Antologia “Cuvântul în timp” (poezie, proză, eseistică), Ed. Grinta, Cluj Napoca, 2011. Autorii selectați de un Grup Consultativ format din: Gabriel Cojocaru, Ștefan Doru Dăncuș, Ioan Pavel Azap și Felix Nicolau sunt următorii:
EUGEN AXINTE, IOAN BARB, ALEXA GAVRIL BÂLE, CRISTIAN BODNÃRESCU, ADRIAN BOTEZ, SILVANA COJOCÃRAȘU, ȘTEFAN DORU DÃNCUȘ, DAN MARIUS DRÃGAN, VICTORIA FÃTU NALAÞIU, MIRCEA GÃLÃÞEAN, ADALBERT GYURIS, IOAN HOTEA, CRISTI IORDACHE, SILVIA KATZ, ADRIANA LISANDRU, VASILE LUÞAI, MENUÞ MAXIMINIAN, CARMEN MÃRCEAN, GHEORGHE MIZGAN, ȘTEFAN LUCIAN MUREȘANU, VIOLETTA PETRE, STELIAN PLATON, DORA ALINA ROMANESCU, EVA MARIA SALVANU, TATIANA SCURTU MUNTEANU, ADRIAN SUCIU, BEN TODICÃ, LLELU NICOLAE VÃLÃREANU (SÂRBU), FLORIN VERDEȘ și NICULAE VRÃSMAȘ.
Volumul „CUVÂNTUL ÎN TIMP” este mediatizat de Grupul Media SINGUR (Târgoviște) împreună cu următorii parteneri media: RADIO ROMÂNIA ACTUALITÃÞI, Lithera.ro (site), FDL.ro -Fabrica de Literatură (site), Bocancul Literar (site), Proiectul Cititor de proză (site), revista „Algoritm Literar” (Hunedoara), revista „Noua Provincia Corvina” (Hunedoara), Confluențe Românești (site), revista „Cuib” (Hunedoara), cotidianul „Răsunetul” (Bistrița Năsăud), Televiziunea AS TV (Bistrița), Sighet Online (site), revista Impact cultural (Dâmbovița), Atheneum (site), Cafeneaua.com (site), Biblioteca Județeană I. H. Rădulescu (Târgoviște), Revistasingur.ro (site), revista „Caiete Silvane” (Sălaj), revista „Lumina Lină/ Gracious Light” (New York, SUA).
Antologia va fi prezentată în lunile septembrie și octombrie în cadrul unor emisiuni la Radio România Actualități și va fi lansată și în cadrul Târgului de Carte „GAUDEAMUS” care va avea loc la sfârșitul lunii noiembrie la București.


Există voci revoltate care contestă importanța antologiilor literare pe piața cărții. Acestora le reamintesc gestul fenomenal al “Generației ‘80”, care a fost denumită “generație”, tocmai datorită faptului că autorii au apărut într-o singură carte. S-ar putea teoretiza la nesfârșit pe marginea acestui subiect, dar pe noi ne interersează altceva, în ziua de azi: antologiile au marele avantaj de a ajunge în diverse locuri din țară și/sau străinătate. Dacă ai 20 de autori într-o antologie de poezie, să zicem, și fiecare primește 10 exemplare din care 8 le dă în cercul lui de prieteni, rezultă câți cititori?, căci acesta e avantajul: persoana care primește o antologie de la autorul X nu-l va citi numai pe autorul X, ci și pe ceilalți 19. Sau cel puțin pe o parte din ei. Dacă eu scot o carte personală la Târgoviște, de exemplu, nu voi obține nicicum această audiență. Pentru că ar trebui să ajung în vreo 20 de orașe din România. N-am nici timpul și nici banii necesari pentru asta.
Iată acum un răspuns pentru un autor nedumerit: cum că DE CE să dea el bani pentru a apărea într-o antologie? Că, vezi Domane, autorii ar putea fi “slabi”:
“Dacă ai avea editură, care ar fi primii autori pe care i-ai publica? Băncile nu acordă credite decât în baza bilantului și balanței, care trebuie să confirme că tu, ca editură, ai mers pe profit. Și că n-ai datorii la stat (finanțe). Cel puțin așa mi s-a întâmplat mie. De aici și imposibilitatea de a dezvolta afacerea. De aici și faptul că autorii (mai ales debutanții) trebuie să-și plătească volumele (cu excepția cazurilor fericite în care editorul poate participa măcar parțial la editare). De aici și “sponsorizarea” ocultă (bugetară!) a unor edituri și ignorarea altora. În ceea ce privește pre-press-ul (culegere, tehnoredactare, corectură, printare pe calc), nu-i prea dificil. Cu un calculator bun și programe adecvate, o carte se poate aduce la forma finală (calc) și lucrând acasă. ISBN-urile se obțin acum foarte ușor. Mie mi se dau câte 10 (nu sunt o editură mare) iar când le-am epuizat pot cere alte 10 prin e-mail. Am fost o singură dată la București, cu actele firmei, când am fost inclus în baza de date a Bibliotecii Naționale. Și nu se mai plătește pentru ele (acum vreo 3-4 ani costau 1 leu bucata). Esențială rămâne, însă, VÂNZAREA PRODUSULUI FINIT, adică a cărții, cum bine ai punctat. Nu vinzi cartea - n-ai profit. N-ai profit - nu te creditează banca. Nu te creditează banca - închizi porțile și aștepți vremuri mai bune. În linii mari, așa văd eu situația actuală...”
Explicația de mai sus nu este o simplă poveste – este REALITATEA.
Avem în România foarte mulți poeți extraordinari, dar aceștia nu au mijloacele necesare pentru a se mediatiza; ori pentru a scoate o carte, totuna. Atunci aleg calea simplă a participării în vreo antologie unde plătesc mai puțin dar sunt receptați de mai mulți cititori.
Avantajele antologiilor? Multiple. Editorul le duce și pe la diverse târguri de carte, le și mediatizează, le arată publicului. Dacă apari într-o antologie bună e posibil să ajungi mare scriitor peste noapte. La fel de posibil este să rămâi necunoscut – dacă apari în antologii de duzină.
De asemenea, site-urile literare sunt un lucru extrem de benefic. Au înlocuit, practic, cenzura comunistă care avea un aparat foarte bine organizat, cu o formă democratică a ei; adică, odată ce ai postat undeva un text, ai posibilitatea de-a te verifica în privința calității lui citind comentariile scrise de alți oameni de litere sau, de ce nu?, de cititori împătimiți. Există și aici diverse grupuri de presiune sau „bisericuțe” dar sunt binevenite, vedem că literatura noastră este în mișcare iar asta e un motiv de-a merge mai departe. Oricum, aceste frecușuri, scârțâituri, scandaluri literare sau verdicte orgolioase de pe site-uri nu duc în final decât la o cizelare a scrierilor, chiar la formarea unui autor. Putem observa aici, odată cu acest fenomen, o eliminare din perimetrul artelor actuale, a criticilor „grei”, respectiv o ignorare de tipul „câinii latră, ursul trece”. Finalul rămâne, însă, tot volumul tipărit, tot presa scrisă - acestea sunt cele care dau legitimitate scriitorului, prestanță și, eventual, glorie.
Aici, vrem sau nu vrem, vedem utilitatea antologiilor literare.