Numărul exact al revistelor germane de literatură nu este cunoscut. Nu demult într-o emisiune a postului de radio elvețian DRS 2 a fost estimat la peste 1000. Una din ele este și MATRIX, editată de editura POP din Ludwigsburg. Până acum au apărut 18 numere, câte patru pe an. Ultimul număr, 4/2009, a apărut după decernarea Premiului Nobel pentru Literatură.

Acest fapt are o oarecare semnificație, deoarece Traian Pop, editorul și redactorul șef al acestei reviste, este român și pare a avea o relație intelectuală de o afinitate deosebită cu Herta Müller. Traian Pop, ca scriitor semnează cu Traian Pop Traian, s-a născut în anul 1952 la Brașov, a fost inginer de sunet, autor de texte și baterist la trupe de rock și jazz. Din 1990 omul de artă „multilateral dezvoltat” – sunt convins că expresia îi va provoca o oarecare veselie – trăiește în Germania unde desfășoară o fructoasă activitate literară și culturală.

Felicitări cordiale și mulțumesc că exiști, Herta Müller! Mai emotiv și exaltat nu se poate. Omagiul lui Traian Pop Traian este și rezultatul unei cunoștințe directe cu purtătoarea Premiului Nobel, ceea ce conferă eseului său o notă aparte, cu a tentă foarte personală. Se simte și mândria îndreptățită a editorului care a publicat deja texte de Herta Müller. Eseul editorului este tipărit pe paginea 50 a revistei.

Cinci pagini mai departe se poate citi un text de proză scris într-un stil care îl legitimează pe autor deopotrivă ca jurnalist și poet. Horst Samson, născut în anul 1954 în satul Salcâmi/Ialomița, este unul dintre cei mai importanți poeți germani cu proveniență geografică românească. După multe discriminări din partea organelor de securitate ceaușiste Samson a emigrat în 1987 din România, unde deținuse până în 1984 și președinția cenaclului literar ADAM MÜLLER GUTTENBRUNN din Timișoara. Acum trăiește în Germania și deține pe lângă multe alte funcții și cea a unui membru al consiliului de redacție al revistei MATRIX. Textul său din acest număr poartă titlul Dictatura fugărită de o limbă măiastră și descrie desfășurarea unei serate literare cu Herta Müller care a citit din cărțile sale Herztier (Animalul inimii) și Hunger und Seide (Foame și mătase) . Despre ce fel de proză este vorbă ne dezvăluie de fapt o recomandare a lui Horst Samson: Cine citește „Animalul inimii” n-ar trebui să uite creionul, fiindcă numărul formulărilor deosebite, care izvorăsc din interiorul neliniștii și pe care ai vrea să le păstrezi pentru veșnicie, sunt o legiune.

Seria de texte dedicate scriitoarei cu rădăcini bănățene începe deja pe paginea 29, unde Eginald Schlattner (*1933, Arad), renumitul scriitor german din România, descrie drumul De la iazul satului la palatul regal, drum pe care îl înțelege ca pe o poveste modernă. Și el se bucură de o relație de prietenie cu purtătoarea Premiului Nobel. Herta Müller se numără, împreună cu defunctul Oskar Pastior, printre puținii care l-au luat în brațe pe autorul romanului Cocoșul decapitat, când se afla în Germania – o aluzie la propriul trecut cu umbre securiste.

Olivia Spiridon (*1971, Sibiu), colaboratoare științifică la Institutul pentru Istoria Șvabilor Dunăreni din Tübingen/Germania, analizează într-un material științific foarte detaliat Strategiile de povestire și problematica vinii în romanul Atemschaukel (Leagănul respirației – titlu provizoriu, folosit de editura Humanitas, unde traducerea românească va apare în luna mai). Textele Hertei Müller nu sunt chiar simple de citit. Suntem foarte departe de o delectare pur distractivă când luăm o carte a ei în mână. Fără un oarecare efort intelectual nu se pot citi aceste cărți. De aceea literatura secundară joacă un rol foarte important în înțelegerea prozei compusă de laureata Premiului Nobel.

Ultimul text din această serie este o recenzie cu valoare literar științifică a volumului de proză scurtă Niederungen (Șesuri), doar fiind vorba de prima recenzie a unei cărți de Herta Müller. Prima carte a purtătoarei Premiului Nobel a fost recenzată de Hellmut Seiler (*1953, Rupea/România), poet și traducător care trăiește din anul 1988 în Germania. Textul său care analizează deja multe din elementele specifice prozei mülleriene și pe care le găsim mai târziu mereu și mereu analizate în vasta literatură secundară care există despre opera scriitoarei din Nițchidorf a apărut la 12 noiembrie 1982 în săptămânalul german KARPATENRUNDSCHAU, ziar care apare și azi la Brașov.

După acest text am ajuns pe paginea 61 și am parcurs miezul și tema principală a numărului 4/2009 al revistei MATRIX. În jurul acestui centru se rotesc multe texte literare ca planetele în jurul soarelui.

Francisca Ricinski-Marienfeld (*1943, Tupilati/România) trăiește de treizeci de ani în Germania și se angajează pe diferite planuri în transferurile culturale dintre România și Germania. Și ea deține funcția unui redactor șef la revista MATRIX. În acest număr este prezentă cu un omagiu adus lui Hans Magnus Enzensberger, decanul liricii germane. Poetul a ajuns la vârsta de 80 de ani, dar rămâne un discipol al ziczacului, al rupturilor ideatice și al schimbărilor.

Urmează o concentrare de stele lirice, compuse de Kiyoko Nagase (1906 -1995, Japonia) – traducere de Stefanie Golisch (*1961, trăiește în Italia) din versiunea engleză, Rita Dahl (*1971, Finlanda) – traducere de Stefan Moser (*1964, Germania), Eugene O’Connell (*1951, Irlanda) - traducere de Stefanie Golisch, Wjatșeslaw Kurijanow (*1939, Rusia) – traducere de Peter Steger (*1958, Germania), Andrzej Mestwin (*1969, Polonia) – traducere de Wolfgang Schlott (*1941, Germania) și Eneida Topi (*1973, Albania, trăiește în Italia) - traducere de Stefanie Golisch.

Aceste impresii lirice de pretutindeni sunt îmbogățite de două texte de proză: un eseu despre poetul albanez Jamabër Marko, scris de Elvira Dones (*1960, Albania, trăiește în Elveția) - tradus în germană de Hans-Joachim Lanksch (*1943, Germania) și schița suprarealistă Kälte ( Frig) de Dumitru Þepeneag (*1937, România) – traducere Ingrid Baltag (*1968, România, trăiește în Germania). Asta este drumul parcurs cu pași ba mai vioi ba mai grei de cititorul până la numita pagina 29.

După grupajul de texte dedicate lui Herta Müller, urmează o serie de texte care tematizează fenomene sociale cu implicații literare. Astfel Fred Viebahn (*1947, Germania) scrie despre simpozionul Rusia și cuvântul liber, care a avut loc în Casa Literaturii din Berlin. Horst Samson publică un eseu despre Exil și Revoluție iar Romanița Constantinescu și-a făcut gânduri despre Acte de născociri – acte de mărturii: amintirea despre comunism după 20 de ani. Lectora de la Universitatea Ruprecht Karl din Heidelberg este convinsă că fenomenul comunismului încă nu a căzut pradă ficțiunii, ci dimpotrivă, va continua confrontarea istorică.

Charlotte Ueckert (*1944, Germania) scrie un reportaj foarte interesant despre insula Sylt din Marea Nordului, mai precis despre o colonie de căsuțe de vacanță cu numele de Klappholttal, o mini-așezare care trăiește din legende. Folosindu-se de același gen literar, scriitorul Fred Viebahn povestește despre o prietenie amercano-germană, datorată în primul rând cârnațului de Chemnitz, și fiind acum periclitată de criza economică.

Urmează un nou grupaj de poezii care pornește cu o mică relevație. Iată că un scriitor german și-a căutat un pseudonim românesc și scrie poezii în limba acestui pseudonim. Este vorba de Paul Jeute care publică sub pseudonimul Micul Dejun. Din păcate nu aflăm din schița biografică alte amănunte, ca de exemplu dacă poetul este originar din România sau dacă este chiar un neamț get-beget. Alte poezii sunt semnate de Philip Larkin (1922 – 1985, Anglia) -traducere de Stefanie Golisch, Arthur Breinlinger (*1943, Germania), Anita Riede (*1961, Germania), Julietta Fix (*1957, Germania), Marius Chelaru (*1961, Negrești/România), Gelu Vlașin (*1966 Telciu/România) – traducere de Kerstin Ahlers (*1982, Germania) și Bianca Barbu (* 1987, Timișoara/România).

Seria de creații literare se încheie cu două fragmente de roman scrise de Rainer Wedler (*1942, Germania) și Albrecht Schau (*1936, Gleiwitz/Polonia, trăiește în Germania), cu alte două texte scrise în persoana I. și semnate de Mark Behrens (*1973, Germania) și Stefanie Golisch și în sfârșit cu o schiță de teatru conținând un autodialog destul de confuz. Autorul se numește Markus Berger (*1974, Germania).

Revista mai conține și recenzii de cărți și articole despre scena culurală. Aici autorii articolelor se ocupă îndeobște de diferite expoziții de pictură și arte plastice. Fiecare număr al revistei conține și o EXPOZIÞIE-MATRIX. De data aceasta pot fi admirate lucrări de Sabrina Turner, Ondine Dietz, Dirk Schiebel, Klaudia Wiener, Libuše Schmidt și Sven Lorenz, toate într-o redare grafică excepțională.

Și fiindcă ponderea românească a realizatorilor acestei reviste germane pentru literatură și artă este chiar și mai mare, mai trebuie specificat că din redacție face parte și Edith Konradt (*1955, Sigișoara/România, trăiește în Germania), pe când Rodica Draghincescu (*1962, Buziaș/România, trăiește în Germania) este consemnată drept colaboratoare de redacție, iar Dieter Schlesak (*1934, Sighișoara/România, trăiește în Germania și Italia) este și el membru al consiliului de redacție.

MATRIX – Zeitschrift für Literatur und Kunst, editată de editura POP, Postfach 0190, D-71601 Ludwigsburg, Germania; ISBN: 378-3-937139-83-8, ISSN: 1861-8006; Euro 10,--

MATRIX