agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-05-04 | [This text should be read in romana] |
Ce moaca are cu zâmbetul ăla tâmp, parcă e tot timpul fericit, are capul mult prea mic pentru trupul lui și e atât de îndesat, încât ai zice că n-are gât. Nu cred că omul ăsta a avut un gând mai profund decât cum să fac să-mi măresc mușchii și cum să fac ca să-mi pară mai mare. Și uitate și la proastele alea, care îl aprobă și îi fac pe plac și printre ele se afla și iubita mea. Ea care îmi spunea că nu-i plac tipi ăștia cu mușchi, că îi se par oribili, dar acum se tot uita la brațele gigantice ce se mișcă deasupra unei chitare în vreme ce degetele ciupesc câteva corzi. Un cover pe care îl cânta fals. Și ce freză are, cărare pe mijloc, de acu 20 de ani… Doamne, ce dracu am. Ce aș vrea să-l pocnesc, exact acum când cântă. Deși e nașpa, el nu are nicio vină că a mea prietenă râde și se hlizește la fiecare gest al lui.
Limbile ceasului încă nu arătau miezul nopții. Abia se făcuse 11. În noaptea aceea era important pentru că eram la o petrece de revelion, iar punctul de trecere în noul an era crucial. Câțiva prieteni și mai multe cunoștințe ne adunaserăm într-un loc pentru a sărbătorii trecerea încă unui an. Toți se simțeau euforici de parcă au realizat ceva măreț, de parcă anul nu ar fi putut trece fără ei. Mă simțeam bine până când a venit musculosu’ cu chitara. De ce dracu’ o fi adus o chitară la o petrecere de revelion. Nu pot să-mi dau seama. Așa am ajuns să stau lângă sticlă de whisky. Îmi umpleam paharul pe jumătate cu whisky, și din când în când luăm o dușcă dintr-o sticlă de bere, ca să mai sting din arsura tăriei. Nici nu mai știu câte pahare am băut, dar nu țineam cont. - Hai să dansezi. Ai stat toată noaptea stană de piatră. - Nu, te rog. - Haide, mi-ai promis - Bine, lasă-mă să termin de băut paharul ăsta. - Nu, asta mi-ai zis și data trecută. A pus paharul meu pe masă, apoi m-a tras de mână în mijlocul sufrageriei unde alte câteva persoane dansau. Partenera mea de dans era cea mai bună prietenă a iubitei mele. Ne înțelegeam destul de bine și era frumoasă, atât cât să mă facă să o plac. După ce am cunoscut-o îmi imaginasem de multe ori cum e în pat și am avut și un vis erotic cu ea în rolul principal. Dansa mult mai incitant decât prietena mea și de fiecare dată când mergeam într-un club îmi făcea plăcere să o văd, chiar dacă dansa cu altcineva. În seara de revelion părea extrem de dispusă să mă distreze. Venise de multe ori să mă ia la dans și încercase să întrețină o conversație, însă eu nu aveam chef. Faptul că iubita mea nu avea timp pentru mine mă calcă pe nervi. Așa că, eram prea ocupat să beau whisky și să îi urmăresc toate gesturile. Dansăm lehamite, fără chef, clătinându-mă când într-o parte, când în alta, mișcând ușor brațele. Când partenera mea de dans m-a văzut așa, mi-a luat mâinile și le-a pus pe șoldurile ei. Era caldă iar prin materialul fin al fustei îi simțeam dunga chiloților. Gâtul și părul îi miroseau a parfum, destul de puternic, dar nu mă deranja, chiar îmi plăcea atunci. Imediat, m-am gândit că aș putea să o trag după mine într-o cameră și să-mi îndeplinesc fantezia. Gândul acesta împreună cu parfumul și cu șoldurile ei m-au stârnit și am simțit asta și în pantaloni. Restul melodiei m-am gândit numai la ea dezbrăcată pe un pat în timp ce se juca cu o eșarfă, de culoare metalică, pe care o trecea ușor printre picioare. Când s-a schimbat ritmul am realizat cine era parteneră mea și m-am scuzat, motivând că trebuie să mă duc la baie. În timp ce mă spălam pe fata mă gândeam cât de jalnic sunt pentru că eram pe punctul de a strica ceva important pentru mine. Îmi era rușine de gândurile mele. Eram hotărât să mă duc la iubita mea. Să o iau în brațe, să o strâng tare la piept și să o sărut. Să mă întrebe: Ce e cu tine?, iar eu să-i zic ceva lăcrimos, cum ar fi, când te văd nu pot să mă abțin sau zâmbetul tău mă topește, mi-am zis eu pe când mă uitam în oglindă la picăturile ce se scurgeau de pe fata mea. Numai că atunci când am văzut-o, mi-au trecut toate gândurile. Se afla în același loc, cu prietenele ei, pe lângă chitarist. El nu mai cânta, doar își ținea chitara pe genunchi, zâmbea și-și tot dădea părul într-o parte. Ea când m-a văzut a zâmbit și mi-a făcut cu ochiul. Eu am privit-o pentru o secundă și m-am uitat în altă parte. Am dat pe gât ce aveam în pahar și l-am umplut din nou. Rețeta din seara aceea: whisky și bere. - Te simți bine? A venit și m-a întrebat. - Da, mă simt foarte bine, am ridicat paharul și i-am făcut cu ochiul - Eu mă distrez cu fețele și Alex e de pomină - Mă bucur că îți place chitaristul. - Nu vrei să vii și tu cu mine, la fete? - Nu mersi, mai stau pe aici. Mi-a făcut cu mâna și a plecat, sprintenă, înapoi în grupul de fete. Eu am rămas privindu-le, sorbind din whisky când, fosta partenera de dans, a venit și m-a luat de mână, cu promisiunea că ieșim la aer curat. Eram amețit și camera se învârtea puțin. Dar trebuia să beau pentru că asta fac bărbații când sunt geloși. Bea, fumează, dau din cap pe melodiile favorite, vomita și adorm pe un pat, în timp ce cameră își vede de treabă și se învârte in continuare. Am trecut printr-un dormitor întunecat, unde câteva cupluri profitau de intimitate, apoi am mers pe un hol și, în cele din urmă, am ieșit pe un balcon. Era mic și avea vedere un alt bloc, ceva mai încolo. Fără să zică ceva, a scos două țigări și mi-a înmânat și mie una. Stăteam sprijinit pe o bară de fier, fumând. Îmi era lene să vorbesc și doar fumam. - Hei, ai grijă ce faci, nu vreau să cazi de aici, mi-a zis fosta partenera de dans, actuala prietenă de pe balcon. Îi simt grijă în voce când zice asta și mă așez mai bine. - Ai cam băut în seara asta… Eu nu am zis nimic, m-am uitat la ea și am zâmbind, dând din cap. - Am văzut cum te-ai uitat toată seara la ea, face o pauză, de asta ai băut? Căută cu privirea ochii mei Am tras din țigară și am expirat fumul afară, ușor, lin, fără nicio grabă. Ea aștepta un răspuns, dar eu nu aveam de gând să îl dau. - Of, Doamne, da ursuz mai ești când bei. - Astă seară da, când beau nu cred că sunt. Adică nu mi-a zis nimeni că devin ursuz când beau. - Stai liniștit că nu-i place de Alex ăla. Cred că vrea să te facă gelos - De ce ar face asta? Am zis și mi-am încrucișat brațele. Răcoarea mi se strecură pe piele ușor dar sigur. Era frig, nu ningea și nici nu era zăpadă pe stradă. - Așa… ca să o iubești mai mult, să o prețuiești, știi. - Cum o iubesc mai mult, dacă mă face gelos?. E un plan idiot - Planul cum o fi el, dar uite că a funcționat. - Eu fiind ofticat, aproape beat, asta, e o victorie? - Nu știu, poate nu bănuia că o să iasă așa. - Stai așa, ți-a zis ceva de chestia asta? - Nu, n-am vorbit. Am zis și eu așa că te-am văzut amărât și mă gândeam că asta te roade. - Aha - Hai, aruncă țigara și hai înapoi, mi-e frig. - Stai puțin, vreau să te întreb ceva. La tine s-a întâmplat acel coup de faudre, de care vorbesc francezii, am zis expresia stâlcit, cu limba moale - Cee? A râs scurt, fals, apoi a continuat, hai la căldură până nu te damblagești de tot. M-a luat de mână și a dat să plece, dar eu am fost ferm pe poziție - Vorbesc serios… Tu te-ai îndrăgostit vreo dată, așa, dintr-o dată. Ai văzut pe cineva și erai hipnotizat, înnebunit?, am aruncat chiștocul și l-am urmărit în timp ce plutea în aer. S-a lovit de zidul blocului, apoi de un pervaz și a ajuns pe trotuar. - Vrei să vorbim despre asta acum? Aici? - Da, te rog, nu vreau să intru. O vedeam zgribulita și îmi părea rău, dar trebuia să știu. - Bine. Păi, și-a lăsat capul ușor pe spate, privind în sus, și o pală de vânt a venit și i-a mângâiat părul negru, proaspăt vopsit, nu știu. Da, cred că da, vedetele nu sunt incluse, nu? Am dat din cap. - Atunci, au rămas doi, un băiat din clasa 8-a, în timp ce eu eram în a 6-a, și celălalt, unu pe care l-am văzut la un concert și cu care am fost împreună câtva timp. De ce întrebi? - Zi-mi cum a fost cu asta de la concert - Păi, eram cu niște prieteni la un concert, într-un club și l-am văzut pe tipu’ ăsta la bar. Își luă un cocktail de culoare roșie. Nu știam ce este, dar mi-am luat și eu la fel. Tipu’ era așa de frumos, un pic bronzat, se sfârșea vară pe atunci, avea părul castaniu, cu ochii albaștri și era bine făcut. Mi-a plăcut din prima. A zâmbit privind în gol, însuflețită de această amintire plăcută. - Așa - Astfel am aflat că nu îmi place bloody mary și cu paharul în mâna m-am dus pe lângă el. Mă uitam în direcția lui și beam din porcăria aia, în timp ce-i zâmbeam cât puteam eu de frumos. După câteva minute a venit la mine, a zâmbit, s-a prezentat și mi-a propus o nouă bloody mary. Am râs și i-am zis că mă mulțumesc cu un dans, după care am lăsat băutura pe o masă și n-am mai luat-o. Și… asta a fost. - Și ați fost împreună un timp, ai zis? - Îhî - Și de ce v-ați despărțit? - Ete na!, ce e cu atâtea întrebări? De când te interesează pe tine cu cine am ieșit și de ce? - Eram curios doar. - Doar atât? - Te întreb și pentru că de când cu musculosu asta de chitarist, mă gândeam dacă vreo fata s-a îndrăgostit de el. Iar eu mi-am dat seama că nu m-am îndrăgostit niciodată, așa, dintr-o dată. Adică, am văzut și eu multe fete frumoase de care mi s-au lipit ochii, însă pe toate fetele cu care am fost, am ajuns să le iubesc doar după ce am găsit puncte comune, după ce le-am cunoscut mai bine sau am ajuns să le îndrăgesc dintr-un motiv sau altul. Aici nu pun iubirile alea puerile de când eram mic. - Poate ar trebui să le pui la socoteală și pe alea. Atunci erai mic și încă nu te gândeai doar la sex, cum faceți voi, în general, atunci a arătat cu degetul spre mine. Poate acum ai ajuns să judeci prea mult atracțiile astea, știi, cred că îți lași mintea să funcționeze prea mult când vine vorba de lucrurile astea. - De aia voi femeile vă îndrăgostiți așa de repede, am intervenit eu, râzând. - Hei, imediat mi-a tras un pumn în umăr, credeam că vorbești serios, a spus ea și a dat să plece. - Vorbeam serios, dar mă gândeam să râdem puțin. Scuze, continuă. - Păi, ce să mai zic… poate ești prea rațional când vine vorba de problemă de inimă, ca să zic așa, când a spus asta s-a uitat la mine, a zâmbit, apoi a continuat să privească spre blocul de peste drum. - Nu știu, dar să nu îți închipui că tratez fiecare femeie ca pe o problemă de matematică și îi analizez fiecare trăsătură. Tu cum te-ai simțit când l-ai văzut pe tipul ăla din club? - Pur și simplu… mi-a plăcut când l-am văzut, cum arată. Iar atunci când i-am întâlnit privirea am simțit cum îmi ard obrajii și palmele mi-au transpirat. Aveam o emoție pe care nu o puteam controla - Am înțeles, i-am spus aproape șoptit și am tăcut. După două minute de tăcere, am intrat înapoi în casă pentru că amândoi dârdâiam de frig. Acum când stau să mă gândesc la discuția pe care am avut-o cu ea, îmi vine să râd și mi-e rușine, dar am fost sincer. Atunci simțeam că e ceva foarte important și trebuia să-i spun ei lucrurile astea. Trebuia să aflu cum se simte altă persoană. Nu știu de ce. Peste câteva zile de la discuția noastră m-am întâlnit din nou cu ea și am făcut-o să îmi promită că nu spune la nimeni. S-a jurat. Întoarcerea la căldură nu mi-a făcut bine deloc. Camera se învârtea exasperant de repede, iar basul îmi omora urechile. Fumul de țigară în combinație cu mirosul de parfum și de transpirație se transformase într-o monstruozitate care mă tot împungea în stomac și eu îmi masam gâtul să încerc să nu vomit. Mă așezasem pe un scaun și încercam să mă liniștesc. Mirosul de alcool din pahare, vorbăria și râsetele mult prea zgomotoase îmi provocau o durere de cap. Voiam să-mi revin, închizând ochii, dar nu ajută deloc cu învârtitul. Plănuiam să mă duc la iubita mea și să-i spun că vreau să plecăm, numai că îmi era foarte greu să mă mișc. La un moment dat a venit ea la mine, iar eu mi-am exprimat dorința de a pleca. - Da’ unde să te duci acum? Nu e nici 12. Hai să mai stăm. - Tu rămâi cu chitaristul tău, eu plec. Am vorbit rar, sprijinindu-mă cu coatele pe genunchi - Ce? - Cu noul tău iubit… da ai plănuit bine, că știi, că de revelion, se zice, că trebuie să porți ceva nou ca să ai noroc tot anu. Tu cu ăla. Eu plec. Tot încercam să plec, însă nu prea reușeam să mă ridic. - Ce-i cu tine? De ce ești așa? - Nimic, acum eu plec. - Unde pleci așa, nu vrei să dormi puțin? Să îți mai revii? - Nu, în sfârșit reușisem să mă ridic. Mi-am făcut loc până pe hol, legănându-mă. Apoi a început adevărata aventură. Eram aplecat, căutându-mi adidașii, într-o mare de încălțăminte. Tot bâjbâind așa aplecat, monstrul m-a împuns din nou în stomac și eu nu am mai putut să mă protejez. Am vomat într-un ghiveci aflat pe hol. Am simțit o ușurare teribilă, ca și cum mi-aș fi dat jos un rucsac greu de pe spate. Atunci ea s-a grăbit lângă mine și a început să mă dezmiardă cu o mână pe cap. Mi-a dat adidași, m-a încălcat, m-a îmbrăcat cu paltonul, apoi s-a îmbrăcat și ea și am pășit, împreună, cu grijă, pe scări până când am ajuns în stradă. - De ce ai vrut să mă faci gelos?, am zis în timp ce mergeam în josul străzii căutând un taxi. - Ești gelos? - Normal, ai stat toată noaptea cu ăla - Ce drăguț, parcă ziceai că nu poți fi gelos? Nu mi-ai zis tu odată așa? - Nu îmi amintesc de așa ceva - Bineînțeles, nu îți mai amintești ce ai făcut acu câteva ore, a spus ea blând, apoi a râs puțin. Am râs cu fetele de Alex. Știu că nu e frumos, dar ai fi râs și tu dacă veneai cu mine. Nu pot să cred că-ți închipuiai că îmi place de el. - Ba da. Uite că mi-am închipuit. De ce nu mi-ai zis? - De ce nu m-ai întrebat. Și ar trebui să ai încredere în mine, iar dacă aș fi vrut să te fac gelos… a zâmbit, râzând ușor, ai fi văzut tu. După câteva minute de tăcere, mi-am deschis din nou gura. - Știi cât ești de frumoasă?, i-am zis și m-am oprit din mers - Știu. - Știi cât de mult îmi plac picioarele tale? - Știu. - Știi cât de mult îmi place să te fac să râzi? Și cât de mult îmi place râsul tău. - Știu. - Știi… mai voiam să zic ceva dar, dintr-o dată, s-au auzit niște bubuituri, iar cerul a fost străbătut de câteva raze de lumină și de pe un balcon de la etajul 1 al unui bloc am auzit o urare la unison „La mulți ani!”. - Îmi pare rău.. - Știu. Mi-a zâmbit și și-a trecut mâna prin părul meu. M-a privit și și-a lipit buzele de nasul meu, în chip de sărut. Acela a fost unul din momentele când mi-am dat sema că mă iubește cu adevărat. - Știi cât te mult te iubesc? - Da, acum, hai să te duc acasă.țțțșțțțțțțțțțțțșîăă |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy