Întuneric,frig,spaimă...Noaptea pune stăpânire pe ținut.
Străzile cândva animate de oameni sunt acum pustii,părăsite.Negura nopții înghite foșnetul orașului,lăsând să plutească pe deasupra o undă de mister.
Oamenii s-au ascuns,au fugit din cale,ca și cum un monstru înfiorător ar pune stăpânire pe timp.
Un sentiment de spaimă,de nesiguranță plutește înfiorător în jur.Te învăluie,se năpustește asupra ta și iți umple sufletul cu negriciune.ESTI PIERDUT!Sau poate...
Duhurile rele își dezlănțuie furia,țipătul lor plin de ură pierzându-se undeva în negură.Vântul bate cu putere,Împrăștiind un iz de moarte.Totul e pustiu,totul e cinic.O altă lume în a noastră lume.Speranțele au dispărut,visele...nu mai sunt!Să fie totul rătăcit?
Pe cer o stea mai curajoasă își încearcă norocul.În zadar!Bătrâna noapte știe că în curând razele soarelui îi vor străpunge întunecimea,iar mirajul ei va dispărea,așa că nimeni și nimic nu o poate opri acum!
Frica persistă,întunericul domina.Totul e la fel,nimic schimbat!