agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ The oak
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-10-02 | [This text should be read in romana] |
Referat de fundamentare
Strict secret Domnule Prim Ministru, Domnilor Miniștri, Au trecut numai doisprezece ani de la descoperirea, pe un server din Grădiștea Muncelului, a Dicționarului Geto-Dacic, și numai șase ani de la publicarea în volum a transcrierii acestuia. Deși numai 250 exemplare din cele 300.000 exemplare tipărite au fost achiziționate, impactul publicării muncii noastre a fost covârșitor. Am dovedit, fără putință de tăgadă, existența limbii și a scrierii geto-dacilor și – lucru foarte important – întâietatea strămoșilor noștri în cele mai neașteptate domenii, începând cu vinificația, continuând cu fotbalul și încheind cu fizica nucleară, teatrul și cinematograful. Am scris încheind, deoarece, după transcrierea Dicționarului descoperit în urmă cu doisprezece ani, consideram completă lista descoperirilor geto-dacice. Până mai ieri ne gândeam că, mărinimoși, geto-dacii lăsaseră și altor popoare plăcerea de a descoperi și de a se mândri cu descoperirile și invențiile lor. Nu descoperiseră ei chiar totul. Dar iată că o nouă descoperire arheologică, tot la Grădiștea Muncelului și tot pe un server, ne-a adus în fața unui alt fișier plin de cuvinte geto-dacice. Un fel de continuare, o a doua parte a Dicționarului Geto-Dacic. Un nou tezaur, ascuns cu grijă de înaintașii noștri, ajunge până la noi. Aur mai valoros decât Tezaurul lui Decebal, cărat de cuceritorii Daciei la Roma sau pierdut pe vecie într-un loc neștiut. Curiozitatea ne-a îndemnat imediat la cercetarea preliminară a acestui nou manuscris. De fapt, denumirea de manuscris o folosim în mod abuziv. Fișierul găsit este elaborat pe un calculator, sub un sistem de operare portabil și un editor de texte ce s-a dovedit universal, astfel că a putut fi deschis ușor în sistemele și tehnologia informatică de care dispunem în prezent. Ce a urmat n-a mai fost deloc ușor. Fișierul era protejat la viruși. Mai mult, serverul era îngropat sub un morman de ceapă. Nu ne mirăm că geto-dacii cunoșteau proprietatea cepei de a reține virușii din spațiul înconjurător. Dar fișierul era și încriptat. Le-au trebuit trei luni celor mai buni specialiști din Serviciile Secrete ale Armatei ca să-l decripteze. Admirația lor față de ingeniozitatea strămoșilor noștri n-a cunoscut margini. Așadar, l-am descifrat și ne-am apucat să-i frunzărim paginile. Concluziile preliminare sunt uluitoare. Cuvinte noi, cu care abia ne-am obișnuit, pe care le-am importat recent din alte limbi, sunt explicate în detaliu în acest dicționar geto-dacic. Invenții și tehnologii pe care le-am importat pe bani grei erau cunoscute pe teritoriul nostru încă de acum sute sau mii de ani. Până și obiceiurile noi, aduse acum din alte țări, erau obișnuite la geto-dacii de demult. Desigur, surpriza nu e totală: și prima parte a Dicționarului ne oferise multe întâietăți din acestea. Numai că această a doua parte pare să fie scrisă într-o epocă puternic tehnologizată, chiar mai tehnologizată decât cea în care trăim. O epocă post-modernă care precede Evul-mediu! Până și redactarea filelor de dicționar e mai riguroasă decât în partea întâia. Ori s-a schimbat colectivul de redactare, ori membrii lui și-au pierdut umorul. În această a doua parte nu se prea mai glumește. Redactorii sunt chitiți pe muncă, muncesc până noaptea târziu pentru a preda la timp filele la care lucrează. Timpul îi presează. Sau poate un pericol cunoscut, o invazie migratoare, un cutremur sau o molimă, îi face să dea zor și să-și termine lucrarea. Să dea zor, dar nu rasol. Totul e redactat cu profesionalism, în afară de ultima frază, rămasă neterminată. De parcă în clădirea unde se lucra la dicționar năvăliseră atacatorii sau se răspândise fumul otrăvitor al unui vulcan sau al vreunei bombe chimice. Credem că nu tragem o concluzie pripită spunând că societatea geto-dacică era, pe atunci, mai avansată decât societatea noastră. Ba chiar era mai avansată decât cele mai avansate societăți moderne. Nimic din ceea ce cunoaștem astăzi nu era necunoscut geto-dacilor. Mai mult, geto-dacii cunoșteau cu destul de bună precizie ceea ce se va întâmpla în viitor. Specialiștii lor în viitorologie nu erau niște ghicitori de duzină sau niște Nostradamus de ocazie. Filele dicționarului abundă de referiri la evenimente care s-au petrecut de atunci și până acum. Evenimentele acestea sunt corect plasate pe scara timpului. Nimic nu le-a scăpat: căderea Constantinopolului, descoperirea Americii, Revoluția Franceză, Revoluția Pașoptistă, Revoluția sexuală, cucerirea Cosmosului, etc. Până și decăderea și ridicarea noastră, a urmașilor lor, e prevăzută de ei. Nu ne îndoim că, la o citire atentă, filele acestea vor scoate la iveală evenimente care ne așteaptă de acum încolo. Descifrând aceste pagini vechi ne vom lămuri și asupra trecutului nostru, dar și în privința viitorului nostru. Aur e puțin spus! Niciun alt popor nu se poate lăuda cu o astfel de descoperire! Niciunul nu dispune de un astfel de document care să-i ateste întâietatea în atâtea domenii! La câte invenții și la câte descoperiri nu va trebui schimbată paternitatea? Câte Premii Nobel nu vor fi declarate nule? Nemaivorbind de lucruri necunoscute astăzi, dar cunoscute geto-dacilor, pe care le vom putea revendica direct, acum, fără a ne disputa prioritatea cu alte popoare. Suntem siguri că studiind filele acestui vechi, dar modern dicționar, vom găsi și astfel de invenții, sau măcar idei pentru noi descoperiri. Din cele expuse până acum rezultă necesitatea studierii temeinice a acestui nou dicționar. Nu există domeniu de activitate care să nu fie interesat și care să nu tragă foloase imediate din examinarea și interpretarea informațiilor conținute în filele acestuia. Dacă la primul dicționar (Dicționarul cu umor geto-dacic) a lucrat timp de trei ani un colectiv format exclusiv din zece lingviști, cu un buget total de trei milioane de lei, la acest dicționar modern considerăm că este necesară cooptarea, într-un colectiv extins, pluridisciplinar, a celor mai buni specialiști – academicieni, profesori universitari, inventatori, oameni politici, chiar și scriitori – din toate domeniile de activitate: industrie, agricultură, silvicultură, protecția mediului, informatică, comunicații, cucerirea cosmosului, psihologie, mass-media, armată, poliție. De aceea adresăm acest Raport de Fundamentare către toate ministerele. După aprobarea acestui raport, fiecare minister va lua măsurile necesare, alocând resursee umane și financiare corespunzătoare, măsuri prevăzute mai jos. Propunem tipărirea interpretării noastre a acestui Dicționar Modern Geto-Dacic într-un tiraj cel puțin egal cu numărul de locuitori ai țării și distribuirea lui odată cu cardul de sănătate. Propunem și reeditarea primului dicționar (Dicționar cu umor geto-dacic) într-un tiraj egal cu numărul de locuitori minus cele 299.750 exemplare nevîndute, și distribuirea lui, la pachet, cu noul dicționar, dicționarul modern. Așa cum istoria medicală a fiecărui cetățean este riguros înscrisă în cipul cardului, așa și istoria poporului trebuie cunoscută de fiecare dintre contemporanii noștri și de urmașii urmașilor lor. În secțiunea ce urmează vă supunem spre aprobare fondurile necesare pentru studierea, interpretarea, redactarea și tipărirea acestui valoros și unic dicționar. Costurile sunt exprimate în lei noi (RONI) și acoperă o perioadă de 10 ani: 1. Cheltuieli cu salariile colectivului de redactare 30 milioane 2. Plăți colaboratori externi 20 milioane 3. Construcție Centru de dicționare vechi 200 mil. 4. Plăți utilități 5 milioane 5. Deplasări de documentare 10 milioane 6. Participări la congrese internaționale 5 milioane 7. Cheltuieli de tipărire 200 milioane 8. Cheltuieli de protocol 20 milioane 9. Cheltuieli cu publicitatea 10 milioane 10. Diverse 100 milioane Total 600 milioane RONI Nu ne îndoim că, dată fiind importanța covârșitoare a dicționarului regăsit, Președinția, Guvernul, Parlamentul și toate ministerele vor sprijini, patriotic și financiar, acțiunea de aducere a acestui document la cunoștința publicului larg. Primiți, domnule Prim-ministru, domnilor Miniștri, domnilor Senatori și Deputați, expresia dorinței noastre fierbinți de a vedea aprobat bugetul fundamentat în acest raport. Cu deosebită stimă, Președintele Comisiei de Dicționare Vechi, ss. Indescifrabil (va urma) Ghiocel |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy