chiloÈ›ii vreau să le spăl! AÈ™a îi făcea de fiecare dată. Ema nu îndrăznea să-È™i înfrunte soacra spunându-i că abia le schimbase. Dar soacra vroia să-i arate fiului că ea este de neînlocuit. Când pleacu fata îl apostrofa pe băiat: - De ce nu-i spui maică-ti că nu este nevoie să le spele încă o dată, după ce mă chinuiesc să fie totul cât mai bine? - Ce vrei, să mă cert cu ea? Las-o să-È™i facă numărul! AÈ™a este ea. Tot degeaba i-aÈ™ spune! - Pe tine nu te doare? De când ne-am căsătorit pățesc aÈ™a în fiecare duminică. Nu È›i se pare că o face intenÈ›ionat? Dacă nu-i spui să nu te mai lase în pielea goală, să-È›i spele tot ce ai pe tine, numai aÈ™a, să-È›i arate că eu nu sunt bună de nimic, am să refuz să merg cu tine la ei! Te duci tu cu fata! Prea vă bateÈ›i joc de mine! Decebal n-a îndrăznit să-i spună mamei. Ema a refuzat să-i însoÈ›ească. Soacra a înÈ›eles È™i nu i-a mai spălat totul de pe el. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy