|
agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
agonia ![]()
■ Cu ochii închiÈ™i
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-02-10 | [Acest text ar trebui citit în espanol] | -¡¿Quién hizo esto?! -preguntó la madre exaltada. -Yo mamá -se escuchó venir de una vocecita trémula y acongojada. -¿Ves el desastre que has hecho por hacer las cosas apuradas? -replicó, agregando: -si tenÃas todo el tiempo hasta el mismo era tuyo, no podÃas hacerlo más despacio, pensar un poco más, dedicarle mayor atención, estar más tranquilo… sos un impaciente irrecuperable! -concluyó diciendo la madre. El niño con los ojos entrecerrados miró al padre que cerca estaba, como pidiéndole que lo salvara. Su padre, como todo buen padre se acercó e intervino: -bueno che, no es para tanto!, es chico, tiene mucho que aprender -y mirándolo a su hijo con una mirada tierna y comprensiva, le guiñó un ojo y le dijo: -el próximo universo que hagas tomate un milenio, por las dudas… ahà te va a salir mejor. Dios asintió con la cabeza y con un: -si papá -se fue saltando a jugar con el vecino de abajo.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate