M construiește clipe cu fiecare pas. pașii lui sunt de plumb. îi trage după el învingând secunda aceea despre care nu mai vorbim. are chipul brăzdat de urmele cheloide ale dezastrului. are asprimea unui soldat trecut prin iad. în mine l-am denunțat deja ca pe un ucigaș al neșansei . nu-mi lasă loc de trecere. nu-mi lasă nici o scăpare. M e călăul meticulos al hazardului.

zidul are o singură fereastră. prin ea zăresc limpezimile tăioase ale libertății. aici sau acolo. totul sau nimic. M alege totul. eu nu i-am oferit nimic.

icnetele pașilor spastici se izbesc ca niște gloanțe de zidul tăcerii mele. teama lui rugoasă ricoșează în mine. îmi amintesc bine că nu i-am promis nimic. dacă din neatenție i-am promis totuși ceva, mă va executa fără nici un fel de milă. am ajuns să cerșesc milă și îndurare pentru că eu pot și el nu. sau pentru că el poate și eu nu. nu mai știu.

îi măsor tensiunea arterială. el îmi măsoară teama. stăm încordați unul în fața altuia. clipele strălucesc ca niște licurici muribunzi sub tălpile lui amorțite.