agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-09 | [This text should be read in romana] | Când puse lăbuÈ›a mai tremurătoare decât genunchii pe clanÈ›a laboratorului, Bonobo avu o tresărire de spaimă că i-ar fi fugit clasa, neavând frică de el, sau că nu i-a venit deloc pentru lecÈ›ia deÈ™chisă pă Europa, dar la catedră obiectivele cadru ale Vizdelei scanau de zor niÈ™te pagini de inimă, directorul proiectând a o lansa ca pe o rachetă oligocontinentală, în vreme ce giboneii repetau lecÈ›ia de poluare È™i doar emana dinspre ei un sedativ murmur călduÈ› ca de petale de cireÈ™ sub legănarea cocotierilor. Ea părăsi taburetul pe care nu-l încălzea ca Inocencia, È™i-i ieÈ™i-n întâmpinare cu miÈ™cări crispate dacă i-a venit comisia, el negă din cap, ea îi prezentă cu lux de amănunte, ca unor musafiri la iepuri, cum funcÈ›ionează instalaÈ›ia de epurare abandonată de ruÈ™inoasa Haritina, îi preciză-n spaÈ›iul didactic al labului unde e planÈ™a Corelei Drob, unde se bagă È™techerul de la retroproiector, că priza ailaltă e nefuncÈ›ională de când s-a infiltrat dezgheÈ›ul prin tavan, îl atenÈ›ionă la spirtieră, să bage vodcă, că alcoolul sanitar nu ia foc, îl lămuri cum se trag draperiile de către o echipă de elevi instruiÈ›i anume să nu le smulgă din inele sau cu galerie cu tot, precum È™i cine e de serviciu È™i dă absenÈ›ii, iar el mulÈ›umea mecanic din cap, neputând a-È™i lua ochii de la cada zincată plină de enorme inimi cafenii-purpurii-vinete de bou, parcă scoase de un voievod exasperat din cuÈ™tile toracice ale upercutclasului corupt. Starea de năuceală a lui Bonobo trăgându-se nu numai din machiajul ațâțător ce o transfigura unisex pe băieÈ›oasa Vizdy, ci È™i din impresia paradisiacă ca È™i cum îl transferase pe el într-o unitate reprezentativă, dotată compatibil cu vila cu bideu È™i piscină a Iordankăi Ciuvîrina ! Și se zbătuseră mulÈ›i să schimbe lucul È™colii È™i s-o higienizeze, femeile de serviciu îndeosebi, care făcuseră culoarele È™i clasele de nerecunoscut. Veniseră din zori ? ÃŽnnoptaseră trudind ? Totul strălucea orbitor de curățenie È™i nu mai vedeai linoleumul cu jupuituri negre pe verdele zdrenÈ›uit, nici uÈ™ile căzute din tocuri, târâte pe ciment la închidere-deschidere sau fixate în niÈ™te balamale de tablă ca de closete de curte, astea fuseseră înlocuite nocturn cu unele din inox de o echipă de meseriaÈ™i trimisă de primărie, înfundându-se È™i găuricile dintre tocuri È™i zid, prin care Filatov vedea din coridor direct în clase dacă se munceÈ™te sau nu ! Se reparaseră băncile, unele de pe vremea tanchiÈ™tilor, se mai cârpiseră pereÈ›ii zgâriaÈ›i, È™i se albiseră prin frecare cu perie tare, flori, flori, flori, apăruseră pretutindeni ghivecele primăriei È™i ale dispensarului È™i unele de la copii, catedrele erau ascunse sub feÈ›e de masă de preÈ›, adevărate opere de artă ale etosului drujbean, numai de n-ar dispărea din lucruri, Praskovie, s-avem pe urmă a ne lua-n gură cu vreun pavian de părinte, că le-am fi sustras noi, formatorii ! Până È™i-n cancelarie, scaunele alea tapiÈ›atele cu arcurile ieÈ™ite ca costiÈ›ele unui elev distrofic È™i cu încheieturi întărite cu balot ruginit, dispăruseră cu tot cu cârpa lucioasă, jegoasă, soioasă dupe ele, È™i-n loc aÈ™teptau stivuite unele noi È™i uÈ™oare, matriÈ›ate, albe È™i galbene È™i mov, de se suprapun È™i câte douăzeci de le-aduce un singur vlăjgan de peste drum de la Raketta ! Aha, ceasul tigaie de la Teofan din cabinet, cum are È™i popa Panda-n biserică, pus ACUM pe perete la noi în contradictoriu, schimbându-i aerul de harem sau gineceu cu un damf de autogară sau de bordel, de casă de randevu cu răspundere limitată ! Și, lângă tabla de anunÈ›uri È™i comunicări, ne-a dat stăpânul până È™i calendarul lui de perete, cu automobile sport din țările cu infrastructură, ca sacrificiu suprem, ilustrând că acÈ›iunea e de importanță continentală !!! CenÈ›ica uÈ™or tristă că el se subtilizase de-acasă neperiat-nelustruit, vizibil verde indignată, dar de altceva, îl trase de mânecă spre fosta Cameră a Pionierului, la parter, către nord, la răcoare, la liniÈ™te È™i intimitate, unde te-ntrebai ce s-a făcut cu tobele, trâmbiÈ›ele de alpaca, harnaÈ™amentele comandanÈ›ilor, stindardele roÈ™ii găitănate auriu ca viitorul, ca È™i cu atâtea alte materiale, de la cercuri foto, electronică sau pirogravură, perfect refolosibile de către o străjerie republicană, eventual mai dându-se o chiflă È™i o È™ansă la cadrele intrate-n restrângere de activitate prin implozia demografică a tranziÈ›iei. Deschise uÈ™a È™i, parcă speriată de teroriÈ™ti, femeia încuie cu yala după ei. Și Bonobo realiză dezolarea fetii PuÈ™ii, îl duru după ureche-n stânga ; văzu oranj, deÈ™i săgetat de laserele dumneaei cu clorofilă. PARCà INTRASERÃ-N uie !!! Megamasă festivă de-a binelea, ca de alegeri anticipate ! Toată mezelăria lumii, toată patiseria-fursecăria ! Și câte sticle È™i sticloanÈ›e !!! La care aveau să se-mbuibe : ca vechil de specialitate, însăși îngăduitoarea cu el, Daria Nikolaevna Saltîkova, care-l avertizase la consfătuiri pentru ultima dată că ori se hotărăște el s-o reieie, ori ea-È™i priponeÈ™te un european de ispravă È™i se duce de la noi din gubernie să caute cu el mitica grădină a Hesperidelor pe țărmul atlantic ; apoi, generalul Vasea ce se scăpase față de Vanessa că nu-È™i mai suportă nevasta È™i cei trei copii mai mari ca el, însoÈ›ind un cercetător dresor de lupi È™i câini utilitari, care auzise de gândacii străchinari È™i de glandele lor antiperspirante, poate Kabaniha ca inspector coordonator, poate ubicua Korobocika a învățătoarelor, ca poliglotă È™i animatoare glumeață, un nu È™tiu ce arendaÈ™ de geogravarză de Bruxelles promovat după algoritm să voiajeze È™i – adevărata invitată la spectacolul lecÈ›iei È™i la recepÈ›ia discuÈ›iilor – eurodoamna Katrina Djorkaeff-Tornado, aflată-n căutarea unor exponate reprezentative pentru procesul de integrare a omului în propriul lui muzeu. Și, după cantitatea de provizii, cum se întâmplă, aveau să se-mbuibe È™i să chefuiască È™i să se dezbete după dezbateri pentru a reitera încă vreo sută de persoane, de importanță comunală, gubernială È™i poate chiar republicană ! Megamasă ca de nuntă în mezelclas, ca de praznic în upercutclas ! Cine o dă, fă ? Ce-ai aflat ? Vreun partid proletar, ca donaÈ›ie de Unu Mai la amărâții din arhipelag, predispuÈ™i la remarxizare ca perdanÈ›i ai acumulării pitecantropice a Capitalului ? Vin alegerile anticipate, CenÈ›ico ? Se logodeÈ™te Bill Filatov cu vreo fată de-a Katrinei ? Ce e, CenÈ›ico ? Ce-i aici-È™a ? Ce viitor ne aÈ™teaptă ?… Păi dacă-i învățăm cu aÈ™a primiri, or să mai vină-n inspecÈ›ii ! Fiindcă asta e condiÈ›ionare operantă !… Ayyy ! Ce-ar fi, iubito, să punem capăt ACUM aici-È™a-n Camera Pionierului EXCEPÞIEI DE LA REGULà ?… Ca să nu ne regăsim pe urmă, prin bunele oficii ale vreunui canal ! Ce zici tu de asta ? Oh, hai să servim, să tot servim din delicatese È™i coloniale È™i să ne tot drăgostim, pân-or sparge ăștia uÈ™a È™i ne-or descoperi sătui È™i satisfăcuÈ›i È™i goi, epuizaÈ›i-extenuaÈ›i È™i autocombustionaÈ›i rapid, sub ochii lor, la catalizatorul propriei noastre pasiuni, de să nu rămână pe covoraÈ™ decât oscioare, ambalaje de alune, pieliÈ›e de sălămior folosite, coji de girasol ca pe marile stadioane sau la cinematograf È™i… È™i… două funerare grămăjoare calde de cenușă verde, ca pulberea de yerba maté !… „Am dat Praskoviei, Didinei È™i Veturiei – plânge Inocencia – checul È™i cornurile, ele se ocupă, văd, or să le pună ele la cafea, la coniacul nostru napoleonian, eu oricum nu prea mi-au venit copiii la recuperare, i-a luat Corela, unind clasele, eu plec, se ocupă ele, ai aici-È™a-n pungi să le dai, È›ine minte, coiotule, într-o sacoșă, aperitive, în ailaltă fursecuri È™i stixuri, doar È™tiai că mie nu-mi place lucrul amestecat, australopitecule ! De ce ai tolerat ? E acÈ›iunea ta pe uie ? E a lui Teofan Davidovici pe Europa È™i pe State ? E a Vizdelei pe muie, cu inimile astea înspăimântătoare de taur de coridă ? Ori a cui e ? Că eu nu mai înÈ›eleg nimic ! De ce s-au băgat alÈ›ii cu protocolul-potolul ? Eu mă duc acasă că mă doare capul ! Și dacă vine È™i Korobocika, mi-e frică că m-apucă de documente È™i mă beÈ™teleÈ™te, că încă nu mi-am reîntocmit planificarea după noul ei cap de tabel, ca Marinică, È™i că încă mai practic forme de evaluare tradiÈ›ionale È™i nu unele alternative de tip normativ-formal-sumativ de produs sau de tip criterial-informal-formativ de proces !†„Ia spune-mi, CenÈ›iÈ™orule, de ce eÈ™ti impulsivă ?… Nu cumva… a zis vreuna din gorilele alea ceva de prăjiturile tale ?!†– ghici Bonobo È™i o strânse protector la cuÈ™ca sa toracică È™i o pupă cu duioÈ™ia de altădată pe ochiÈ™orii verzi ca lichiorul de mentă È™i o comprimă iar, ameÈ›itor, în braÈ›ele-i păroase, până ea-i făcu semn încordându-se că urmează poimâine tragere la teleloteria animalelor din Rio de Janeiro, îngheÈ›ară, descuiară È™i se despărÈ›iră-n hol cu un să nu bei, iubitule ! să-mi vii cumva perfectamente borracho pe drum È™i să-È›i strici imaginea È™i costumul ! sau să-mi cazi în È™anÈ› È™i să-È›i fure ciocaÈ›ii ! – fără să se atingă ei cu nimic de bunătățile-scumpătățile aduse încă de cu noapte cu microbuzul de la KatiuÈ™a, de la Raketta, de la Statornicia È™i de la Popas, un întreg comaliment Gastronom, între care atâtea delicatese rarisime-n arhipelag, cele două, ale lor pungi cu Gică Hagi, ce zâmbea prietenos, erau ca două picături de apă plată într-un ocean primordial cu supuliță organică ! Numai la Biblioteca Academiei, în FIȘIER, mai trăise Moluscă o atât de brutală aneantizare la impactul musculiÈ›ei umane cu infinitul divin de citit ! Groază speculativă transformată-n ce priveÈ™te accesul pe 1998 în revelaÈ›ia că… trebuie să haleÈ™ti consistent ca să scapi de mutra de amărât ! Iar acum ? ACUM i se da o lovitură decisivă nu la cerebel, ci la stomăcel ! Văzuse cu propriile-i obiective cadru ce-È™i permite să mănânce mezelclasul È™i, salivând, specula c-un acut sentiment culinar al absurdului cum e o acÈ›iune uie într-o È™coală specială de elevi supradotaÈ›i sau supersupradotaÈ›i de părinÈ›i din upercutclas ! Aseară, întocmindu-È™i planul de lecÈ›ie înnegrind destule pagini, deÈ™i era perfect conÈ™tient că n-o să verifice nici măcar tipicara de Daria decât dacă imbecilul document există, deci dacă propunătorul l-a întocmit în detrimentul zăbavei cu cetitului cărÈ›ilor, se crezuse eroul È™colii, nu atât prin activitatea cu elevii, care va fi mai mult meritul lor, bravo lor ! dacă descopereau ceva !!! cât prin afirmarea personală la discuÈ›iile de după, pentru că le va prezenta înalÈ›ilor oaspeÈ›i ultima sa extindere la lucrarea de grad, o bazaconie de care nu vorbise încă nici acasă, nici la È™coală, nici la crâșmă, o contribuÈ›ie la problema insolubilă în republica răsprofilor a înmulÈ›irii câinilor comunitari, evidenÈ›iind consecinÈ›ele ecologice catastrofale ale acestei inflaÈ›ii câineÈ™ti asupra populaÈ›iilor de gândaci de bucătărie diminuate prin dispariÈ›ia pisicilor de ghenă È™i înmulÈ›irea în consecință a rozătoarelor care-i rod pe consistenÈ›ii gândaci favorizând explozia demografică la păduchii laÈ›i, È™i, desigur că în acest context fabulos, le va explica tranÈ™ant, foarte tranÈ™ant, ca ăia de la FMI, că România n-are de ales în prelungita Mizeriadă decât între o oligopedagogie statică – cum e-n uie, de la îmbuibaÈ›ii nordici până la vorbăreÈ›ii sudici, care È™i-au macrostabilizat economia È™i cultura, aÈ™a că pot trăi la umbra pibului cu minimum de carte È™i de educaÈ›ie – È™i o oligopedagogie dinamică, de se mai găseÈ™te-n țările sărăcite loc căcălău ! È™i de carte, È™i de educaÈ›ie, cu o singură condiÈ›ie însă : ca să ne mai mărească guvernanÈ›ii È™i nouă, la servitorii È™colii româneÈ™ti, leafa ! având noi aici-È™a, doamnă euroinspectoare, poate È™i-n aria curriculară spirituală o È™ansă, cum ne-am afirmat recent pe plan mondial, iacă dar, în gimnastică, alergare feminină È™i mai ales la sportul-rege, care e singurul ce ne mai poate uni, scoțându-ne din atomizare È™i neotomism, cum comenta È™i doamna profesoară Vanessa Mihalache, în accepÈ›ia ei de fană futbolistă otomană, cu ochii mai mult pe Galatasaray. Da. ar fi fost o vie satisfacÈ›ie consacrarea europeană pentru cuplul (?) de cadre… didactice-n EXCEPÞIE DE LA REGULà Străchinaru, că dumnealui a fondat într-o mare lipsă È™i secătură la Blocurile RuÈ™ilor oligopedagogia, după ce ambii pierduseră din cauza colegilor cursa pentru niÈ™te ipotetice salarii de merit, dar ce se întâmplase în fosta Cameră a Pionierului proorocea tocmai contrariul afirmării, anume că DISCUÞIILE de după lecÈ›ia deÈ™chisă pă Europa avea să se poarte practic fără propunător ! privatizându-se ca de la vipoi la vipoi, între europeana Katrina, Generalul cu ai lui, Filatov cu Consiliul de AdministraÈ›ie, primarul BuÈ›ai, reprezentant al intereselor părinÈ›ilor, cu ai lui, È™i Stepan Ilici Ciuvîrin ca cel mai dezinteresat È™i mai săritor sponsor din localitate, cu ai lui, adică Frecardo, Iordanka È™i, poate, Anfisa la servit cu Perlita. Nu vor fi, Inocencia, DISCUÞII pe marginea evenimentului didactic, devenit simplu antreu È™i agreabilă uvertură, pretext, iacă dar, ci vom avea guleai, pipiripao, chef de oameni fără greutăți, dar cu greutate, monopolizanÈ›i, rememorând într-o veselie întâmplări hazoase din care va reieÈ™i că ei È™tiau, s-au descurcat, erau competenÈ›i È™i performanÈ›i cum s-o ducă haraÈ™o È™i chiar muy bien încă cu muuuult înainte de…! De aia !… Nu ca noi doi, fa, de tot aÈ™teptăm în stenbai, jertfind È™i ultima plăcere ce ne mai unea la bloc pe acest pământ, să-È›i vie È›ie tranÈ™a ! Primul impuls fu pentru Bonobo să plece valvârtej din local, să traverseze transamazonianul È™i să se relaxeze, reculegându-se-n catedrală, ascultând îndelung pe părintele Ankifie pedalând la orgă după o tabulatură din polietilenă È™i polipropilenă. Se răzgândi însă familist, dar nu la CenÈ›ica, ci la arieratul că mai are încă mulÈ›i ani de întreÈ›inut pe cei doi puradei ai lui, pe Gua È™i pe Cica, abia studenÈ›i, care aveau nevoie mai presantă ca oricând de un spate puternic, ca o rachetă cu mai multe trepte, să se poată aranja pe o anume orbită. AÈ™a că nu numai că nu părăsi localul, ci făcu È™i consumaÈ›ie, din rompopo-ul popii de religie, dar licoarea-i da un gust amar ca de ceai de È›intaură sau de È›inte, ca însăși revelaÈ›ia că o necalificată ca Vizdela Socrates-Cucuteni n-ar fi exclus ca, gestionând ocaziile de învățare cu flerul speculativ al Iordankăi, să realizeze ea din senin o excepÈ›ională activitate didactică de dobândire de noi cunoÈ™tinÈ›e pe baza capitalului plasat în elevi de… Străchinaru, cel cu inima acum cât o libarcă, fiind sigur că incalificabila tigroaică va dirija cu autoritatea unui Agheev copiii pe parcursurile curriculare de să despice ca niÈ™te carnivore resălbăticite inimile cele măreÈ›e de bou, cu minicuÈ›itele inox cu mânere negre È™i cu zimÈ›i, aduse de la Raketta, importate de la tigrii sud-est asiatici ! Pe când bietul Foma AkimuÈ™kin, vai ! în aÈ™a context cu cada aia de organe ca la o morgă de giganÈ›i ai lui Paciurea, ar fi lăsat pe altă dată schema cu auriculele È™i ventriculele, aorta È™i cârja, È™i el ar fi cuvântat patetic despre abatoarele din Chicago – își aminti Dudiță lecÈ›ia din copilărie plângând – stârnind în sensibilul auditoriu, prin evocarea sălbăticiei abatajelor È™i a primitivismului condiÈ›iilor de lucru, o milă infinită È™i egal feliată, atât pentru parlagiii È™i mățarii proletari, cât È™i pentru vitele martirizate, o milă-ncăpătoare cât Sibirul literaturii ruse, o milă universală… De la o vreme-n grotă, Moluscă simÈ›i în marea sa inimă de neanderthalian că e om, deci se revoltă, È™i-È™i dădu decizia ca după lecÈ›ia sa de poluare să nu puie absolut nimic în cavitatea bucală din ce-a adus directorul cu microbuzul de la KatiuÈ™a, de la Raketta, de la Statornicia È™i de la Popas. Ca un troglodit fără noroc la vânat întors flămând în grota sa, aÈ™a se-ntinse È™i propunătorul lecÈ›iei deÈ™chise pă Europa, ca un exponat plastifiat, la el pe măsuță-n boxa-i de materiale, salivând È™i hotărând să se relaxeze-n stenbai până vine comisia europeană, anunțând pe elevul de serviciu unde să-l caute dacă-l strigă Filatov de jos sau Calul la un degetar de whisky fenician. Stinse dar becul, văzu oranj, simÈ›i durere după ureche pe stânga, se întinse în decubit dorsal pe masa ce scârțâi obscen È™i-È™i auzi oasele pârâind È™i i se păru că trosnesc È™i falangele uncheÈ™ului Stalin, care-i amuză pe elevi pân’ la delir de câte ori vin la lab sau e purtat la câte-o clasă, ba zglobia de Gaviota, măscăriciul È™colii când era mai mică, numai cât a urcat Moluscă după catalog la dulăpiorul cafeniu, s-a sărutat cu hârca lui È™i chiar mai mult decât atât, a iniÈ›ializat să dea din aria ei curriculară la el, deteriorându-i iremediabil la vertebrele lombare niÈ™te apofize transversale. Visa, visa, visa bananier nedormitul Bonobo că e o tarantulă bicoloră È™i că doarme-n levitaÈ›ie deasupra unui schelet, mascul după robusteÈ›ea ciolanelor È™i strâmtimea bazinului, cu unghi mic al crestelor iliace, È™i cu o turbincuță ca un ghiozdănel de gibonel, cu 2 kg de aur în ea, strecurată sub vertebrele cervicale, când auzi pe autoritara-utilitara Didina Arnăutu cu vocea ei acut zgârietoare la timpan È™i la alte membrane fine că-nvățătoarele să dea drumul la cei de dimineață, dar ele să nu plece, că poate mai are Generalul comunicări la toÈ›i, existând risc să vină È™i Korobocika ! Degete discrete atinseră uÈ™a boxei. O tresărire, dar nu era Haritina. „Știi, CenÈ›iÈ™or, ce idee colorată mi-au trimis zeii olimpicilor adineauri, în vis ?… Nu, nu poruncă să ne lăsăm de EXCEPÞIA DE LA REGULÃ, vorbesc serios, ci cu totul È™i cu totul altceva !†„Să schimbăm de loterie ?… Tocmai noi doi, coiotule, oameni civilizaÈ›i, cu conÈ™tiință ecologică, să stopăm micile noastre subvenÈ›ii pentru reabilitarea închisorii animalelor din Căgiurzia ? Nu se poate. Mă opun !†„Nu-nu-nuuu ! altceva voiam eu să te-ntreb, genÈ›iano ! Dacă mai È™tii tu cumva pe unde-a azvârlit Maricusa noastră È™amponul ăla scumpul, cu care s-a portocălit la podoaba capilară ultima dată când a dat pe-acasă ?!†„Să văd, coiotule, dac-o mai fi prin debara !… Dar la ce morÈ›ii mă-ti-È›i trebuie È™ampon taman ACUM ?†„Pentru lecÈ›ia despre ce facem cu poluarea, muÈ™cato ! Trebuie musai s-o impresionăm pe eurodoamnă ! S-o băgăm la o peak experience de să nu mai uite câte zile o avea Drujba È™i stepuliÈ›a noastră ! BăieÈ›ii Răzvanei, de la a VIII-a B, ocupă-te tu cu Praskovia, că sunteÈ›i mai energice, să se vopsească repede repejor la tărtăcuÈ›e, să-mi apară cu toÈ›ii oranj la lecÈ›ie È™i să declare reprezentanÈ›ilor presei scrise È™i electronice, că-n semn de protest față de dispariÈ›ia lostriÈ›ei È™i a È›iparilor din Spălătura au hotărât ei să-È™i schimbe lucul epatând pe campesinos !†„Bine, ursule cu ochelari, dar protofermierii n-or să-i vadă decât după lecÈ›ie, iar tu n-ai să-i mai cunoÈ™ti în timp ce gestionezi predarea-învățarea !!!†„Nu contează la mine cine e activ ! Și-aÈ™a, de tocit, la Vanessa tocesc numai fetele !†Văzu iarăși, mai oranj ca oricând, se răsuci mormăind ca un urs spălător căruia-i miroase a lostriță la pod pe Spălătura È™i adormi fără visuri, deÈ™i singur cu CenÈ›ica-n boxă, semn că mariajul lor începea să funcÈ›ioneze ca È™i cum n-ar mai fi È™i că numai o experiență iniÈ›iatică de vârf (peak experience, în sensul lui Maslow, 1973) îl mai putea zdruncina-n natura sa ca să revină la cum a fost înainte de implementarea strategiei de virtute. Oricum CenÈ›iÈ™or găsi dezagreabil a sta-n stare de veghe lângă soÈ›u-n somn paradoxal, cu iz de rompopo, în acea criptă lugubră, mobilată deja cu hârca lui Stalin, iar de planÈ™a cu sinantrop însuÈ™indu-È™i vreascul aprins de trăsnet, neanderthalieni vânând mamuÈ›i, artiÈ™ti de Cro-Maguon pictând o grotă È™i sacerdoÈ›i slujind un stârv, i se făcu È™i frică să nu cauzeze prin ateism la anticiparea câștigului la teleloterie convertind-o în amânare ! Deci Dudu Străchinaru mai avu vreo oră de somn straÈ™nic, singur în cupeu, până-l trezi Didina Arnăutu, de parc-ar fi scârțâit niÈ™te coroane de plumb, că să coboare cu toÈ›ii la Filatov ! Moluscă sări speriat c-au venit oaspeÈ›ii È™i se repezi în laborator, ajungând cu cămaÈ™a ieÈ™ită din pantaloni. Dar Vizdy continua să se documenteze-n liniÈ™te perfectă despre tainele inimii. BăieÈ›ilor le dăduse poate drumul la futbol, cu vreo minge de la Muriela Tulup. Sau i-o fi cerut Filatov să-i dea să mute mobilier cu ei. Iar fetele primiseră încuviinÈ›area de a se odihni cu capul pe mesele cu faianță albă, ca de morgă. „Ne cheamă domnul director Teofan Davidovici la dânsul ! – informă el pe colega de arie curriculară mai tânără. Fie vine comisia, È™i ne È›inem acÈ›iunile, fie nu mai vine, È™i atunci e rost de guleai, de pipiripao, poate È™i de zumbai-zumbai !!!†Glumea dar acum se hotăra totul, poate chiar lansarea în plan gubernial È™i european a conceptului străchinar de oligopedagogie ! Inima porni să-i bată cu o putere înzecită, cum poate È™i la boii ăia, la abatorul din Căgiurzia, când au realizat că tranziÈ›ia pentru ei e transformarea-n carne de vacă, scumpită recent datorită creÈ™terii preÈ›ului la energia electrică, la petrol, la margarină, la săpun lichid È™i la biletele de teatru. Nu avu curiozitatea orfică să se asigure dacă Vizdy-l urmează au ba, coborî individual È™i, sub scară, dinspre cămăruÈ›a intimă a femeilor de serviciu, auzi clipocit vizionar ca Spălătura la pod, ca È™i cum ar mai fi miÈ™unat în ea străvechile saprobii, crapi fitofagi dorado, roÈ™ioare piranha, anaconde, hamsii anchoas È™i È›ipari electrici galben-verzui dintr-un mitic fond piscicol È™i văzu oranj ceva compatibil cu transbordarea eficientizată a sufletelor peste Styx, cu feribotul : uriaÈ™a tartoriță Praskovia BukamaÈ™kina, acolo-n penumbră, îi apuca de greabăn pe băieÈ›ii de-a opta ai Vanessei, încolonaÈ›i de CenÈ›iÈ™or cu varga-n mână, È™i le cufunda capetele într-un lighean cu o soluÈ›ie fosforescent de portocalie, ca È™i cum ar fi pregătit de Sfintele PaÈ™ti niÈ™te uriaÈ™e ouă de struÈ›, ceea ce nu se putea zice că nu-i amuza pe magoÈ›i. ÃŽn hol, în dreptul cabinetului directorului se aflau într-o tensionată aÈ™teptare, de parcă ar fi voit să-l dea jos fără să se fi gândit pe cine înscăunează-n loc – cu excepÈ›ia CenÈ›icăi, rămase cu BukamaÈ™kina la vopsit capete de elevi, È™i a Vizdelei, care tocea-n lab – întreg consiliul pedagogic. Vârstnicii adoptară atitudini defensive de stătători la coadă pe când Corela Drob, Muriela Tulup, Sorela Blaster È™i Cicela Ghevara se È›ineau de braÈ› È™i patrulau ca niÈ™te pisici înalte È™i slabe cu cozi lungi, vărgate, lemuriene, prin dreptul Camerei de Pionieri, de unde simÈ›eau miros bun, È™i miorlăiau cu umor stăruitor, ne e foame ! Deodată se deschise uÈ™a de la domnul director Teofan Davidovici Filatov È™i ieÈ™i hohotind de râs afară… Ninel CaliÈ›oiu, ex-director ceva mai rezistent la coma alcoolică, consilier È™i purtător de cuvânt al actualului. El se râdea având poftă È™i nu era capabil nici măcar de performanÈ›a să-È™i transcodeze pe un suport non-verbal mesajul pe care fusese însărcinat a-l da publicității. Congestionându-se din ce în ce mai mult, ca odinioară PiaÈ›a Universității de-a trebuit descongestionată, o porni el spre contradictoriul de la etaj, gâfâind greu pe scări, ca Zorika È™i Docika, ex-inspectoare înjugate la plugul de lemn în orezăriile inundabile de Lacul Titicaca. Și toată cireada cadrelor… didactice îi repetă, mai mult dintr-o curiozitate de medic decât din instinct gregar de vite actul ascensional, de Icar ieÈ™ind din labirint de Unu Mai sau de taur călăuzind către piscuri… „He-he-he.he, a dat generalul Vasea telefon de pe mobil ! – articulă el cu sferuÈ›e de lumină-n obiectivele cadru, când sosirăm mai toÈ›i. Hă-hă, ne-a contactat însuÈ™i Belzebut ca să se scuze că ne-a-ncurcat ! È™i că ne-a băgat la emoÈ›ii, care nu ne costă nimic, dar È™i la unele cheltuieli, care-l privesc însă numai È™i numai pe protagonistul show-ului, pe colegul nostru preaiubit, Dudu Străchinaru, de la mine din aria curriculară ! Hi-hi-hi-hi, Vasili Lukici ne informează că doamna căzută din uie-n muie, ca să discrimineze între diferite oferte unele priorități de ajutor, Katrina Djorkaeff-Tornado, s-a spovedit superiorilor părintelui Ankifie că, la instructajul ei de expediere-n muie, au avertizat-o È™efii de o pululaÈ›ie de specii de sălbăticii nemaiauzite È™i că orice È™i-a-nchipuit ea, dar recuperări de Unu Mai, cum a detectat la elevi interpelaÈ›i stradal că tocmai se-ntâmpla la un liceu din Căgiurzia, desigur la stahanoviÈ™tii noÈ™tri de la Miciurin, ei bine, Moisile ! o aÈ™a blasfemie nemaiauzită pe faÈ›a pământului a făcut-o să se urce pe pereÈ›ii inspectoratului È™i Generalul n-a mai îndrăznit atunci, Duducule, să-i mai amintească de acÈ›iunea metodică de la Drujba, Poluarea È™i inima, a ta È™i a lui Vizdy, ci – mirosind ce-i place – a condus-o la… manifestaÈ›ia proletară organizată de forÈ›ele politice de centru importatoare de cereale È™i de somon afumat, dar nu ca prim vechil, ci-n calitate de mareÈ™al al nobilimii de la noi din gubernie, precum È™i la un picnic populist cu gramofon, al truditorilor de pe plantaÈ›ia de bananieri, unde se trag sfori să fie È™i aleasă, după câteva păhăruÈ›e de pulque, REGINA MUNCII !†„Pe de altă parte – zâmbi până la urechile clăpăuge, arătând că nu-È™i pierduse caninul, Ciomolunga – mi-a telefonat o prietenă că-ntâlnindu-se cu viitoarele dresoare pe care le va livra SISTEMULUI în iunie Școala Normală, bătrâna doamnă a remarcat că istoria omenirii este pomelnicul bătăliilor de clasă È™i că, pentru niÈ™te cărturari exploataÈ›i de upercutclas È™i – cum e la noi – până È™i de mezelclas, experienÈ›a occidentală, practica cea mai avansată a formării formatorilor, impune ca strategie optimă REMARXIZAREA !… Fiindcă numai groaza că putem pompa-n tigve la cercopiteci extremismul mai poate sensibiliza pe îmbuibaÈ›i !†„Decât să mă remarxizez – gemu nu chiar pentru sine Marinică Drujbescu – mai bine plec din învățământ, mă fac funcÈ›ionar public sau negustor sau arendaÈ™, poate chiar la… educaÈ›ie !†Spiritul de glumă al învățătorului stârni râsete È™i aplauze, aÈ™a voie bună încât Teofan Davidovici când apăru-n uÈ™a contradictoriului, întrucâtva sub escortă, sprijinit ca un flagelat de Praskovia Apollinarievna È™i de Vizdy, își zburli foarte derutat perii senzitivi de deasupra obiectivelor cadru. Aerul său decrepit venea de acolo că È™coala sa nu avea încă buget È™i contabilitate proprie, operaÈ›iunile de formare a surselor de finanÈ›are È™i de acoperire a cheltuielilor fiind derulate prin centrul de execuÈ›ie bugetară al Liceului Trofim Denisovici Lîsenko din CuÈ›arida, care acorda sau nu viza de control financiar preventiv până când sursele de venituri proprii ale drujbenilor se vor fortifica din sponsorizări, donaÈ›ii, taxe, contribuÈ›ii ale părinÈ›ilor È™i comunității locale, la un nivel de le-a permite a È›ine contabilă proprie, care să se ocupe de documentele de încasări È™i plăți, cum ar fi facturi, chitanÈ›e, comenzi, fonciire, ordine de plată, contracte… El scrută îngrijorat debandada contradictoriului, tuÈ™i solemn, se uită surprins la calendarul auto nou bătut în perete la noi È™i ne ordonă chiar din prag : AÈ™ezaÈ›i-vă liniÈ™tiÈ›i pe ariile curriculare, tovarăși ! „Pe ariile curriculare suntem aÈ™ezaÈ›i, domnule director !†– raportară energic locÈ›iitoarele sale Didina È™i Veturia. Surâse încântat È™i ceru voie să ia un loc în spaÈ›iu pe un fotoliu jupuit, È™i încă fierbinte că aÈ™teptase CenÈ›ica pe el s-o cheme ParaskoviuÈ™ka la vopsit căpățâni de protestatari. Deschise agenda cu coperte din vinilin maro deja jerpelit, cuprinzătoare de jdemii de sarcini È™i ne aduse dintru început vestea deconcertantă că Mizeriada continuă ! aÈ™a că nici vara asta n-o să ne putem procura cărÈ›ile râvnite de fiecare ! „Deocamdată, È›in să vă anunÈ› că nu e rost de creÈ™teri salariale – zise el pălind groaznic – ceea ce înseamnă în plan tactic managerial că vor creÈ™te unele exigenÈ›e, repercutarea eficientizărilor din alte sectoare bugetare asupra SISTEMULUI fiind că vechilii noÈ™tri vor fi în finalul de an È™colar mai activi È™i mai asmuÈ›iÈ›i asupra noastră ca oricând, tocmai pentru a compensa, terorizându-ne apoteotic să muncim, Mizeriada dezlănÈ›uită în contra cercetătorilor, profesorilor È™i artiÈ™tilor, nădăjduindu-se a se câștiga-n 2000 voturi de la muncitori È™i țărani ca È™i cum s-ar fi practicat o Mineriadă mai diluată, nu două-trei zile, ci doi-trei ani, chit că fără adevăratul gust de bâte muiate-n creieri ! E un calcul evident greÈ™it al puterii actuale. Pentru că dacă noi nu ne văităm zgomotos, nu-i pichetăm È™i nu facem grevă, atunci ei nu pot dovedi gloatei că ne-au persecutat È™i nu adună voturile antecalculate !!! Iată de ce vă îndemn eu părinteÈ™te la calm È™i să nu luăm decizii sub imperiul emoÈ›iei, fiindcă riscăm să le facem canaliilor jocul ! Și nu vă vorbesc ca patron, nici ca director, care poate că mâine n-am să mai fiu în funcÈ›ie, ci ca profesor ca È™i dumneavoastră ! Azi sunt eu manager, mâine poate fi Străchinaru sau altul !… Sau alta !!! Deci uite ce zic eu cu banii, È™i am impresia că È™i mai sus e un consens, există mentalitatea asta… FaceÈ›i È™i dumneavoastră meditaÈ›ii !!! Cât cuprinde… Se chiar consideră SUS că cei mai buni profesori din SISTEM sunt tocmai cei care dau meditaÈ›ii pe scară largă È™i vin plictisiÈ›i la È™coală ! ÃŽn fond, clientul nostru, părintele, apelează numai la cadrele performante, desemnând pe fruntaÈ™ii noÈ™tri, iar Heidegger zicea È™i el că nu poate medita decât ăla care înainte de a-nvăța pe altul, s-a-nvățat pe sine acele competenÈ›e … Și să vă iasă din cap că învățământul nostru este performant ! Iar părinÈ›ii să-È™i schimbe mentalitățile că e gratuit ! E numai obligatoriu… Doamnelor, domniÈ™oarelor, domnilor, să fim dară ca un fel de intelectuali, să manifestăm cu demnitate interes pentru receptarea disponibilizărilor ca fiind niÈ™te măsuri în folosul È™colii româneÈ™ti È™i să le acceptăm cu seninătatea cu care È™i străbunii se jertfeau pentru binele obÈ™tii ! Și-n genere, să nu cârtim când ni se răpesc unele elementele de atractivitate ale meseriei, ca concediul amplu, pentru citit ! Ceea ce nu e treaba noastră, de fapt ! Treaba noastră fiind că să ne aÈ™teptăm până-n vacanță la inspecÈ›ii, puiÈ™orii mei, la te-roa-re ! Știut fiind de la porcul de Skinner, vorba lui Diță, că e tot aia cu urangutanul dacă-l baÈ›i să-nveÈ›e o poezie sau dacă-l pupi, cum am făcut eu cu Bill al meu, plătindu-i cinci dolari de fiecare problemă rezolvată sau de pagină citită. Și l-am făcut om de uie ! Bine că s-a salvat măcar el ! Că aici-È™a, Mizeriada continuă ! Nu ne mai măreÈ™te È™i nouă leafa ca să muncim din recunoÈ™tință ? Atunci or să dea-n noi cu parul, să muncim de frică, precum ăia de la zarcă ! De-aia zic eu să intrăm în alarmă de luptă parÈ›ială, să ne aÈ™teptăm, aÈ™adar, zi de zi, copii, să ne calce potera, să ne inspecteze în ce stadiu ne aflăm cu transcodarea în new speak a tuturor documentelor, efort ce-l depunem nu pentru a câștiga bani mai mulÈ›i, repet, ci de frică de vâna de bou È™i de carceră, ca È™i de alte represalii mergând până la disponibilizări, cum mai zis ! Care È™i sunt sperietoarea supremă, deoarece cadavrul… didactic este o persoană leneșă, incompetentă È™i lașă dinaintea necunoscutului vieÈ›ii, în sensul că noi ne cam căcăm pe noi sub spectrul È™omajului, fiind incapabili să pornim o afacere pe cont propriu, cum am demarat eu cu frate-miu mai multe, chiar neameninÈ›at că voi fi dat afară !… Și să vă iasă din cap că învățământul nostru mai este performant ! Acesta fiind È™i enigma È™colii ACUM : niÈ™te oameni inteligenÈ›i È™i creativi, cum ne vor arendaÈ™ii noÈ™tri, ar fi trebuit de mult, la salariile de batjocură date de upercutclas, să fi evadat în comerÈ›, în servicii, în politică, să se apuce de mai È™tiu eu ce inavuabil, îndeosebi tineretul, golindu-se complet în câțiva ani arhipelagul È™colar, ca È™i cum s-ar fi dat sub presiune internaÈ›ională o mare amnistie în republica răsprofilor ! Or, nu e deloc aÈ™a, de unde È™i a mea frică că calitatea resurselor noastre umane lasă mult de dorit È™i ca calificare È™i ca caractere ! AÈ™a că, neexistând stimulente, intrăm în stare de necesitate, tovarăși ! Fiecare să fie vigilent, că se anunță iar inspecÈ›ii frontale È™i vin È™tiri È™i zvonuri că bântuie o brigadă cu nu È™tiu ce tematică prin sudul guberniei ! Și cică cere toate documentele È™colare pe ultimii trei ani : cataloage, registre matricole, dosarul de corigenÈ›e, È™i cu insistență, ca să constate schimbarea mentalităților, planificări, proiecte didactice, baterii de teste de evaluare iniÈ›ială, continuă È™i sumativă, referate, procese-verbale de la È™edinÈ›ele cu gorilele mămici, note justificative de ce aÈ›i optat pentru un anumit manual alternativ, caietul dresorului ! adus la zi cu diferite caracterizări… Cum nu le mai aveÈ›i pe toate ?! Trebuie să le aveÈ›i ! Ce le arătăm vechililor dacă ne calcă ? Cine le-a băgat în sobe astă-iarnă, să È™i le reconstituie ! Și să poată prezenta È™i chitanÈ›e de la diferite abonamente ! Iar cât durează alarma, eu vă propun, la evaluare, că vin recapitulările È™i probabil la astea se uită vechilii, să nu mai folosiÈ›i deloc metode tradiÈ›ionale, perimate, ca ascultarea, extemporalul sau probe practice ! AxaÈ›i-vă È™i voi pe metode alternative, ca : fiÈ™a de evaluare de minimum 10 pagini, investigaÈ›ia, proiectul, etosul, referatul, sau cel mai bine, portofoliul însumând toate outputurile remarcabile ale macacului ! Mai e doar o lună È™i ceva până la vacanță, puiÈ™orilor ! Lasă c-om scăpa noi cumva de stress, tensiune È™i suspans, intrând în pax oligodidactica ! Vom trece sănătoÈ™i noi È™i acest hop terminal, dacă ne va ajuta Dumnezeu ! Șefii de comisii, metodice sau axate pe diferite domenii, să-È™i actualizeze, prin urmare, È™i să-È™i pună-n ordine documentele de o aÈ™a manieră sugestivă, neuitând traducerea-n neojargon, încât vechilii să-È™i poată face o idee pozitivă de la prima ochire dacă la noi în È™coală se munceÈ™te au ba, dacă suntem noi de muy bien sau ne mai trebuie douăzeci de ani să înfăptuim revoluÈ›ia curriculară ! Și È™tiÈ›i bine că DA, se munceÈ™te foarte bine, se munceÈ™te EXCELENT în È™coala românească, dacă te gândeÈ™ti că se munceÈ™te din conÈ™tiință È™i nu pe bani ! Tocmai de aceea, vă sfătuiesc părinteÈ™te, mânjilor, s-aveÈ›i grijă să semnaÈ›i din urmă condicuÈ›a, fiindcă de voiu mai repera ore nesemnate, care e datoria elementară pentru orice salariat, nu mai aÈ™tept ca pân-acum să vă hotărâți să daÈ›i cu pixul ! Le tai lipsă, domnilor ! Cum zicea BuÈ›ai !… Și să vă schimbaÈ›i mentalitățile că învățământul nostru mai este performant ! Dar apropo de neojargon, atenÈ›ie sporită ! că nu se mai zice evaluare continuă, ci evaluare perpetuă, luaÈ›i la rând documentele È™i modificaÈ›i ! AtenÈ›ie că nu se mai zice proiect de tehnologie didactică È™i nu se revine nici la plan de lecÈ›ie, Străchinaru ! Se zice proiect de lecÈ›ie ! LuaÈ›i la rând È™i modificaÈ›i cum e ACUM corect ! AtenÈ›ie că nu se mai zice notă de prezentare, ci argument ! Și cea mai mare atenÈ›ie la criteriul că obiectivele nu pot fi decât verbe, iar activitățile sunt substantive de diferite genuri ! Nu prea sunt note-n cataloage È™i nu le sare-n ochi Korobocikăi È™i Saltîcihei notarea ritmică a lemurienilor, precum È™i dacă trendurile se pot interpreta ca progresii ! Vă rog eu mult, obiÈ™nuiÈ›i-vă să È›ineÈ›i contabilitate separată-ntr-un caiet special, când È™i pe cine-aÈ›i evaluat, încât să-l aveÈ›i sub urmărire operativă mai îndeaproape pe magot, caracterizându-i progresul È™colar prin mult mai multe note decât permite actualul dreptunghiuleÈ› minuscul, neîncăpător, din catalog ! AtenÈ›ie că trebuie să ne diversificăm calendarul acÈ›iunilor extraÈ™colare, ca babuinii noÈ™tri să nu se mai implice în infracÈ›iuni grave, organizându-le noi timpul liber, mai ales pe perioada vacanÈ›elor, când ar trebui să fiÈ›i mai des decât până acum în sânul lor ! Mare atenÈ›ie că suntem criticaÈ›i de psihologi, arendaÈ™i, medici È™i manipulante pe la tembelizor că educaÈ›ia sexuală dată în È™coli este cam moale ! Fiecare diriginte să ia măsuri să ne intensificăm eforturile pe baze noi È™i flexibile ! Iar dacă se vine cu ancheta sociologică, instruiÈ›i-i pe elevi, eventual obligându-i să o asimileze în oracolele lor, ca la întrebarea dac-ar decide să facă sex în perimetrul È™colii noastre, fie È™i numai ca autoevaluare, să răspundă că cu plăcere, fiindcă altfel, se interpretează mai sus È™i foarte sus că ei urăsc unitatea noastră din cauză că testele de nivel, de progres de fapt, pe care le dăm, sunt tot mai obiective ! AtenÈ›ie că, dacă vă-ntreabă, etosul È™colii e suma factorilor de ordin curricular, relaÈ›ional, cultural, ambiental, care reflectă valorile unității È™colare È™i creează spiritul ei distinctiv ! VedeÈ›i că s-au schimbat documentele de la aria curriculară Consiliere È™i DirigenÈ›ie ! Nu ni se mai cere să listăm ce teme educative dezbatem, ci se pune accent pe o procedură de învățare în clasă, ca de pildă la Vizdy când predă Porcul : dincolo de componenta È™i subcomponenta educaÈ›ională, va trebui să precizăm obiectivele operaÈ›ionale propuse prin lecÈ›ie È™i să detaliem evaluarea atingerii lor ! Deci, dacă le spui, Dudiță, la MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, podoabele È™colii, să nu se mai piÈ™e de la etaj, că pot să cadă pe fereastră accidentând alÈ›i elevi, eÈ™ti obligat să verifici până la sfârÈ™itul orei dacă au înÈ›eles, imaginând itemi cu răspuns deschis din care să rezulte că se vor abÈ›ine ! AtenÈ›ie că se mai întârzie de către anumite cadre la unele clase È™i nu se consemnează toate absenÈ›ele cinocefalilor la altele, ceea ce le-ar putea face să turbeze pe gorilele de Korobocika È™i Saltîciha, dacă ne calcă ! Nu mai vorbesc de ce ne-ar face pitecantroapa creață de Kabaniha, care È™tiÈ›i ce-ndemnuri pentru vite are È™i ce exigentă este ! S-a constatat că se mai acceptă la unele clase scutiri vădit false, ca anexită la băieÈ›i, de la unii australopiteci de părinÈ›i interesaÈ›i ca să nu li se suprime alocaÈ›ia pe luna respectivă, conform legii. Se vorbeÈ™te, am citit, de amenzi usturătoare în acest context, mult mai grele decât dacă pui căcat în mici, mergând până la cinci salarii, pentru acel cadru… didactic care mai motivează vreo singură absență fără scutire de la un doctor, intenÈ›ia părtinitoare a legislatorului fiind evidentă : ca părintele să dea È™păguÈ›a la cadrul… medical, nu la ăla… didacticul ! Ar fi cazul, deci, ca arendaÈ™ii noÈ™tri să ne protejeze mai bine în contra abuzurilor la care se dedau proprietarii altor branÈ™e… Fiind suficient, în replică, să se mărească, de exemplu, numărul de absenÈ›e aflate la dispoziÈ›ia cadrelor didactice după cum È™tiu ele situaÈ›ia elevului, că poate unii merg la cerÈ™it cu părinÈ›ii, nu absentează de plăcere ! Și apropo de absenÈ›e : nu mai chiuliÈ›i de la acÈ›iunile metodice, Străchinaru, pentru că dacă nu colectaÈ›i în fiÈ™a personală semnăturile organizatorilor pentru 40-50 de ore de secvenÈ›e de formare orală de la om la om, riscaÈ›i să vă treacă vechilii să vă reciclaÈ›i la vară cu universitari, pe care să-i È™i plătiÈ›i din buzunar, cum se face deja la pregătirea pentru grade, devenind un principiu de guvernare exploatarea învățământului preuniversitar de către învățământul aÈ™a zis superior, care dealtfel furnizează clasa politică responsabilă de dezastrul țării, ca È™i toÈ›i arendaÈ™ii arhipelagului È™colar ! Când o veni creaÈ›a de Kabaniha să se intereseze de rezultate sau măcar de progresii pe vreun traiect curricular, aveÈ›i grijă s-aveÈ›i caietele corectate, inclusiv ortografic, chiar dacă sunteÈ›i de altă specialitate ! Și să puteÈ›i prezenta la cerere portofolii cu lucrări publicabile de-ale cimpanzeilor ! Să supravegheaÈ›i personal curățenia clasei È™i-nchiderea geamurilor ! Nu mi-aÈ›i dat toÈ›i tematica lectoratelor cu părinÈ›ii È™i aÈ™ ruga pe domnii dresori să se simtă, fiindcă nu vreau să vă obiÈ™nuiesc cu banalizarea dezolantă a unor aprecieri ! N-au ajuns, Corela Drob, la Korobocika, portofoliile cu desenele giboneilor din gama Palete Căgiurzene ! AtenÈ›ie că au rămas de la absolvenÈ›ii de-a opta registrele matricole necompletate după corigenÈ›e ! Nu mi-au parvenit de la toÈ›i diriginÈ›ii nici lista consiliilor profesorilor pe clase È™i nici graficul È™edinÈ›elor dumnealor, ca să nu mai vorbesc de alte documente, ca procesele-verbale de È™edință, obiective propuse, mijloace de realizare, responsabilitățile pe cap de om È™i mai ales termenele concrete ! Seara mai ales, sunt cazuri când se mai dă drumul la copii mai devreme, Străchinaru, sub pretext că s-a întrerupt lumina, dar acum se vede bine mersi la tablă È™i mai târziu ! Pe cine-l prind, îi tai din leafă ! Vă rog să mă credeÈ›i că i le tai lipsă orele sau chiar toată ziua ! ÃŽn atenÈ›ia comisiei metodice a diriginÈ›ilor : să se È›ină de urgență È™edinÈ›ele È™i lectoratele cu părinÈ›ii conform graficului, È™i să se consemneze sub formă de proces-verbal în registru ce probleme s-au ridicat de către aceÈ™tia ! Mi s-a adus la cunoÈ™tință că n-a ajuns la inspectorat situaÈ›ia cu necesarul de manuale. Să se trimită alta, doamna Mihalache, dacă s-a mai trimis È™i tot mai vor ! Nu s-au verificat încă toate dosarele de bursă, Murielo, luând mulÈ›i È™mecheri care au de fapt venituri nedeclarate mai mari ca ale noastre ! ÃŽnvățătoarele È™i mai ales diriginÈ›ii, pân-or desfiinÈ›a dirigenÈ›iile astea de tot, din motive bugetare, dacă se va găsi model justificativ vreo È›ară unde sunt înlocuite cu consiliere, ar fi benefic s-aveÈ›i un carnet special de vizite la domiciliu, iar dacă vă întâlniÈ›i cu vreo mamă, tușă, babuÈ™kă sau cu altă rudă a unui elev È™i vine vorba despre el, să vă însemnaÈ›i la fiÈ™a lui ce-aÈ›i aflat, fiind în joc atât configurarea profilului psihologic al obiectivului cât È™i justificarea activității dumneavoastră față de drujbenii contribuabili, pe ce vă dă guvernanÈ›ii salarii, că elevii carte nu È™tiu, iar comportamentul lor lasă de dorit ca È™i cum n-ar primi de nicăieri vreo educaÈ›ie, enervând mai toată societatea È™i călăuzind-o spre REVELAÞIA ABSURDITÃÞII DE A ÃŽNVÃÞA PE ALTUL. Oligopedagogie ! Cum zice colegul Străchinaru… AtenÈ›ie sporită vara aceasta, că absolut toÈ›i părinÈ›ii elevilor noÈ™tri trebuie să vă preocupaÈ›i ca să fie sensibilizaÈ›i din vreme asupra necesității ca noi să cerÈ™im È™i ei să ne dea banii de curățenie, cel mai sigur È™i mai probabil, prin autoimpunere, deoarece primăria ne-a dat în anii trecuÈ›i, dar anul acesta nu are de unde să ne mai dea !… Vorbesc serios că nici nu ne-a trecut BuÈ›ai la bugetul local pe motiv că abia-i ajunge cât să-nceapă să tragă gaze-n centrul localității, zice că noi eram ăia datori să monitorizăm copiii să nu murdărească È™i să nu strice curățenia È™i higienizarea de anul trecut !!! E nebun ! Trebuie să ne descurcăm singuri, fiecare sală de clasă, cel de dimineață să se cupleze cu cel de după-amiază È™i să ia contact cu agenÈ›ii economici din rândul părinÈ›ilor care pot să ne ajute în trei etape : 1) la iunie, pentru cărÈ›ile de premiu care treptat nu se vor mai da pe rezultate la învățătură, ci pe criterii nedeterminate, pentru a nu mai crea frustraÈ›i ; 2) la vară, pentru cât de cât ceva curățenie È™i unele reparaÈ›ii ; 3) la toamnă, pentru informatizarea È™colii, deoarece a trasat sarcină generalul Vasea ca să achiziÈ›ionăm câte trei-patru calculatoare de fiecare sală de clasă, numai aÈ™a putând inspectoratul să ne ridice punctajul È™colii în scopul nobil ca să ne declare instituÈ›ie pilot, de protocol, de la care să iradieze inovaÈ›ia spre cei din CuÈ›arida È™i din alte zone mai defavorizate !… Nu murmuraÈ›i, nu larmă, găluÈ™telor ! Că la alte È™coli, de ce cadrele… didactice au È™tiut să găsească resurse extrabugetare È™i au realizat progresii remarcabile, având chiar mai mult de patru calculatoare în fiecare clasă ?… Pentru că s-au preocupat ! Și să vă iasă din cap mentalitatea că învățământul în È™coala noastră e performant !… Și ce-au făcut ăia ? Nu mare scofală ! Au găsit resurse în mediul ambiant È™i le-au gestionat eficient pe cele existente, problema fundamentală, ACUM ca întotdeauna la noi, È›inând de eterna exigență a hozrasciotului, a gospodăririi chibzuite a avuÈ›iei norodului, a fondurilor care ne vin de la arendaÈ™ii noÈ™tri centralizat, deci din pib, pe baza actualei metafizici bugetare, cât È™i de la BuÈ›ai pe plan comunal, pentru combustibil, pentru lumină, pentru telefoane, pentru higienizare È™i altele… Degeaba le mai primim, stimaÈ›i colegi, dacă le risipim È™i nu ne conformăm comandamentului că managementul local sfinÈ›eÈ™te locul ! HaideÈ›i să mai È™i muncim, tovarăși, chiar înainte de să ne mai mărească È™i nouă leafa, È™i să ieÈ™im odată din civilizaÈ›ia risipei È™i din subcultura indignării ! Și să ne preocupăm È™i noi ! De exemplu, să strângem de la copii fonciire, să vedem cum facem, să putem salariza minimum un badigard care să stea în permanență la noi în curte, alungând de la iepuri È™i de la domniÈ™oare toÈ›i nepoftiÈ›ii ! AÈ™a !… Din partea doamnei inspectoare pentru ciclul primar, Korobocika : vedeÈ›i că umblă pe la noi prin pampas cineaÈ™ti din uie, francezi, È™i caută cadre… didactice cu fizic atractiv, pentru videoproducÈ›ii porno ! AÈ›i auzit bine : porno, nu sexy ! Adică se văd pe micul sau pe marele ecran, în detalii umede, scabroase pentru unii dar excitante pentru alÈ›ii, nu numai ce fac cuplurile aflate în perioada de activitate, ci È™i ce fac organele lor ! Să n-audă doamna inspectoare de învățământul primar, Korobocika noastră, c-au găsit cineaÈ™tii din uie tocmai la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII din Drujba resurse… umane dispuse să coopereze !… ÃŽn altă ordine de idei, până la sfârÈ™itul lunii, adică azi !… Da ! Până săptămâna viitoare atunci ! Fiecare salariat care deÈ›ine idei de afaceri pentru sporirea veniturilor proprii ale È™colii din resurse extrabugetare este obligat să înainteze în scris aceste ipoteze de lucru către mine direct sau să le lase la consiliul de administraÈ›ie, la Didina sau la CaliÈ›oiu sau la Marinică Drujbescu ! Le daÈ›i oricui, numai să le aveÈ›i È™i să fie fezabile ! Dar să fie chestii serioase, nu ce-au propus Străchinaru È™i Haritina să confecÈ›ionăm la tehnologie, din tablă zincată, niÈ™te forme animaliere de decupat aluatul pentru prăjiturele sau un fel de miniopturi, pentru mucenici ! Și să le comercializăm la sigur, obligând mamele copiilor să le cumpere la preÈ›uri exorbitante… Nu putem ! că ne reclamă pe la televiziuni, vin ăia, ne facem de râs ! Asta este ! GESTIONAREA SÃRÃCIEI ! Cum zice È™i colegul nostru Străchinaru, închinându-i un capitol al oligopedagogiei sale ! Ceea ce înseamnă că dacă trece pe-aici scorpia de Kabaniha, nu trebuie să ne găsească-n dulapuri material didactic nefolosit sau nereparat, nerecondiÈ›ionat, nereabilitat. Iar Korobocikăi, doamnele învățătoare să-i prezinte truse proiectate È™i realizate de ele însele cu mijloace inspirate din etosul local ! Vă rog să daÈ›i dovadă de priză de conÈ™tiință ACUM, ca să n-aud pe urmă că emiteÈ›i pe la colÈ›uri judecăți de valoare ! Fiind totuÈ™i extrem de importante ideile, deoarece dacă facem niÈ™te bani cu ele, avem voie să-i dirijăm È™i spre a ne mai umaniza salariile, dându-le mai consistente la cine are rezultate ! AtenÈ›ie cum vă aranjaÈ›i catedrele, că statisticile certifică în mod holistic, global, că populaÈ›ia È™colară e în continuă scădere È™i de la anul se merge pe puritate È™i dacă te completezi cu agricultură, Străchinaru, sau cu altceva, È™i nu le ai explicit pe diplomă, pe orele astea vei fi plătit numai ca necalificat, cum e È™i logic, fiindcă experienÈ›a psihopedagogică È™i didactică nu mai contează în simplista didactică a dresurii ! Am dealtfel aci, ca să vorbesc la context, È™i o veste, sau un zvon bun ! Se lucrează la un sistem de taxe administrative, pe care să le aplicăm cu orice pretext : la eliberarea foilor matricole, la situaÈ›iile date pentru transferuri de elevi către unde se face engleză È™i informatică, la viza lunară pe cecurile de alocaÈ›ii È™i, să vedem dac-o È›ine, chiar la înscrierea notelor în carnetele cercopitecilor sau dacă eventual vreun lemurian de părinte mai conÈ™tient ne caută È™i vrea neapărat să-È™i vâre nasul în catalog ! Perspectiva fiind, datorită etajării societății în upercutclas, mezelclas È™i vidanjclas, ca vechiul È™i demodatul învățământ gratuit să se adreseze doar la amărâți, copiii upercutclasului învățând È™i calificându-se deja afară, iar pentru numeroÈ™ii supradotaÈ›i È™i supersupradotaÈ›i din mezelclas – deocamdată în actualele noastre localuri, însă mâine în È™coli puternic segregate – se vor înfiinÈ›a clase cu plată, obiÈ™nuindu-se astfel poporul nostru de mâine, de la cea mai fragedă vârstă, cu mentalitățile antagoniste, la unii de învingător bogat, de stăpân, iar la alÈ›ii de veÈ™nic perdant, de slugă umilă, acceptându-se noile realități generate de un capitalism construit cu poporul È™i pentru popor, ale cărui prime mlădiÈ›e înfloriseră cu mult înainte de să vină Iliescu-n locul lui CeauÈ™escu ! Inclusiv să acceptăm realitatea că niÈ™te părinÈ›i tembeli, eventual cadre didactice, pot să nu fie-n stare să-È›i asigure È›ie ca progenitură, o educaÈ›ie de calitate !!! Partea cert bună a acestei măsuri fiind că se va crea o adevărată emulaÈ›ie între salariaÈ›ii noÈ™tri cine să fie încadrat la aceste clase speciale cu plată, compuse din elemente adunate strict pe criteriul supradotării dacă are tac-su bani ! De aceea, e benefic să vă acoperiÈ›i la curricul cu cât mai multe dovezi de perfecÈ›ionare, publicaÈ›ii È™i realizări ! Pentru la vară, se anunță dealtfel reciclări sub genericul Formatorul – veÈ™nicul învățăcel , mai mult ca sigur certe, fiindcă se merge pe finanÈ›area perfecÈ›ionării din sponsorizări dezinteresate sau din surse proprii ale participanÈ›ilor, mai sigure ! LuaÈ›i legătura cu inspectorii È™i cu alÈ›i livratori de formare, fiecare la aria sa curriculară ! DeÈ™i unele rute de parcurs vor fi comune, ca atelierul de lucru pentru realizarea-implementarea, formarea, probarea, dezvoltarea È™i securizarea corelaÈ›iei dintre teoria evaluării È™i practica exersării efective a actului de evaluare ! Alte probleme !… Dresorii ! Să completeze la zi fiÈ™ele psihopedagogice ale pavianilor cu ce-au mai observat la ei ! De asemenea, să vă întocmiÈ›i toÈ›i, din vreme, autopunctajele pentru calificativele parÈ›iale È™i anuale ! AtenÈ›ie că nu am situaÈ›ia absenteismului, situaÈ›ia abandonului È™colar, situaÈ›ia delicvenÈ›ei juvenile, identificarea nexului cauzal al infracÈ›ionalității È™i măsurile de eradicare luate ! ToÈ›i elevii să aibă fiÈ™e individuale cu următoarea rubricaÈ›ie : data, observaÈ›ii-constatări, măsuri-îndrumări, fidbecul obÈ›inut ! Care să vă ajute la a completa fiÈ™ele de caracterizare a elevului la sfârÈ™itul clasei, pentru cazul că e preluat de alt învățător sau diriginte È™i trebuie avertizat ce poamă este ! Mare atenÈ›ie că se mai neglijează aprecierile privind mărimile progresiilor efectuate asupra cercopitecului pe o anumită traiectorie de formare ! Pentru imagine, Corela, că populaÈ›ia È™colară e în continuă scădere, să se facă un dulap vitrină pe hol È™i să se expună diplome È™i cupe, sau poze, să vadă părinÈ›ii È™i alÈ›i vizitatori pitecantropi, inclusiv canaliile de la canalele ostile învățământului, rezultatele excepÈ›ionale obÈ›inute de supradotaÈ›ii È™i de suprasuperdotaÈ›ii drujbeni, la diferitele discipline compatibile uie, inclusiv la informatică È™i la futbol !… Primăria !… Face un apel insistent la noi să ne curățăm în jurul localului, Străchinaru ! Să plantăm lalele roÈ™ii ca rubinele la faÈ›adă, Străchinaru, iar în curte să semănăm kok-sagîz tetraploid, ia legătura la CuÈ›arida cu cei de la Lîsenko, să-È›i dea material semincer selecÈ›ionat ! Și să schimbăm firma È™colii, deoarece s-a decolorat È™i ne confundă pensionarele chioare cu dispensarul ! De asta mă ocup eu, deoarece managementul È™colar monitorizează conversia prestaÈ›iei didactice în valoare socială, dar aÈ™tept să-mi schimb mai întâi È™tampila cu noua numerotare a unităților de învățământ din gubernie ! De asemenea, ne roagă BuÈ›ai să ne implicăm cu macacii noÈ™tri, când se vor mai iniÈ›ializa de către Zigotul È™i Cachita, la acÈ›iunile educative de ecologizare a comunei spre benzinărie la Popas la nea Fane Ciuvîrin, întocmindu-se È™i contracte de adopÈ›iune cu mediul ! Să vină cu sape, domnu Străchinaru, È™i să îndepărteze ciulinii de stepă È™i scaieÈ›ii de pe islaz, că se înÈ›eapă È™i se infectează când joacă atăcare È™i tradiÈ›ionala noastră È›urcă desculÈ›i !… A mai fost o astfel de acÈ›iune de PaÈ™ti, dar nu s-a È›inut È™i nu mai fac eu acum de Unu Mai o investigaÈ›ie sistemică È™i interpretativă a multiplelor categorii de date ce duc în final la elaborarea unei judecăți de valoare ! Domnul maior SaÈ™a Agheev ne semnalează că paznicii nu-È™i fac deloc datoria pentru care sunt plătiÈ›i, primesc noaptea persoane străine, pentru jocuri de noroc, cu consum de băuturi alcoolice, de pinga È™i de mescal, È™i să luăm măsuri ca profesorii È™i învățătoarele de serviciu să stea în mijlocul magoÈ›ilor în curte, sub bătrânul măslin, ca să ia toate măsurile la faÈ›a locului împotriva mobbingului È™colar, ca să n-avem elevi agresaÈ›i ca-n alte părÈ›i, unde lucrurile stau foarte rău, dezvoltându-se acea anti-school sub-culture care ne paÈ™te È™i pe noi dacă nu vom fi vigilenÈ›i ! Chiar ieri, mi-a spus Vizdy de PalaÈ™ca lui Străchinaru, c-a lovit-o nu se È™tie cine-n curte c-un item contondent în cap, de aproape c-a găsit-o leÈ™inată lângă cuÈ™ti la iepuri ! Dealtfel, sunt informat că au început să se fure grătarele de la sobe È™i o să avem la iarnă necazuri cu tirajul !… Să se refacă urgent inventarul fiecărei clase, să se verifice item cu item È™i ce nu mai e, se înlocuieÈ™te !… AveÈ›i procesul-verbal cu elevii È™i părinÈ›ii, bine ! Nu ? SunteÈ›i buni de plată, că nu v-aÈ›i acoperit cu hârtii ! Pentru că aÈ™a e legea vieÈ›ii ! Și să vă iasă din cap că învățământul nostru este performant, iar părinÈ›ilor că e gratuit ! Dom’ le, chiar È™i acasă, dacă nu ne manifestăm prezenÈ›a, se bagă alÈ›ii, să ne pună mâna pe neveste, ca să le testeze dacă-nfloresc !… AtenÈ›ie că se zvoneÈ™te că, doar la ciclul primar deocamdată, se preconizează să se predea romilor numai pe limba lor maternă, È™i treptat totul, da, toate disciplinele ! Cine n-o învață, cine nu e capabil să o înveÈ›e, limba, să se mute la alte È™coli È™i să lase locul unor cadre tinere, cu minÈ›i mai flexibile ! Și atenÈ›ie la senilizare, că se tinde să se legifereze să iasă la pensie doamnele profesoare abia după È™aijdoi de ani È™i noi avem unele colege sub 38 de aniÈ™ori la care dracii de copii spioni deja alarmează din ușă colegii, în viziunea lor holistă asupra cancelariei, că È™ase, băăăi, că vine Baba !… ÃŽn altă ordine de idei : ne roagă iar Fiokla Malafeevna de la Liceul Agrotehnic Trofim Denisovici Lîsenko din CuÈ›arida, zice că asigură È™i transport de la gară, È™i cazare, caută oameni serioÈ™i È™i de încredere, netemători ! pe care să se bazeze să-i aibă în săli la supravegheat, atât pentru bac cât È™i pentru admitere ! AtenÈ›ie, Străchinaru, că mai avem unele cadre care uite că se sfârÈ™eÈ™te anul È™colar È™i nici până-n prezent nu s-au dus la Căgiurzia să-È™i facă micro È™i din cauza lor nu putem noi înainta dosarul pentru autorizaÈ›ia sanitară ! Tot aÈ™a, că populaÈ›ia È™colară e în continuă scădere, mai sunt unii neserioÈ™i care nici până acuma n-au predat doamnei Inocencia recensământul pe anul trecut al copiilor din sectorul repartizat ! Haritina ! Vezi că nu È™tia Daria Nikolaevna Saltîkova dac-avem sau nu tineri fizicieni înscriÈ™i la concursul Impuls perpetuu ! Ia legătura cu ea pentru sesiunea de referate a cimpanzeilor, poate o organizează la noi ! De la Inspectoratul JudeÈ›ean pentru Cultură : să ia legătura urgent Sorela Blaster cu ei, fiindcă trebuie să găsească sponsor generos È™i să plece cu copiii duminică la al 3-lea Festival Interetnic ! Să ia de urgență de la mine de pe panou cheia cu Praskovia BukamaÈ™kina È™i să scotocească la magazie, că trebuie să mai fi rămas de la Carnaval costumele de samba È™i măștile africane, vedeÈ›i ce mai puteÈ›i recondiÈ›iona din ele ! Bine ar fi, în perspectiva creÈ™terii autonomiei locale ca dependență, să ne îmbunătățim radical imaginea È™i față de primărie, È™i față de părinÈ›i, pe principiul clientul nostru, stăpânul nostru ! Am fi putut È™i noi, ca să-i flatăm pe campesinos, cum a procedat recent, de Sfintele PaÈ™ti, Fiokla Malafeevna la CuÈ›arida, să-i dresăm s-aducă fiecare pavian câte două-trei vederi poÈ™tale È™i să le expediem pe adresa oamenilor muncii, felicitându-i de Unu Mai, adică azi !… Rămâne de reÈ›inut pentru la toamnă, de Șapte Noiembrie… Doamna Veturia È™i cu Didina, notaÈ›i-vă să nu uit că trebuie să refacem în Consiliul de AdministraÈ›ie procesul-verbal pentru stabilirea salariilor de merit È™i a primelor din 2 %, fiindcă s-a greÈ™it metodologia È™i să n-avem discuÈ›ii cu diferite contestaÈ›ii sau ulterioare necazuri cu Garda Financiară, când o veni ! AtenÈ›ie că trebuie să È›intim spre declanÈ™area resorturilor interioare ale SISTEMULUI din È™coli, aÈ™a că dacă aveÈ›i priză la conÈ™tiință, vă rog să acÈ›ionaÈ›i într-un asemenea climat încât să permită limitarea intervenÈ›iilor exterioare de ordin administrativ întreprinse în scopul eliminării disfuncÈ›iilor. Fiecare cadru care are inventar să È™i-l verifice È™i să treacă numărul È™i denumirea din acte pe etichete noi lipite pe fiecare item ! AtenÈ›ie că n-am primit nici până azi toate listele cu propuneri pentru casare ! ÃŽn schimb, se va controla de către Garda Financiară în mod holistic, global, emițându-se o judecată de valoare dac-aÈ›i completat cu pix pe cărÈ›ile primite rubrica Acest manual este proprietatea Ministerului EducaÈ›iei NaÈ›ionale ! Având obligaÈ›ia să verificaÈ›i personal corectitudinea numelui înscris de elev, anul în care a fost folosit manualul, starea la primire È™i returnare, descrisă de terminologia : nouă, bună, îngrijită, satisfăcătoare, proastă, incalificabilă. Manualele deteriorate sau pierdute se caută la librărie la CuÈ›arida-n gară, la Căgiurzia sau la Cuzco È™i se cumpără la loc. Procentajul de recuperare în care trebuie să ne încadrăm este : 90 % după primul an, 75 % după al doilea, 56 % după al treilea È™i 21 % după al patrulea. De urgență ! trebuie însă convocaÈ›i toÈ›i părinÈ›ii ca să ne acoperim cu hârtii È™i să încheiaÈ›i un proces-verbal între mine, dumneavoastră care aveÈ›i clase È™i ei, din care să rezulte explicit că manualele sunt proprietatea ministerului dată nouă sub formă de împrumut pentru folosință È™i că elevul nu trebuie să facă nici un fel de notaÈ›ii pe pagini pentru că nu e cartea lui, È™i nimic nu se pierde, cum am mai spus, ci se înlocuieÈ™te ! Se zvoneÈ™te că ne bagă iar o oră pe săptămână, alternativ, neinclusă-n orar, când informare politică, când pregătirea tineretului pentru apărarea patriei, dar nu-i mai zice PTAP, ci protecÈ›ie civilă, că populaÈ›ia È™colară e în continuă scădere, iar conÈ›inutul la informări va fi ACUM democratic, că sunt aleÈ™ii poporului nostru È™i trebuie să-i respectăm, nu s-aruncăm cu noroi, întâi 3-8 ore pe an, apoi, dacă È›ine, până la 17 ore semestrial !… N-avem de ce ne certa, Răzvano, că sunt numai simple zvonuri ! Și oricum nu poÈ›i face nimic dacă le bagă ! Străchinaru, atenÈ›ie că s-au îngălbenit È™i deteriorat articolele de la gazeta de perete Noi È™i mediul ! Catedrele de română È™i de matematică să ia măsuri să fixeze din vreme, sub semnătură, un om care să meargă cu buletin È™i delegaÈ›ie la el, la Căgiurzia, după plicurile cu subiectele de simulare de test ca de examene ! Nu mai daÈ›i telefoane dacă nu e nevoie ! La cel din contradictoriu o să pun iar lăcățel, să nu mai puteÈ›i decât să primiÈ›i, că iar au crescut convorbirile È™i a zis BuÈ›ai că ni le taie pe-amândouă ! VedeÈ›i că nu se mai zice compunere liberă sau compunere după un plan ! Se zice eseu nestructurat sau structurat ! AÈ™a cum zicea È™i Emil Cioran ! Să se înnoiască instructajele de protecÈ›ia muncii, Haritina, È™i să se facă unul È™i cu femeile de serviciu, dresându-se un proces-verbal special să nu cadă când spală ferestrele, să nu se taie cu toporiÈ™ca când despică butucii È™i să nu se electrocuteze când È™terg praful de pe globuri cu mâinile umede sau când își fac ceaiul de iarbă mată folosind reÈ™ouri improvizate ! AtenÈ›ie că LINIA ACTUALà este ca să ne gestionăm prin managementul propriu, cu ofertă inovativă È™i compatibilizată, înscriindu-ne în comunitatea locală ca etos într-o abordare contractualistă, cu un divertis curricular care sare de 30 % !… Corela Drob ! Să se înnoiască pavoazarea pe holuri, menÈ›ionând explicit, într-o manieră holistă, în viziune curat sistemică, ce dăm noi Drujbei È™i ce primim de la ea ! Cu orice prilej, de la om la om, că populaÈ›ia È™colară e în continuă scădere, să explicăm părinÈ›ilor de ce ne e stringent necesară sporirea valorii de referință sectorială, în mod holistic, global, ca să ne mai mărească È™i nouă leafa, cum È™i răsprofii È™i-au mărit averile, ajunÈ™i în upercutclas, încât pot urmaÈ™ii lor să nu mai muncească sute de ani ! Partea proastă fiind că Mizeriada continuă, pentru că stoparea declinului producÈ›iei s-avem venituri proprii mai durează, iar raÈ›ionalizarea cheltuielilor existente nu poate merge până la iraÈ›ional ! Și să se modernizeze !… Dacă poate cineva să facă rost de niÈ™te postere cu copii la Internet, să ne aducă È™i nouă pentru panouri ! Ca È™i orice postere cu uie !… Și să vă iasă din cap că învățământul nostru este performant ! Mizeriada continuă !†„Continuă să se agraveze. Vorba e : deci, ACUM, azi zic, nu ne mai calcă nici o brigadă ?… Nici din uie, nici din muie !!!†– concluzionă Ciomolunga, întrerupând comunicările pe la jumătatea pomelnicului lor. Confirmând din cap È™i înălțând a veselie sprâncenele cănite, Teofan Davidovici Filatov închise-n morÈ›ii mă-sii agenda, din care parcă mai voia să lectureze, È™i ne făcu un semn discret să-l urmăm pe trepte-n jos până pe hol, unde aÈ™teptă s-ajungem toÈ›i È™i apoi deschise cu eleganță uÈ™a de la Camera Pionierului, rămase meditativ cât se strecurară toÈ›i salariaÈ›ii înăuntru, lăsă deodată falnicu-i cap în jos, întinzând spre relaxare vertebrele cervicale, reveni mândru cu el în poziÈ›ia verticală È™i zise cu o nobilă generozitate, memorabilă, regală : „IA SÃ-MI DESCONGESTIONAÞI TOATE ASTEA AICI !†Resursele… umane, atrase È™i concentrate în camera secretă a È™colii, se codiră o clipă, inimile lor se contractară cât niÈ™te gândaci de bucătărie, parcă nu le venea să creadă, parcă se temeau de-o farsă, de o capcană de vulpoi în sensul că urmau ele să se desfete culinar, dar pe urmă li se va reÈ›ine la leafă, făcându-se astfel vânzare KatiuÈ™ei È™i Rakettei, poate È™i Statorniciei È™i Popasului, dar pacea europeană de pe fruntea încă tânără È™i brejneviană a stăpânului le îndemna nonverbal că să aibă poftă să servească într-o veselie-vijelie totul, cu credință È™i încredere, ca pe un dar de la casele Filatov, BuÈ›ai È™i Ciuvîrin din Drujba la un loc, ca pe o pomană festivă de Unu Mai, ziua internaÈ›ională a celor ce muncesc, di-mi-neaaață a muuuncii noi, creÈ™ti în inimă bucuriiiii È™i avânturi s-aprind în noi, ca luuumina în zori de zi, prinse a cânta ca la cor tanchist Didina Arnăutu cu guriÈ›a aurie plină de-un sandviÈ™ cu Promesse Jambon Bihor, implementa-mi-aÈ™ furculiÈ›a-n avânturili tali, sudui Moluscă È™i băgă concomitent în cavitatea bucală o feliuță de Glina muÈ™chi file afumat, mestecând-o furios, fiindcă dintr-o singură privire își dăduse seama că de când intrase cu CenÈ›ica mai devreme aici, dacă mai erau ACUM o treime din alimentele iniÈ›iale, cel mult ! Tot ce nu fusese dezambalat sau rămăsese borcan nedesfăcut sau sticlă cu dop neumblat, încât se putea reda la vânzare, fusese retras cu grijă de la consum È™i probabil deja redistribuit la Raketta, la KatiuÈ™a, la Statornicia sau la Popas, ori fusese temporar depozitat pe-aproape, poate-n sala de sport, ceea ce-i stârnea mai mult ură decât recunoÈ™tință că era hrănit festiv de Unu Mai de către proprietarii săi. Ură ce creÈ™tea în el cu atât mai exploziv cu cât exploatatorul nu se grăbea să adauge că, ParaskoviuÈ™ko tată, ia doi găligani de-a opta È™i aduceÈ›i din laborator cada cu organe de bou ! È™i fiecare cadru căruia-i trebuie, să plece diseară cu una-două inimi din astea acasă È™i cu niÈ™te viniÈ™or, să-È™i prepare la cuptor de ziua internaÈ›ională a solidarității celor ce muncesc delicioasa inimă înăbuÈ™ită, cu sos de vin, de care făcea È™i PuÈ™a, când apăreau cartofii noi, CenÈ›ico !… ( Dar câte o bucată de batog, doi arÈ™ini de dimie È™i câte o căpățână de zahăr n-ai vrea tu ?) Din cer variabil, Moluscă încremeni apoi din mestecat o felie de caÈ™caval Sâmbra Oilor, se înroÈ™i de ruÈ™ine È™i se uita apoi la uriaÈ™a rondelă de Olivar de parc-ar fi vrut să determine dacă numărul de măsline secÈ›ionate-n mezel de feliator era par sau impar, însă nu mortadela în maÈ› de plastic negru era mărul discordiei schizofrenice până la instabilitate internă, ci raÈ›ionamentul că unde era el mai amărăștean, că rămăsese în arhipelag, ajunsese de atribuia È™i la altul să fie scârÈ›ar, ceea ce nu era cazul cu directorul progresist Filatov, care câteodată disemina unele alimente È™i la copiii săraci, cu condiÈ›ia numai să frecventeze ei la ore, măcar la ale lui, deci È™i ale Vizdelei ! ÃŽn jur se glumea, se vorbea, se ciocneau pahare, el mânca, bea, È™uguia È™i resimÈ›ea dureros rău absenÈ›a CenÈ›icăi, plecate acasă nemâncată, de ruÈ™ine că rămăsese cu mâinile oranj până la coate după ce spălase degeaba la cap pe elevii Răzvanei, între buzele prehensile ale căreia tocmai dispărea ACUM un fursec Cookies compus din două rondele cu cremă nucă cocos È™i își aduse atunci aminte Bonobo de cele două pungi proprietate personală, cu Gică Hagi pe ele, de contribuit onorabil pe lângă ce masă dădeau la poporul muncitor vipoii comunali, care îi zisese soÈ›ia de ele că să le predea Veturiei, ca cea mai pricepută cu protocolul de la noi din È™coală. Le găsi pe pipăite pe-amândouă È™i le preluă manual dintre picioarele calde ale Murielei È™i reci ale Sorelei, merse la cămăruÈ›a femeilor de serviciu, unde preparau Veturia È™i Praskovia, într-un ibric uriaÈ™, rânduri-rânduri, cafeaua cu aromă de muiere amestec, braziliană, columbiană È™i indoneziană, È™i acolo, uitându-se la braÈ›ele uriaÈ™ei ajutoare de vrăjitoare, oranj până la cot, simÈ›i dor de femeie drujbeană, adică de Inocencia È™i resimÈ›i cum capul său parcă era confecÈ›ionat, nu È™tiu după ce reÈ›etă dată la tembelizor, dintr-o folie de aluat dreptunghiulară întinsă de nevastă cu ruloul pe planÈ™etă, apoi rulată în spirală È™i dispusă vertical, realizând o structură cilindrică deschisă către schimbare, semn de mare receptivitate, È™i, într-adevăr, o putere mai presus de fire îl sili să-È™i răsucească gâtul È™i văzu pe perete-n hol, pusă de Corela Drob de când actualiza pavoazarea, icoana călugărului Vasea, care se uita flămând la el, cu o aÈ™a puritate de prunc părăsit în obiectivele cadru, de-È™i aduse aminte cu deznădejde de copilaÈ™ii săi studenÈ›i, Gua È™i Cica, că poate or fi râvnind È™i ei, È™i pe undeva poate că acuma înghite-n sec de ce a pus mămicuÈ›a-n pungile cu Gică Hagi mai mult decât de ce trece prin esofagul la tăticuÈ›ul lor ! Izbucni în plâns de dor È™i grijă de ei È™i instantaneu raÈ›ionă relaÈ›ional că din moment ce Răzvana era c-un fursec Cookies între buzele-i prehensile, atunci colegii È™i colegele sale din camera pionierului au ajuns la desert È™i, logic inferând, ai fi atunci un reacÈ›ionar de Unu Mai, dacă după ceva condimentat s-a ajuns la dulce È™i vii tu de-acasă ACUM, Moluscă, să-ntorci în morÈ›ii mă-tii înapoi poporul la ce-a fost condimentat. Avea, îi spusese CenÈ›ica, într-o pungă aperitive carnale È™i în cealaltă fursecuri È™i stixuri de panificaÈ›ie, dar nici nu mai trebuia, sărmanul prof, să se uite-n care ce-o fi, deoarece niÈ™te fragedă pastramă vrăbioară mânzat îl apăsa prin plasticul subÈ›ire, alb È™i molatic pe pulpa piciorului È™i fiind vorba de cărniță nu putea fi vorba de nici o confuzie, deoarece adineauri la masă tot aÈ™a stătuse rezemat de al lui un picioruÈ™, al Vizdelei pe sub masă È™i, cum ea. deci, logic, venise de sus, își luă atunci în dinÈ›i inima de i se părea mare ca de taur È™i gata de infarct, intră la femei doar cu punga uÈ™oară È™i zise că a zis CenÈ›ica lui să pui È™i astea pe masă, Veturie, bine, Duducule, pune-le-acilea, că le pun ! Pe urmă, luă din holiÈ™or, unde zăbovise-n paza obiectivelor cadru ale eremitului Vasea, punga cea grea de carne, È™i, biniÈ™or ca un jaguar, È›uÈ™ti ! cu ea până la boxa de materiale la schelete ! Iar odată terminată trebuÈ™oara asta, stătu câteva momente să-È™i tragă sufletul la loc pe hol, făcându-se că admiră de plăcere logo-ul È™colii, imaginat de graficiana Corela Drob ca un iepuraÈ™-elev cu două degete-n sus că se cere să răspundă È™i plasat deasupra inscripÈ›iei din litere de hârtie albă pe pânză roÈ™ie, ȘCOALA E A TA ! ÃŽNVEÞI BINE ! ELEVII NOȘTRI SUNT MAI INTELIGENÞI ! Urmarea reculegerii fiind că reveni în camera ascunsă a È™colii cu o fericire de nedescris întipărită pe bot, care i se mai decoloră constatând È™i luând notă de cât de uÈ™or le fusese între timp resurselor umane prezente să descongestioneze, ca niÈ™te trupe de elită PiaÈ›a Universității, mai tot potolul È™i infima băutură ce le dăduse în generozitatea sa de Unu Mai nea Fane Filatov în numele vipoilor locali. „Bag copiii, câți or mai fi-n curte după pauza asta prelungită – zise Veturia cu ibricul frigând-o în mână – îi mai È›inem o oră, două È™i le dăm drumul de tot, că eu zic c-am recuperat azi destul pentru cât se fac ăștia că ne plătesc !†„Învățătoarele ! ÃŽnvățătoarele ! – își aduse aminte Marinică Drujbescu – să nu uite cumva, mâine să se prezinte, cu domniÈ™oara Corela Drob de desen, la doamna secretară Cachita Dolores, la primărie, că are nea Fane BuÈ›ai ceva de făcut cu ele !†„Ãștia ai lui CaliÈ›oiu or mai fi ?†– se întrebă dureros Moluscă, impulsionat de speranÈ›a că văzându-È™i dirigintele pe butuci, Frecardo È™i-a luat gaÈ™ca È™i au întins-o la Popas la taică-su la aparate, aducând clienÈ›i Anfisei, ceea ce ar fi însemnat, ca oligoprof ce aplică principiul oligopedagogic a cât mai puÈ›ină carte, că-È™i putea-ntoarce acasă mai devreme punga cu pastrama pentru Maricusa È™i Genaro, făcând o imensă bucurie È™i Inocenciei. Totodată, îi era cam silă de sala aia de clasă a È™asea, având ea orhidee de plastic identice cu cele naturale, revărsate artistic din ghivece care nu trebuia să le mai ude copiii, însă tapetată de matematician cu planÈ™e seci din tot curriculumul, scrise negru pe alb-cenuÈ™iu, conÈ›inând tabla înmulÈ›irii, transformări de unități de măsură, proprietățile puterilor, formule de calcul prescurtat, relaÈ›iile metrice în triunghiul dreptunghic, relaÈ›ii de calcul pentru diferite arii È™i volume… iar pe peretele frontal, de-al dracu pusă, o hartă a țării de prin 1952, înspăimântător de ferfeniÈ›ită, roasă poate È™i de È™oareci, reflectând parcă procesul de atomizare al populaÈ›iei, excelentă totuÈ™i pentru defilat la BucureÈ™ti cu ea pe la acÈ›iuni greviste încununate cu marÈ™ È™i miting, fără nici o È™ansă ca acÈ›iunea să-È™i atingă scopul de a atrage în fruntea coloanelor personalități de referință ! Ce nu luase în calcul domnul profesor Străchinaru, dovedind grave lacune în cunoaÈ™terea noilor particularități de vârstă, ceea ce e un viciu de fond al formării iniÈ›iale a cadrelor, era că dacă nu fuge Esmeralda lui Harneală, atunci nu fuge nici Feodor al lui Ciuvîrin !!! Nu, auria Esmeralda era prezentă pe rândul de la fereastră în banca a doua pe È™irul mai dinspre centru, iar în banca întâi, pe È™irul din mijloc, sta È™i medita într-un peÈ™ È™i se uita la ea orbit… el, băiatul patronului care oferise două servicii conferenÈ›iarului, unul de paznic de noapte la benzinărie È™i unul de observator economic, care i-ar fi permis să investească optim banii, când i-o câștiga loteristic CenÈ›iÈ™or prin EXCEPÞIA DE LA REGULà ! Și avea de ce să aibă o senzaÈ›ie de sentiment domniÈ™orul Ciuvîrin ! Că soarele cădea pe ea de Unu Mai, întrupând-o mai mult îngerelă belă decât elevă într-a È™asea, cu bucle blonde natural, nu È™amponate oranj ca ale Maricusei, căzute-n valuri naturale, pe umeraÈ™ii dalbi, cu obrăjori rozalbi de o rară prospeÈ›ime È™i cu niÈ™te accesorii cum va mai fi posedat doar, cum citise-n presulică, schivnicul Vasea-n visele sale erotice cu Claudia Schiffer încă nedescinsă-n GiuleÈ™ti ! „Porcul, vezi Figura 144, – citi cam anevoie Moluscă la ce-am făcut ultima dată – este: unul din cele mai valoroase animale domestice din lume, deoarece se-ngrașă în scurt timp È™i, hm, hm, se-nmulÈ›eÈ™te foarte repede !… Dar oare ce v-am dat eu pentru acasă, întru asigurarea retenÈ›iei È™i transferului, mă băieÈ›i ?… Aud ? De răspuns la întrebări ? Iacă dar… Ia să-mi citească cum a răspuns la prima întrebare, din cei conÈ™tienÈ›i, care v-aÈ›i preocupat È™i v-aÈ›i scris, ia să-mi zică, să-mi zică, ia să-mi zică Hetaera esmeralda !… Bppar-don ! Harneală Esmeralda !!!†„ComparaÈ›i picioarele porcului cu ale vacii. Porcul are picioare mici È™i copite ascuÈ›ite. El se deplasează încet, ca È™i cum ar medita la tranziÈ›ia peste râu. ÃŽi place să se scalde în Spălătura. Când nu găseÈ™te apă tocmai curată, se bălăceÈ™te È™i-n nămol diuretic. Vaca are înfățiÈ™are cu totul deosebită de a carnivorelor. Ea este la popoarele cu mulÈ›i amărâți un animal sfânt. Picioarele ei se termină cu câte două degete, învelite în copite cornoa… Domnu’ GăluÈ™că, Feodor Stepanovici explorează / investighează / se uită la mine sub fustă !†„Poate n-am auzit EU bine ! – mârâi apostolul amenințător. Ascultă, Jevakin, fir-ar mă-ta a dracu ! – își revărsă el mânia la-ntâmplare, ca un mascul dominant frustrat de parteneră, asupra unui pistruiat veÈ™nic rumegător, specializat pe copal, o ciungă din rășini naturale. Dacă nu scuipi imediat căcatul ăla din cavitatea bucală la coÈ™, te spun lui mă-ta È™i È›i-o scot eu È™i È›i-o lipesc în păr, de te tunde mă-ta val-vârtej până mâine !… Poate că totuÈ™i n-am auzit bine, copii ! De ce oare să i te uiÈ›i unui înger sub fustă, Feodor Stepanovici ?†Indignarea fetiÈ›ei era atât de mare, încât gafa de a-i zice educatorului după porecla din sat, GăluÈ™că, trecu neobservată chiar de către elevi. Lacrimi amare È™i fierbinÈ›i țâșniră literalmente din cele două albăstrele ce-i È›ineau loc de analizator vizual, apoi fruntea gingaÈ™ bombată se rezemă de rumeguÈ™ul băncii È™i totul se ascunse sub pletele cele aurii È™i mătăsoase, spre marea întristare a multora. „Vaca le are cu picioarele mai miÈ™to decât porcul !†– ocoli cu abilitate întrebarea privind raÈ›iunea de a privi sub fusta unui înger, Frecardo, imperturbabil rezemat caragialeÈ™te È™i postmodern în cot. „Cum dracu È›i se uită sub fustă ?†– se interesă, logic, năucit Străchinaru. „Are oglindă pe adidaÈ™i, dom’ profesor !†– săriră mai multe fete. „Ar trebui – gândi Moluscă prin ceaÈ›a de whisky – să-i confisc micului explorator oglinjoara de pe limba adidasului È™i să n-o mai vadă de la mine până la sfârÈ™itul anului È™colar. Sau să i-o dau dirigintelui, lui CaliÈ›oiu, să i-o prezinte mă-sii ca pe un corp delict, când s-o mai duce pe la ei să-l mediteze pe acest animal imparicopitat !†Însă sihastrul Vasea clătină din cap, parcă amintindu-i de greutățile propriei sale vieÈ›i de bugetar amărât, cu doi copii studenÈ›i de È›inut la BucureÈ™ti È™i cu rarisimi clienÈ›i de meditat la È™tiinÈ›e biologice, alungaÈ›i È™i ăia pe motiv de a nu colabora la inversiunea valorilor ! Două sunt principiile fundamentale ale oligopedagogiei, calculă Moluscă : 1) cât mai puÈ›ină carte È™i 2) cât mai puÈ›ină educaÈ›ie, atâta vreme cât rămâne în vigoare principiul ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim ! Oligopedagogia fiind doar conÈ™tientizarea teoretică a unei stări de fapt, ca de pildă că de ce să mă pun eu rău c-un vipoi, ca să-i educ pe un virtual infractor violator È™i criminal ca Frecardo ăsta ? Ca ce chestie ? Adică eu n-am copii de crescut ? Mai bine-l las aÈ™a, È™i tot pe tac-su-l strânge peste câțiva ani de faringe ! Rânji È™i aplică, deci, al doilea principiu al È™tiinÈ›ei descoperite de el, cu revelaÈ›ia în Separeu că mai toată săptămâna se aplicase primul, din diferite motive într-adevăr făcându-se neobiÈ™nuit de puÈ›ină carte la Școala nr. 1 cu clasele I-VIII ! „Mă Frecardo, eu sunt profesor bătrân – luă cu uÈ™urință o mască umilă Moluscă – È™i È™tiu multe, È™i limbi străine, È™i diferite È™tiinÈ›e, ca È™i module mono-, intra-, inter-, pluri- sau transdisciplinare. Nu te ghida numai după aberaÈ›ia că producÈ›ia de competență e neglijată-batjocorită de către vremelnicii proprietari ai norodului ! Există È™i personalități formate din proprie iniÈ›iativă. E drept, destul de sărace. Că de-aia eu, hm ! că mai mult am citit, nici n-am agonisit altceva în viață decât… înÈ›elepciune ! Eu am predat, să È™tiÈ›i, copii, È™i la liceu la Căgiurzia, la Miciurin, fiind coleg cu doamna inspectoare Saltîciha, o femeie frumoasă dar înrăită după un incident neplăcut, din cauza căruia a plecat ca È™i mine din liceu. Doar că eu n-am mers în sus, ci am descins la Drujba, chibzuind È™i constatând că nu mai avea nici un rost să-mi scuip plămânii cu liceeni care unul din doi bea, unul din trei fumează È™i unul din zece a prins gustul drogurilor, ca să nu mai divulg de o parte din fete, cum își asigurau o prospeÈ›ime vestimentară net superioară colegelor mele ! Cine mă putea plăti pe mine, mă, cât să am autoritate în contrapondere cu È™coala vieÈ›ii care îi dădea întăriri pozitive nestudiosului ? AÈ™a, mă Frecardo, aÈ™a a fost, nu te supăra de poreclă, că È™i eu îți dau voie să-mi spui Moluscă sau Bonobo, să vedem, îmi spui ?… Și prin primii ani ai mei de învățământ, am avut un elev tot aÈ™a frumos ca tine È™i ca mă-ta, mai precoce, mai zburdalnic È™i mai răsfățat, stătea tot în banca întâi, dar n-avea oglindă scoasă de la ascuÈ›itoarea chinezească È™i fixată sub È™irete la adidas, că nici nu se inventaseră pe-atunci adidaÈ™ii, erau doar teniÈ™i sau bascheÈ›i la nea Mielu, Frecardo, aÈ™a că-n loc să stea comod ca tine È™i să se uite-n jos, realizând cu superbă superdotare transferul interdiciplinar È™i aplicând la explorarea anatomiei unei colege cele învățate la fizică la Haritina despre reflexia luminii È™i formarea de imagini virtuale-n oglinda plană, ăsta de care-mi amintesc eu se băga mereu pe sub bancă, spre marea disperare a fetei care stătea unde stă ACUM Esmeralda… Și È™tii ce s-a-ntâmplat până la urmă cu băiatul ăsta prea curios, care în loc de alte preocupări, cum ar fi lecturile, îi plăcea să se uite la colega lui sub fustă, mă Frecardo ? ÃŽÈ›i poÈ›i tu imagina ?… Că poate-l mânia cu păcatul ăsta pe îngerul lui păzitor !†„Ce s-a întâmplat, dom’ profesor ?†– deveniră interesaÈ›i mai mulÈ›i. „Într-o zi, a înnimerit de să-È™i eficientizeze unghiul din care explora / investiga È™i atunci… A ORBIT, băi tâmpitule !†Ideea profund dialectică, paradoxală, că uitându-te la o fată sub fustă, dacă ai noroc, atunci poate să te orbească, era atât de neobiÈ™nuită È™i de încântătoare că râsetele cele piÈ›igăiate se reînnoiră multă vreme, iar Moluscă, mustăcind ce mustăcind, trase lesne concluzia că, iacă dar, ca să n-am pe urmă meciuri cu madam pitecantroapa de mă-ta sau cu taică-tu, că de ce-ai orbit la mine la oră, îți iei tu frumuÈ™el ghiozdanul, rucsacul, congelatorul sau ce dracu e, domnul Frecardo, È™i te muÈ›i tot în banca întâi, dar pe rândul de la perete !†„Nu mă mut, dom’ profesor ! Eu stau unde m-a aÈ™ezat domnu dresor CaliÈ›oiu ! Când o zice dânsul că a vorbit cu mama să mă mut, atunci mă mut È™i eu ! Dar altfel nu !†„La mine la oră, dacă tot ai venit, execuÈ›i ce ordon eu ! – făcu paÈ™i amenințători spre el Străchinaru, zburlindu-È™i rău mustaÈ›a È™i mărind progresiv sonorul. Alaltăieri tocmai am băut cu taică-tu la Anfisa Barabanova È™i mi-a dat mână liberă, băi, dacă È›i-a intrat democraÈ›ia-n cap, să o suspend, că È™i-aÈ™a e fragilă ! Cât îți aplic… regulamentul ! Și după ce te altoiesc È™i obÈ›in de la tine comportamentul dezirabil, o instalăm la loc.†„Da, da’ cu mama n-ai vorbit !†„Băi cinocefalule !!! Acuma sar cu toate picioarele pe tine !†Privirea profesorului era matur de crudă, ca de la masculul dominant la un orfan intrus, È™i elevul făcu paÈ™i înapoi cu coada-ntre picioare, răzgândindu-se, revenind È™i aÈ™ezându-se până la urmă pe locul fixat, unde scoase tubul unui pix È™i începu să-È™i confecÈ›ioneze dintr-un extemporal vechi cocoloaÈ™e pe care să le împuÈ™te în colegi pe principiul armelor cu aer comprimat, anticipând lecÈ›ia despre presiune a fetei popii Panda. Clasa lui CaliÈ›oiu era oricum una gălăgioasă, selectată din copii mai din centrul comunei noastre, în ochii cărora nu citeai niciodată foamea, totdeauna curaÈ›i, ba chiar elegant îmbrăcaÈ›i, cu excepÈ›ia a doi-trei dinspre pădurea Esmeraldei, aduÈ™i pentru completarea numărului, iar Frecardo se distingea în mod deosebit : el avea un ten aparte È™i niÈ™te fălcuÈ›e moi mai tot timpul agresiv rumegătoare, încât arăta mai degrabă a copil nordic din uie, cum îi vezi pe la videoclipuri sau prin revistele de tineret, decât a drujbean de-al nostru, fie È™i înstărit. DeÈ™i răriÈ›i, cercopitecii erau din ce în ce mai vorbăreÈ›i È™i domnul Străchinaru înÈ›elese că după ce nu făcuseră ore nici ieri cu simpozionul, nici azi cu masa festivă de Unu Mai, cel mai indicat lucru era să valorifice reflexul condiÈ›ionat îndelung al scrisului după dictare, aÈ™a că hotărî să treacă mai departe, după studiul porcului urmând, într-o succesiune cam brutală, maimuÈ›ele, despre care Gaviota îi scrisese la extemporal cândva că sunt animale cu o alcătuire inferioară față de celelalte mamifere È™i mult superioară omului, care s-a muncit să decoleze din animalitate È™i a aterizat pe noi culmi de progres È™i civilizaÈ›ie ! Exact aÈ™a dictă È™i Moluscă ! Ceea ce elevii transcriseră cu fidelitate, băgându-È™i È™i SkaraoÈ›ki codoiul. Pierdu apoi È™irul de tot, pentru că după ce-i atrăsese atenÈ›ia asupra sa Esmeraldei, trăgând cu È›eava, întâi cu hârtie, apoi cu scuipat, Frecardo se furișă într-o bancă de pe rândul din mijloc, stând cu mâinile la piept, suspect de cuminte. Proful se răsuci atunci spre tablă să facă schematic clasificarea maimuÈ›elor după coadă, în : superioare (fără coadă) È™i inferioare (cu coadă), È™i pe când alegea dintre mucurile de cretă unul care să nu fie chiar aÈ™a dur È™i să scrie nu să zgârie, văzu brusc oranj de revelaÈ›ia că nu numai c-a cheltuit CenÈ›ica un horror de bani, dar s-a bucurat degeaba c-are prilejul să i se confirme, de către generalul Vasea È™i doi experÈ›i, de la BucureÈ™ti È™i din uie, că de fapt el e cel ce merita cu prisosință, cu vârf È™i îndesat, să fie trecut de colegi pe lista de candidaÈ›i la salariu de merit, s-aibă È™i el ceva-n plus de dus lunar la copilaÈ™ii lui cazaÈ›i printre străini ! Auzi totodată simultan gândurilor Esmeraldo ! Fă, Esmeraldo ! È™i concomitent cu bifurcarea maimuÈ›elor după coadă în superioare È™i inferioare, trase cu ochiul către Frecardo È™i către fată, ajungând pal È™i glacial ca un cadavru de atâta indignare ! Băiatul cu ten lăptos ca pentru a intra pe platou, își vârâse degetul mare între buze È™i sugea din el eu pasiune, belind ochii È™i crispându-È™i toÈ›i muÈ™chiuleÈ›ii faciali, exact ca atunci când trăieÈ™ti adevărata senzaÈ›ie de Bonobo, în vreme ce angelica Esmeraldă se uita la el nu cu indignare, nici măcar cu dezgustul specific erotismului precoce, ci în ochii ei cereÈ™ti se putea citi doar o groază absolută, ca la o gazelă, când se trezeÈ™te cu leoaicele la numai doi metri de ea privind-o cu lăcomie feroce, hipnotică… „Domnu' GăluÈ™că, Frecardo îmi zice s-o iau în gură !†– îl pârî fata pe nesimÈ›it, È™i anume, spre marea surprindere a psihopedagogului, fără să roÈ™ească nici un pic, reÈ›inând doar ce era insultă masculină din oferta colegului ei ! Contrariat È™i uluit de cât semăna în acel moment fata cu MalaÈ™a, răscolit de privirea aceea de un albastru adânc ca Baikalul, Dudiță porni spre animal cu paÈ™i dârzi, uitându-i-se cam deasupra ochilor, încât acesta simÈ›i electrizat agresiunea, ca când îți bate tornada la geam. „Da’ ce-am făcut, dom’ profesor ?! – se ridică totuÈ™i demn în picioare băiatul benzinarului, profitând de poziÈ›ie ca să desluÈ™ească pe geam cine mai trece pe uliță spre discotecă la Raketta, gest care enervă È™i mai mult pe agresor. Se auzi atunci un plici ! scurt È™i asurzitor, precum È™i un mârâit de uncheÈ™ că È™tii tu ce-ai făcut ! Pe obrazul drept È™i fin al nefericitului elev de uie, neobiÈ™nuit cu bătaia ca-n muie, se imprimară instantaneu în roÈ™u-violet cele cinci degete È™i podul palmei grosolane a… formatorului, cu atâta naturaleÈ›e încât bătrâna Izerghil ar fi putut È™i să-i ghicească lui Moluscă macabrele încercări ce-l mai aÈ™teptau până să scape È™i familia lui de sărăcie ! El însă zise cu mulțămire aÈ™a da !, referindu-se la liniÈ™tea mormântală instaurată cu preÈ›ul suspendării vremelnice a democraÈ›iei, reveni la tablă È™i exemplifică cercopitecul la inferioare, maimuÈ›ele antropomorfe la superioare, dând din umeri indiferent când schingiuitul, după o ascundere a căpÈ™orului în mânuÈ›e pe rumeguÈ™ul băncuÈ›ei, brusc își luase rucsacul de elev NATO din bancă È™i părăsise sala de clasă, unde procesul instructiv-educativ fu reiterat curând. TotuÈ™i, domnul profesor gradul întâi Dudu Străchinaru trebui să-È™i întrerupă prelegerea structurată pe teza, dur polemică la ce preda popa Panda, cum că asemănările demonstrează cu putere înrudirea dintre om È™i maimuÈ›ele antropoide, adevărul, È™tiinÈ›ific dovedit, c-avem, copii, un strămoÈ™ comun foarte îndepărtat, pentru că Feodor Stepanovici reveni de pe hol, abia acum plângând intens, întinse un deget acuzator spre torÈ›ionar È™i – urlând apocaliptic Ai să regreÈ›i !… Mă duc acasă, GăluÈ™că, descui garajul, iau maÈ™ina, te calc în morÈ›ii mă-tii È™i… te plătesc, băi ! – se retrase trântind uÈ™a de căzură schije de ghips din jurul tocului È™i multă vreme pluti în aerul de È›intirim particular al clasei praf ca de puÈ™că. AmeninÈ›area copilului răzbunător făcu pe prof să se cutremure din toate multele sale mădulare È™i încheieturi, în special din coada de cal răpciugos a măduvei spinării. El È™tia că nea Fane Ciuvîrin e un vânător pătimaÈ™, că deÈ›ine un bogat sortiment de piei de animale È™i de arme de foc, multe de colecÈ›ie, precum È™i muniÈ›ia aferentă. Din clipă-n clipă, se putea aÈ™tepta să intre Fedka pe ușă cu revolverul È™i să-l lichideze ca un pandur pe un È™arpe de ciocoi reacÈ›ionar, în aplauzele colegilor săi de-a È™asea È™i ale părinÈ›ilor, urmarea senzaÈ›iei promorÈ›ionale de È™tire fiind un câștig de audiență È™i de bani pentru o anumită parte a presei È™i a canalelor, È™apte zile se va mulge cazul formatorului executat de formatatul său. Bine i-a făcut elevul profului dacă n-a È™tiut să-l educe – va fi o concluzie. Ar mai merita-o È™i alÈ›ii – va fi o altă concluzie. Și iacă dar, că două bale galbene i se preling ACUM de sub mustăți lui Dudiță, la gânduÈ›ul că Genaro È™i Maricusa lui ar fi putut fi siliÈ›i să citească sau să vizioneze asemenea insanități despre tăticuÈ›ul lor ! Dar domnul Dudu Străchinaru este întotdeauna creativ-inovativ ! El își aminteÈ™te permanent cele două principii fundamentale ale oligopedagogiei sale : 1) cât mai puÈ›ină carte È™i 2) cât mai puÈ›ină educaÈ›ie, în scopul de a lua o decizie lucidă în aÈ™a confuzie a valorilor. „Cam atât am avut eu de predat, iacă dar, despre fiinÈ›a maimuÈ›ană pe azi ! – se opri zâmbind comercial-electoral marele antropolog. Vă dau voie, fetelor, la telenuvelă, cum m-a rugat Esmeralda ! Și vouă, minunaÈ›i băieÈ›i cuminÈ›i, vă facilitez ca să vă pregătiÈ›i sufleteÈ™te pentru derbiul de mâine Universitatea cu Rapidul ! Cu condiÈ›ia binecunoscută să vă faceÈ›i singuri rezumatul din ce n-am mai apucat să predau ! Neapărat să vi-l faceÈ›i, că de voiu chema la procitanie anumite pughibale È™i nu-l au în trătaje, am să le baaat, cu biciuÈ™ca am să le baaaaat, chiar mai rău È™i decât pe Frecardo !… Bună seara ! Și să nu s-audă musca È›eÈ›e pe hol ! Dacă voi constata deranj, vă-ntorc îndărăt, vă iau la ascultare din toată materia, reÈ›inându-vă È™i pentru curățenie să strângeÈ›i hârtiile de la faÈ›ada È™colii ! ComportaÈ›i-vă, dragi elevi, ca un comando care a pus dinamită în clădirea inamicului È™i ACUM se cară acasă pe nesimÈ›ite ! AÈ™a să v-ajute Dumnezeu !†Asudase complet Bonobo. Broboane de sudoare neagră îi ieÈ™eau pe fruntea-ngustă È™i dârele se împreunau apoi cu balele galbene de sub mustăți. ÃŽÈ™i da seama din ce în ce mai mult c-a optat-o È™i că-n morÈ›ii mă-sii, e o viziune eroică asta cu împuÈ™carea sa tragică de către un miniterorist, avea presimÈ›irea că se cam precipită lucrurile spre opÈ›iunea pentru evadarea din arhipelag ! Pentru un amărât ca el, mai probabil era să fie aÈ™teptat prozaic, la ieÈ™irea din local, de toată gaÈ™ca lui Frecardo de la Raketta, cuprinzând È™i anumiÈ›i hojmălăi cu stagiul militar satisfăcut. Era foarte clar că, aliniaÈ›i cu pulanele pe două rânduri, îl vor bate la stroi, ca-n vechea armată È›aristă, aplicându-i fiecare câte o lovitură pe măsură ce ca un golan se va târî între uÈ™a È™i poarta È™colii… Vai, vai, vai ! Ce ruÈ™ine ! Ce ruÈ™ine ! ÃŽÈ™i puse catalogul în dulăpiorul maro, prevăzut cu lăcățel ca seiful unei bănci față de niÈ™te intuÈ™abili, unde recent o apucase de cupuliformele, propulsivele obiective de referință fără sutien ca ale MalaÈ™ei È™i o-nghesuise dinspre aria curriculară joasă pe Corela Drob È™i primise drept anexă a refuzului replica paralizantă că TU s-o evaluezi pe CenÈ›ica ! – nici acum nefiindu-i prea clar dacă gagica-È™i bătea joc cu Agheev de amărăștenia lui sau se autosesizaseră de la încălzitul excesiv al scaunelor din contradictoriu că doamna Inocencia Străchinaru practică EXCEPÞIA DE LA REGULà în scopul de a reuÈ™i la vreo teleloterie, nemaifiind nici o speranță de să ne mai mărească È™i nouă leafa ! Pe geam se vedeau la drum patrulând tot felul de băieÈ›i de sat-cartier, cete-cete, È™i mai tineri, È™i mai veterani, încordându-È™i amenințător pectoralii culturiÈ™ti, dând de excitaÈ›i ce erau câte-un È™ut în vreun gard, câte-o karată în vreo poartă metalică, conversând-gesticulând cu multă indignare. Cine m-a pus ! Cine m-a pus ! regreta Bonobo că se făcuse badigard la fata MalaÈ™ei. El care nu luase nici o măsură când MiÈ™a, GriÈ™a È™i EpiÈ™a, alimentaÈ›i de acelaÈ™i Frecardo cu muniÈ›ie, terorizaseră o seară-ntreagă femeile de serviciu la cămăruță, cu petrade È™i cu vreo sută de brichete de plastic (probabil o cutie întreagă) făcute să explodeze una după alta ! Rămân în vizuină cu Stalin È™i cu Gică Hagi ! se hotărî, îmbărbătat de gândul că iese el Harneală de la pârnaie chiar în seara asta È™i îl va despresura ! Sau or să creadă oamenii lui Feodor Federico Stepanovici c-am sărit gardul pe la closete È™i m-am furiÈ™at pe după grădini ! Apă aici am de la flori, iar hrană ohoho ! cât să pot supravieÈ›ui È™i-o lună ! Plus rompopo-ul popii ca udeală ! Totul este să nu se-amestece vreun beÈ›ivan din ăia de ne strigă băi, câcaÈ›i în ploaie !, È™i să spele È™iÈ™u-n mine, calculând că-l va recompensa nea Fane ! Din nevoie de protecÈ›ie, domnul profesor Dudu Străchinaru se gândi de la un timp că să vină americanii È™i întrevăzu un avion biplan artizanal model 1922, amenințând spre Iugoslavia, dar survolând din curiozitate Blocurile RuÈ™ilor È™i zărind-o pilotul pe terasă întinzându-È™i cearÈ™afurile pe frânghie pe CenÈ›ica noastră È™i neputând-o înălÈ›a pe ea la cer la el, iată că-i aruncă un feoÈ™toloc cu 100 ori 100 de parai direct în decolteu, stimaÈ›i ascultători, cu precizie maximală de sfârÈ™it de mileniu, fixându-i-l chiar între obiectivele de referință în formă de pară, care înnebunesc pe orice cunoscător È™i trebuie păzite ! Se întinse pe masa de relaxare, iacă dar, vegheat de scheletul cel hihilitic al lui GutalinÈ™cik, pregătindu-se să reziste ortacilor lui Fedul până dimineaÈ›a, È™i se puse a frunzări tacticos din raft, în lipsă de cărÈ›i, niÈ™te prăfuite dosare cartonate-n bleumarin ca de costum, cu câte 80-100 file ale unor lucrări È™tiinÈ›ifico-metodice de gradul unu strânse-n È™uruburi de aramă. Porni cu cel mai proaspăt dosar, care era È™i cel mai interesant în contextul EXCEPÞIEI DE LA REGULà în care-l È›inea CenÈ›iÈ™or, nu atât pentru a câștiga ea la loterie, cât pentru a-l zdruncina pe dânsul ca să se trezească odată la realitate È™i să facă È™i el ceva ! Trenduind dumnealui să facă ceva, dar… cu Vanessa Mihalache cea fără bărbat, a cărei investigaÈ›ie palpitantă se intitula „Sintagma Marius Tucă Show È™i unele aspecte privind trecutul, actualitatea È™i viitorul limbii noastre de statâ€. Neneglijabilă nefiind nici bătrâna lucrare de grad a Didinei Arnăutu cea cu gură aurită – „Unele aspecte lexicale, personaje È™i mentalități evidenÈ›iind rolul benefic al ocupaÈ›iilor ruseÈ™ti din secolul al XIX-lea în personalizarea umorului prozatorului moldovean Ion Creang㆖ de care se plictisi curând È™i trecu (Vizdela neavând de la iepuri lucrare încă, nici făcută, nici cumpărată) la a Haritinei, care promitea să lucreze cu el în echipă doar dacă divorÈ›a : „Determinarea semnelor relative ale constantelor de cuplare spin-spin la dimetilfosfină ghimpată È™i metilfosfina scaietelui, prin dublă iradiere de rezonanță magnetică nucleară semidirijatăâ€, oftă profund, se închină zicând Doamne, ai grijă de copilaÈ™ii mei, Maricusa È™i Genaro, că sunt o valoare ! È™i adormi instantaneu visând la Sosirea Investitorilor Străini lanoi în comună, pe muzică de Vangelis. Fulgerător, văzu cum firma drujbeană Școala nr. 1 cu clasele I-VIII se schimbă în Gostinîi Dvor, ceea ce ar fi însemnat c-a devenit un fel de han destinat academiilor negustorilor străini, să vină cu marfă din secolele XIII-XVI, în scopul desfacerii ei cu ridicata nu numai cu prilejul iarmarocului estival de Pobreajen, ci permanent. MotivaÈ›ie pentru care, din cărămidă roÈ™ie È™i din pietroaie mari, importate de pe Insulele Solovki, gardul È™colii s-a îngroÈ™at È™i supraînălÈ›at, la colÈ›urile patrulaterului punându-se turnuri masive, vizibile de la Popas, ca È™i deasupra porÈ›ilor de la intrare. Ideea că localul È™colii e bun de angrou chinuindu-l pe Dudiță de mai multă vreme, el È™tiind să aprecieze atât avantajul poziÈ›ional la intersecÈ›ia Drumului Mătăsii cu Al Ambrei, cât È™i facilitățile ofertate de arhitectura localului, care-È›i impunea o teleologie comercială evidentă. Aprovizionarea s-ar fi făcut ontologic cu TIR-uri, prin curte, tăindu-se bătrânul măslin, ca È™i catargul pionieresc, înălțându-se rampe până la nivelul ferestrelor parterului, respectiv elevatoare pentru ferestrele de la etaj. Iar gloata cumpărătorilor mărunÈ›i È™i a achizitorilor măreÈ›i miÈ™una-va pe coridoare È™i din clasă-n clasă, unde glasvanduri vor separa butic lângă butic. De tavane suspendau rulouri de hârtie colorată È™i beteală È™i pretutindeni funcÈ›ionau instalaÈ›ii de beculeÈ›e clipitoare, cu ampuleÈ›ele vopsite-n toate culorile curcubeului. Praskovia BukamaÈ™kina urca din când în când la etaj È™i răsfira confetti dintr-un coÈ™uleÈ› ca un caniÈ™, din foiÈ›e de staniol confecÈ›ionat de domniÈ™oarele învățătoare cu copiii. Din difuzoare venea muzică săltăreață È™i filozofică ca de nuntă otomană. Fete cu pantofi înalÈ›i È™i cu fustiÈ›e scurte, alese cu arii curriculare proeminente ca la niÈ™te struÈ›iÈ›e, purtau cu eleganță tăvi cu bomboane promorÈ›ionale, iar în casa scărilor dinspre fostul contradictoriu, ACUM reprofilat pe zgonhen, se desfășura cu reflectoare È™i care de reportaj Orbita TV un defileu de modă. Ce este extraordinar; Inocencia, este cu câtă naturaleÈ›e agresivă împing, cu pulpele lor pubere, creaÈ›iile înalt croite, eleva Himena BukamaÈ™kina È™i mai ales PalaÈ™ca lui Fafulea, angelicate de blitzurile vânătorilor de fecioare de export. Prevăd că ochii saÈ™ii-ceacâri ai PalaÈ™căi vor ruina mulÈ›i piloÈ›i de formula unu, poate È™i pe unii dintre marii futboliÈ™ti rezidenÈ›i la Monte Carlo ! „Acilea ce băgăm, patroane ?†– îl întrebă cu carneÈ›el, ca pe-un secretar general al partidului partidelor, spânul Salvador Fafulea, blocat ca un cui îndoit în dreptul boxei de material didactic pentru biologie. Și putea oare ex-proful să bage librărie din moment ce nu ni se va mai mări nicicând È™i nouă leafa ? Nu putea… Fără discuÈ›ie că un manager responsabil nu putea. Și patronul Dudiță Străchinaru se crispă de cugetă adânc È™i văzu soluÈ›ia È™i mai văzu È™i că soluÈ›ia e bună È™i grăi-n vocale È™i consoane de dimensiuni egale după tratarea parodontozei, Cachitei Dolores, ce-l sorbea-n ochii ei căprii ca pe un ceai de iarbă mată prin două churumbelas : Aici-È™a să fie papetărie ! Și papetăria pe dată se făcu ! Ca sucursală a holdingului RODIS & MARODIS, importator direct. După un telefon la fratele Vasea. Adăugându-se ulterior, iacă dar, tipizate, contabile, higienică, consumabile È™i birotică. Dar niciodată cărÈ›i.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy