Duc pe umerii greierilor tot ce nu pot spune despre rușine Amân să las trupului meu dealul cetății care iese ușor din fotografia mișcată
- Ce te tot dai mă îngere cu parfum din femeia aceasta.. Mă și întreb ce față ați avea voi prin cerul din cer atunci când pe la prânzul din calendare ale voastre iubite or da fuga într-un club de pământească poezie ca să scrie în taină și ele despre necuprins
Știu de prin cărțile sfinte că stau să cadă prin lume una câte una Cele Șapte Peceți -...Dar în șifonierul unde țin eu viața de viață ceva încă neștiut sinelui meu scorburos tot rușinează pe ceasul despre care am uitat să vă spun a căzut de mai ieri de pe umerii greierilor cei ducători de trup nesăpat încă în trupul acelei cetăți
(vreți dumneavoastră să spuneți că nu dormiți cu cravata la gât că nu vă iubiți noaptea cu ochelarii de soare pe nas și că uneori nu vă vine să vă băgați o scurtă demisie pentru a fugi pentru o vreme în șifonierul meu?
....DRAGÃ Domnule înger de mort iar ți-ai uitat sufletul la mine în cort! Fă-mă te rog..plătesc bine--fă-mă din nou însă mai urât decât tine