agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-03-28 | [This text should be read in romana] | “ Libelula feminină, plutind spre zare fără rost, udă, plânsă fără mila de norii cei mai fioroși. Îngândurată și zăcută într-un colț de câmp pustiu, gândul ei ce se îndreaptă spre libelula masculin… “ Dialogul libelulic e gata să înceapă: - Nu mai pot iubite dragă, aripile greu mă dor, încerc să zbor spre amurg în noapte, să mă ascund de chipul tău... (El înlăcrimat spunându-i): - N-ai să fugi așa departe, n-am să las al meu fior, să te cuprind ușor de talie, să te strâng la pieptul meu. (Ea în lacrimi îi răspunse): - Și de-ar fi să vin la tine, dărâmată n-am să zbor, îngândurată și cu teamă nu-ți cunosc al tău fior... (Cu jovialitate-n suflet): - Vino, vino libelulă dragă, vino-n sufletu-mi pustiu, nu-ți arunca privirea-n urmă, nu sunt umbră nici pământ... Sunt aici departe-n lume, sunt aproape-n orizont, aștept sa vii, sa vii iubito, să zburam spre... (… spre cer, dar nu a fost lăsat să spuna); (Ea tânjea dupa aceste cuvinte): - Rugă multă iubite dragă, rugă tainică din vis, nu vreau să mor acolo-n umbră, nu vreau să cred ce mi-ai promis. Iubirea-mi caldă și în lacrimi se afundă mai mereu, ochii-mi plâng amar în noapte și mă minți că ești al meu! (El nu-i promisese înca nimic, era doar o formă de credință.) “ În tot acest timp de tăcere, ploaia le cânta un vals, se auzeau corzi și octave mirobolante, picurii dansau, florile cântau și ei plânși își mai vorbeau… “ (El nici nu-i spusese ca e al ei!) - Nu te mint nu am curajul să-ți vorbesc neadevăr, gându-mi solitar în noapte îndreptat spre gândul tău. Prezența ta ce-i feminină tu în suflet îmi pătrunzi și n-am să aștept ziua de mâine să te privesc, să te sărut... (Cu un zâmbet înlacrimat răspunse): - Simt iubite, simt în lacrimi cum încerci să mă seduci, mă tot gândesc dacă e bine să fac un pas spre al tău trecut... (Cu nervii întinși la maxim el îi raspunse): - Nu da înapoi frumoaso, nu mă alunga în drum, nu sunt orfan dar nici n-am casă, sunt făcut ca să te fur. Am să vin târziu în gându-ți, ca un hoț am să te fur, am să te iau cu mine-n noapte și vom păși pe același drum… Afară continua să plouă… Final Actul 1
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy