agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-04-05 | [This text should be read in romana] |
Ajung in statie, da... in vechea statie de autobuz. Scot cu prudenta pachetul de tigari, ce il cumparasem adineauri de la magazinul ce e pe coltul strazii si totusi e deja aproape gol, il scot din paltonul demodat si uzat ce l-am luat azi diminiata din sifonierul ce nu a cunoscut ceva nou... de.... patru ani?
Imi rod unghile lungi si neingrijite si imi aprind tigara. Fac un pas, inca unul, ma apropiu de marginea erodata a trotuarului, dar nici urma de autobuz. Trece jumate de ora, dar autobuzl nu a apartut inca si statia de autobuz e goala. Doar niste beculete colorate licuresc din cand in cand sacadat. Ma indrept spre casa de bilete- nimeni. Nu vad umbra de om, strada e pustie... Ahhhh, am uitat de tigara, prea tarziu... a ars de tot, aprind alta... ma indispun; Tresar dintr-o data... Imi aud numele, surzesc la pronuntia lui. Ma intorc cu ezitare recunoscand oarecum vocea... E el, da... chiar el... mutesc. Lumina noctura ii evidentiaza chipul palid si pistruii portocalii. Ochii lui verzi se misca robotic, parca cauta ceva. Imi cobor privirea... Imi e frica de o intersectare cu a sa. Ma uit in gol, cand deodata vad buzele lui semi- crapate ca mimeaza ceva, imi desfund urechile: - Bunaaa! De cand nu te- am vazut , uau ... Ce faci? Raspund cu o voce aproape muta: - Bine, tu? si simt cum ma afund in ecou, deodata cu urechile , ce deja imi era din nou infundate. - O astept pe Helena... Nu intelegam pana cand din curtea paralela , iesi o fata bruneta, cu ochii de de ceva culoare, care nu am reusit sa o disting, si-l ia de mana... Pe el... Se tineau de mana. Fac o rotire de 180 de grade, iar cateva lacrimi strabat suprafata neteda a obrazului meu, caut repede pachetul de servetele ieftine, din buzunar... imi sterg ochii. Am si uitat sa-mi fumez tigara, era penultima. A ars si ea... zaresc deodata: "Astazi 24 Decembrie, primaria va ureaza Sarbatori fericite." O iau la fuga, aprinzandu-mi ultima tigara. Autobuzul n-a venit.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy