Am o legătura destul de directa cu sănătatea: sufăr de mai multe boli cronice. Tratamentele medicale si procurarea permanentă a medicamentelor se pot constitui într-un test important al funcționării sistemului nostru de sănătate. Din acest motiv mi-am permis într-un articol anterior să-l critic pe domnul dr. Cinteza, pe vremea în care era ministru al sănatății. Nu intenționez sa retractez cele spuse, deși astăzi sunt profund impresionat de prestația domnului senator Cinteza, care îmi pare a fi unul dintre cei mai activi, obiectivi si eficienți membrii ai Senatului României.
Era un ministru execrabil si este un senator excelent. Cum se poate explica ? Eu zic ca foarte simplu, amintindu-mi de principiul popular al orientării vocaționale, acel al omului potrivit la locul potrivit. Daca gestionarea problemelor ministerului s-a dovedit a fi o însărcinare care l-a depășit totalmente, postura de parlamentar i se potrivește ca o mănușă. Cel puțin asta e impresia mea. Până și în aparițiile publice domnul senator Cinteza impune prin competență, logică și coerență în comunicare.
Dar astăzi îl avem ministru pe domnul Nicolăescu. Din păcate. Pe moment nu mi-am adus aminte cum îl cheamă, deși e o prezenta cotidiana perpetuă in toata mass-media românească. Cred că l-a depășit deja pe însuși „marele” G.G.Becali. Lui cred ca i s-ar potrivi inițialele J.R Nicolăescu, apropo de serialul „Dallas”. Domnia sa, fiindcă altfel nici nu știu cum să-i mai zic, vorbește foarte mult și am putea crede că ar fi fost mai bine dacă rămânea doar purtător de cuvânt. Dar cred că ne-am înșela. Dânsul este doar un purtător de vorbe. A fi purtător de cuvânt presupune să și comunici ceva, fiindcă această ocupație ține de domeniul comunicării, domeniul care îi este mai străin domnului ministru chiar decât domeniul medical. Dar, le știe pe toate, vorbește despre toate, fără să comunice mai nimic și firesc fără să convingă pe nimeni, în afara poate de domnul prim-ministru și, până nu demult,eventual pe domnul președinte, de asemenea un mare specialist in toate…cele.
Domnul Cinteza și-a descoperit totuși vocația, dar ce ne facem cu domnul Nicolăescu, până nu ne omoară pe toți. Cu zile. Nu vreau să va plictisesc explicându-vă cu câte probleme ne confruntăm în prezent noi, bolnavii pensionari. Din păcate, cred că le știți și dumneavoastră destul de bine.
Dar oare totuși, la ce ar fi bun acest domn Nicolăescu? Să-i și placa, să fie mulțumit. Adică să fie ceva important, de revoluționat(de bulversat), să fie și in centrul atenției. Oare n-o fi având destui bani să-și cumpere un club de fotbal? Dacă nu, să facem o colectă. Eu mă înscriu cu cât pot, fiindcă am convingerea că investiția se va dovedi rentabilă și că vor fi mulți alți bolnavi si medici care să subscrie. Poate facem un om fericit, la locul potrivit. Lasă-neee ! Ca-așa-i la fotbal,(unde se pricepe toata lumea).