agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-19 | [This text should be read in romana] |
Asemeni prospeネ嬖mii efluviilor primトプトビatice puse pe pテ「nzト de florentinul Botticelli, cenaclul Agonia a reunit テョntr-un favorabil buchet factual trei asemenea fericite momente, ineditul a douト dintre ele contribuind la specificul sトビbトフoresc al reuniunii, tenta intenネ嬖onat improvizatoricト imprimatト programului atrトトテ「nd o largト audienネ崙, nerトッdトフoare sト asiste la derularea surprizelor anunネ嫗te.
Moderatorul Marius Marian ネ椀lea, referindu-se la plトツuta conjuncturト a includerii cenaclului, テョncト de acum trei ani, テョn festivalul Primトプara Poeネ嬖lor datoritト bunトプoinネ嫺i D-lui Aurel Baros ネ冓 a poetei Linda Maria Baros, pe care a invitat-o la microfon, テョn calitate de principal organizator, pentru edificトビi suplimentare adresate publicului. Cosmin, Marius, Linda Baros Am aflat astfel cト, iniネ嬖at acum nouト ani テョn Franネ嫗, festivalul 窶枦eschis tuturor orizonturilor literare窶, se desfトκ冩arト concomitent テョn 65 de ネ崙ビi, pe teritoriul Romテ「niei テョnregistrテ「ndu-se o considerabilト progresie テョn rテ「ndul oraネ册lor participante de la an la an: 8 pentru prima, 20 la a doua ネ冓 55 acum, la actuala ediネ嬖e. Linda Baros Dintre reuネ冓tele festivalului, meritト menネ嬖onate distribuirea de cartoline cu versuri ale tinerilor poeネ嬖, maratonul de lecturト ネ嬖nut la penitenciarul Rahova (alトフuri de recitトビile publice din 30 de licee), organizarea テョntテ「lnirilor din 24 martie, la Salonul Literar de la Paris ネ冓 din 26 martie, la Sorbona, テョn cadrul cトビora 5 poeネ嬖 romテ「ni vor fi invitaネ嬖 sト dezbatト, テョmpreunト cu omologii lor, 窶枸odul テョn care este perceputト poezia窶 ネ冓 mai ales proiectul special al editトビii antologiei Versus Versum Urmトフorul moment a fost dedicat テョn unanimitate celebrトビii diafanelor prezenネ嫺 poetice feminine care, prin intermediul versurilor proprii, lumineazト ネ冓 テョnsufleネ嫺sc, aidoma adierii zefirului, peisajul site-ului, uneori prea mohorat ネ冓 cerebral. Deseori blamat ca 窶枡xclusivist窶, microfonul a aparネ嬖nut テョn continuare recitalului care a reunit vocile urmトフoarelor poete: Livia ネtefan, Ela Victoria Luca, Ioana Bogdan ネ冓 Daniela ネ椀nticト. Hora sテ「nzienelor: Andia, Ela, Ioana Petcu, Daniela Grupajul oferit a fost doar savurat, nu ネ冓 supus analizelor, comentariile, テョn acest context de o delicateネ嫺 festivト, nefiind necesare; poeziile citite, reprezentative pentru fiecare prezenネ崙 auctorialト テョn parte purtテ「nd, テョn biografiile colegelor noastre, titluri deja consacrate, pe care le voi menネ嬖ona. Ioana Bogdan a citit Bトビbatului meu テョi e foame, Genezト, Cu celトネalt ochi. Ioana Bogdan Ela a propus numai douト titluri, Pereネ嬖i oblici ネ冓 Pre-simネ嬖re, ilustrテ「nd consensul pentru afirmaネ嬖a lui J.-L. Barrault: 窶枹pectacolul teatral este poezia spaネ嬖ului din interiorul fiinネ嫺i umane窶 Ela Daniela ネ椀nticト, posesoarea unui umor jucトブネ ネ冓 vivace, iniネ嬖azト un schimb de replici cu Marius, cel care identifica 窶枹merenia de tip sexual窶 ca 窶枅iind la テョndemテ「na femeilor窶, Daniela lecturテ「nd Dicネ嬖onar, Armageddon ネ冓 Dupト cテ「ntec Daniela ネ椀nticト Livia ネtefan, acelaネ冓 spirit neastテ「mpトビat, a optat pentru Obosit fredoneazト, Expresii licenネ嬖oase, Eu nu sunt celトネalt. Livia Punctul de interes la care s-a trecut 窶柝e ordinea zilei窶 s-a axat pe prezentarea ネ冓 critica volumului 窶柩emurian窶 al Ioanei Petcu, Semne ale teatralitトκ嬖i テョn romanul medieval ネ冓 postmodern, Editura Junimea, Iaネ冓, 2007. Cavalerii Mesei Rotunde: Consfトフuirea Felix Nicolau, defel narcisic, a recunoscut cト, dacト s-a oglindit totuネ冓 テョn ecranul calculatorului (pentru el cititul pe internet fiind 窶柆n examen destul de greu窶) aceasta s-a テョntテ「mplat datoritト 窶枌iografiei impunトフoare窶 a cトビネ嬖i Ioanei, prezentate extrem de concentrat, テョn aceste pagini テョn care 窶枹e pleacト de la legenda Graalului窶, iar mitul este corporalizat venind spre postmodernismul 窶枸ai legat de medievalitate decテ「t orice altceva窶. Felix Nicolau Citテ「ndu-l pe Raymond Queneau, 窶柞n est toujours trop bon avec les femmes窶, Felix indica pauperitatea coperネ嬖i, テョn lipsa unor imagini ale halucinantului Hieronymus Bosch, cele mai テョn mトピurト sト adecveze grafic conネ嬖nutul tratat, lipsト conexatト cu minusul omiterii referinネ嫺lor la Paul Scarron (1610-1660) proeminent precursor al postmodernismului, precum ネ冓 a unor texte aparネ嬖nテ「nd autorilor romテ「ni Mircea ネtefトハescu (Cトビuネ嫗 cu paiaネ嫺) ネ冓 Ruxandra Cesトビeanu (Nebulon) autori 窶枡clipsaネ嬖窶 テョn favoarea lui Mircea Cトビtトビescu. Deネ冓 窶枡xtrem de teoreticト窶 テョn abordarea acestui 窶枅oarte generos subiect窶 Ioana 窶枹urprinde cu brio carnavalescul窶. Ela a fトツut referire mai テョntテ「i la Julia Kristeva ネ冓 la faptul cト scrierea este, ca esenネ崙, o experimentare a limitelor fiinネ嫺i, subiectului. A apreciat テョndeosebi faptul cト Ioana Petcu a reuネ冓t sト surprindト "semne/テョnsemne" ale teatrului テョn roman (medieval, postmodern), titlul fiind foarte bine ales, aネ兮 cum ネ冓-a propus; dar a reuネ冓t テョndeosebi sト arate cum spaネ嬖ul creaネ嬖ei este un "spaネ嬖u tranziネ嬖onal" (D.W. Winnicott) テョntre eu ネ冓 celトネalt, fie el cititor-spectator ネ冓 autor-actor. Ela a remarcat ネ冓 preocuparea hermeneuticト a Ioanei Petcu, acea cトブtare a sensurilor, pテ「nト la cel ultim, "Graalul", dar a apreciat ネ冓 窶杪ccentul pus pe mascト窶 (cトビuia i s-a dedicat un capitol テョntreg) - escamotare care transpare atテ「t テョn scriiturト cテ「t ネ冓 pe scenト, uneori pテ「nト la 窶柩imitele pierderii de sine窶 ネ冓 detalierea continuum-ului 窶枹paネ嬖u-timp窶 (trecut, prezent, viitor) テョn 窶枴storicizarea inerentト procesului creator窶. Elis, Ela, Lemuria Pe lテ「ngト plトツerea lecturii datト de 窶柝asiunea cunoaネ冲erii ネ冓 simネ孛l explorトビii窶, trトピトフuri evidente ale Ioanei Petcu, Ela considera cト テョntr-un astfel de studiu ar merita adトブgatト/completatト/aprofundatト 窶柝rezenネ嫗 regizorului窶, atテ「t テョn roman, cテ「t ネ冓 テョn teatru, precum ネ冓 referiri mai ample la carnavalesc, ironic ネ冓 la comicul テョn versiunea sa medievalト, cel puネ嬖n ca 窶枌ufon al regelui窶 - acea conネ冲iinネ崙 care demascト pテ「nト ネ冓 cele mai impermeabile firi ale omenescului; ce aネ冲epta Ela de la aceastト carte, ネ冓 ce テョi recomandト autoarei, este ネ冓 un spaネ嬖u al reflectトビilor proprii, un capitol aparte eventual, テョn care sト se reliefeze modul テョn care autoarea poate face o astfel de analizト, proprie, a unei piese de teatru ネ冓 a unui roman, fトビト sprijin pe referinネ嫺le bibliografice. O carte cu un subiect extrem de generos ネ冓 dificil, care meritト continuatト, poate, テョntr-un alt spaネ嬖u al creaネ嬖ei. Pe Cosmin Dragomir, oarecum decepネ嬖onat de 窶枸area crizト窶 テョn care se aflト 窶枋ritica literarト tテ「nトビト窶, demersul Ioanei l-a テョnspトナmテ「ntat prin exigenネ嫺le propuse ネ冓 termenii intelectuali solicitanネ嬖, un asemenea curaj meritテ「nd 窶柆n feed back mai impactant窶- テョn acest sens propunテ「nd organizarea unei 窶枸ese rotunde pe site窶 eventual sub forma unui text scris de el テョnsuネ冓 テョn care sト fie tratate mai pe larg, テョn dauna principiului 窶枷raba stricト treaba窶 intenネ嬖ile autoarei ネ冓 redarea lor; de altfel, テョn acestト carte a gトピit 窶柝entru prima datト窶 la biografie 窶柎rimiteri pe net窶. Cosmin Dragomir Despre postmodernism se poate vorbi, asemeni morネ嬖lor 窶柤umai de bine窶 - iniネ嬖at oficial de Cトビtトビescu テョn 1999, a fost 窶柎ranshumat窶 de Theodor Codreanu テョn 窶柎ransmodernism窶; din pacate, deネ冓 fenomenului i s-a pus punct 窶枦efazarea窶 テョn rテ「ndul scriitorilor basarabeni, fapt recunoscut de Vasile Gテ「rneネ, continuト sト persiste, acolo autorii 窶徘entru a fi recunoscuネ嬖 ca poeネ嬖窶 trebuie sト-ネ冓 fabrice テョncト 窶枅iliere si filiaネ嬖i窶 cu postmoderniネ冲ii. Deネ冓 recunoaネ冲e cト iniネ嬖al a manifestat prudenネ崙 cu privire la competenネ嫺le de editor ale Ioanei Petcu, Marius Marian ネ椀lea s-a convins ca テョnglobarea tuturor acestor cunoネ冲inネ嫺 de antropologie culturalト, sociologie, teatrologie ネ冓 criticト sunt surprinzトフoare la o autoare de numai 24 de ani. Nu este mai puネ嬖n adevトビat cト existト 窶枸ici neajunsuri窶 pe care suportul bibliografic 窶柩-ar fi putut acoperi窶: asupra postmodernismului romテ「nesc s-au purtat deja multe polemici; mai mult, s-a ajuns acum, テョntr-o manierト lapidarト, ca 窶柎ot ce pare diferit窶 sau 窶枷reu テョncadrabil テョntr-o teorie literarト sト fie identificat ca fiind text postmodern ネ冓 acest lucru devine extensia unei salvトビii comode窶. Marius Marian ネ椀lea Din alt punct de vedere, funcネ嬖ile, fundamentul ネ冓 conネ嬖nutul icoanei sunt insuficient tratate, luテ「ndu-se テョn considerare 窶枦oar sursele conceptuale catolice, occidentale", trei la numar, concomitent cu o deplinト ignorare a spaネ嬖ului spiritual al Ortodoxiei 窶 de pildト, inexistenネ嫗 dihotomiei dintre trup ネ冓 suflet, corpul fiind considerat chiar 窶柞 cale de mテ「ntuire窶. Lui Daniel Stuparu i s-au impus, テョntr-un 窶柧erdict pozitiv窶 douト perspective ale volumului, considerat 窶榲ョn sine ネ冓 テョn context窶. Fトビト a cトヅea テョn comercial, titlul ar fi fost avantajat de o mai clarト explicitare a 窶枅irului conducトフor, ideea Graal-ului窶 ;de asemenea exigentului lector nu i-au scapat neobservate unele discrepanネ嫺, atunci cテ「nd, comparテ「ndu-se concepネ嬖ile a doi cunoscuネ嬖 trubaduri de naネ嬖onalitトκ嬖 diferite, francezul Chretien de Troyes ネ冓 germanul Wolfram von Eschenbach, dupト locuネ嬖unea conjuncネ嬖onalト 窶枹pre deosebire de窶 este datト o exemplificare テョn limba francezト, nu テョn cea originalト, un fel de chiasmト semanticト, テョncruciネ兮re de sensuri. Daniel Stuparu Raportul dintre teatru ネ冓 roman este unul deseori paradoxal: Daniel, recunoscut afin al 窶枹paネ嬖ului german窶 unde Dテシrenmatt, pornind de la prozト o abandoneazト テョn favoarea dramaturgiei este de pトビere cト 窶柎eatrul se adreseazト simネ孛rilor窶 pe cテ「nd lectura 窶柎rece preponderent prin intelect窶. Articolele Ioanei i-au atras atenネ嬖a prin asumarea conceptualト spre deosebire de テョncercトビile Medeei Iancu テョn care aceasta 窶柝ozeazト dar nu spune mare lucru窶. Rトピpunzテ「nd diversitトκ嬖i consideraネ嬖ilor primite, Ioana s-a recunoscut ca 窶柝erfecネ嬖onistト窶, admiネ崚「nd cト テョn urmトビirea 窶枅ilonului teatralitトκ嬖i impregnat テョn nucleele literare窶, deocamdatト expunerea acestuia s-a concentrat 窶枹trict asupra romanului窶, テョnsト nu-i va limita deschiderea テョn viitoarele lucrトビi. Ioana Petcu テ始 Bucureネ冲i cartea sa poate fi procuratト ネ冓 テョn librトビiile Humanitas. Momentul culminant a constat テョn recitarea 窶柝oeziilor cu prostii窶, amuzante libertinisme, receptate oarecum cu facilitatea divertismentului plebeu, テョn lectura urmトフorilor autori: Ofelia Prodan ( Sexul lui Mテ「ネ冖in, Fata noastrト), Sorin Despot (Anca ネ冓 Mトネin, Kenvelo jam scris テョmpreunト cu Ra, plus o altト scriiturト 窶柩a patru mテ「ini窶, cu Sabina Hondru) Livia ネtefan (Iona Captivus, proiect prezentat テョn premierト, cu influenネ嫺 recunoscute din Ensler, Miller ネ冓 Freud) Personal, dezicテ「ndu-mト de eventualele acuze de obnubilare fanaticト, puritanism intrastigent sau totala lipsト de umor テョn prezenネ嫗 textelor 窶枅トビト perdea窶 (ネ冓 asta s-a vトホut la faネ嫗 locului, dincolo de empatizトビile de moment, totul ネ嬖ne de interpretarea fiecトビuia), apreciez cト prezenta manifestare este o evidentト sincopト adusト credibilitトκ嬖i 窶曖oierismului窶, care a ajuns sト tolereze ceea ce la テョnceput considera nedemn sト figureze printre scopurile promovate. Ofelia Prodan Sorin Despot Cosmin dezavueazト, ca de obicei, 窶枋ramponarea avangardistト de cuvinte窶 テョn numele cトビeia este reactivat procesul de imoralitate intentat lui Haネ囘eu pentru pasajele incrimnate din 窶曠uduca Mamuca窶; discursul vulgar 窶枡ste poetic dacト テョネ冓 pトピtreazト naturaleネ嫺a窶 riscテ「nd テョn schimb sト o piardト prin leit-motivzarea termenilor, care duce la bagatelizare (ca exemplu de reuネ冓tト a fost ales ecranizarea romanului 窶朶hining窶 de Stephen King) Nici mトツar cu folos nu se mai ネ冲ie テョnjura. Dacト la Ofelia se constatト totuネ冓 o 窶杪numitト detaネ兮re窶, Sorin dovedeネ冲e o 窶枸imeticト prost asumatト窶 influenネ嫺le ianuネ冓ene sunt perceptibile, desigur atunci cテ「nd nu reuネ册ネ冲e sト fie convingトフor pe latura discursului propriu, fiindcト potenネ嬖al are. Cトフトネina George admite cト 窶枦in mai multe rateuri adunate se poate face o reuネ冓tト窶 ceea ce conteaza テョn primul rテ「nd este 窶枅irescul exprimトビii, necusut cu aネ嫺 albe窶 asta cu atテ「t mai mult テョn cazul unui limbaj frust; ca ネ冓 poetul timiネ冩rean George Lunト care prezintト テョn 窶曖ariera de la Voiteni窶 epopeea erecネ嬖ei unui inginer zootehnist, Sorin este onest cu sine テョnsuネ冓 窶杪sumテ「ndu-ネ冓 tonalitatea textelor窶, mai mult 窶枦use coerent pテ「nト la capトフ窶, fトビト devieri de la 窶杪tmosfera窶 propusト. Cトフトネina George Pentru Marius, definitorie rトノテ「ne, fトビト legトフurト cu literatura, 窶柮evelaネ嬖a bunトプoinネ嫺i dumnezeieネ冲i窶 care aduce テョn cele din urmト 窶枦esprinderea de registrul afectiv窶 necesarト posibilitトκ嬖i 窶杪meliorizトビii culturii窶 implicテ「nd o cu totul altト corelaネ嬖onare cu realitトκ嬖le din jur; nici unul dintre cunoscuネ嬖i sトナ nu a rトノas 窶柤ejudecat de sine テョnsuネ冓窶. Felix considera cト, テョn pofida テョncercトビii tuturor autorilor de a 窶枴nsera un mit profund窶 テョn subsolul textelor citite, ansamblul ideilor exprimate 窶枹-a miネ冂at pe trei axe: miネ冲oul, epatarea ネ冓 patetismul窶. Din cテ「te a putut constata, motivul pentru care 窶枹-a rテ「s atテ「t de mult窶 ネ嬖ne de 窶柞 desfacere a zweimiismului窶, efectul ilariant nefiind indus isteric, prin ネ冩curi. Sorin Despot, un tip iremediabil simpatic , cu a cトビui ultimト impresie bonomト ramテ「nem, daca ネ冓-ar fi canalizat latenネ嫺le mai mult cトフre obiectivarea 窶枅ragmentele de orice, dar テョn primul rテ「nd de viaネ崙 personalト窶 lungindu-le pe acestea ネ冓 menネ嬖nテ「ndu-ネ冓 窶枡xpresiile tari窶 ar fi ajuns 窶柆n mare descriptiv窶 de talia unui ネt. Bトハulescu sau Galaicu Pトブn; aネ兮 テョnsト 窶榲ョncepe sト devinト manierist窶 mai ales テョn momentele de autoironie ale unui 窶枌iografism netopit cum trebuie窶. Livia iese テョn evidenネ崙 prin forネ嫗 imaginilor (am cトビトノizi pe ochi/ parcト ar fi vodcト) dorind sト se arate 窶柝rofundト ネ冓 puternicト窶 chiar cu riscul (resimネ嬖t cu prisosinネ崙 テョn proiectul 窶枷erminat de o sトパtトノテ「nト窶 al lui Iona Captivus) aderトビii la degradarea feminismului, テョnfトκ嬖ネ兮tト, susネ嬖ne Felix, de Michel Houellbecq cテ「nd descrie femeia drept 窶枷rトピimea din jurul vaginului窶. Gelu Vlaネ冓n gトピea textele 窶枅oarte slabe, construite subネ嬖re窶 窶 poemele Ofeliei sunt 窶枴negale窶, simネ嬖ndu-se テョn ele cトブtarea テョn care 窶柝ersevereazト, nefixテ「ndu-se asupra unui stil窶 ネ冓 supralicitテ「nd prin epatarea construcネ嬖ei; Livia 窶柤u se apropie de nivelul ei maximal窶, imaginile impresioniste vizテ「nd テョn special 窶柩ectorii pudibonzi窶, nu pe cei avizaネ嬖. Gelu Vlaネ冓n Sorin este singurul 窶枋redibil窶, deoarece propune o poezie interiorizantト 窶枋are poate fi cititト de oricine, oriunde ネ冓 oricテ「nd窶; acolo unde Gelu nu se simte oripilat テョn egalト mトピurト de 窶枸etaforele bombastice ネ冓 pornografia gratuitト窶, lectura poate fi salvatト prin eliminare, pトピtrテ「ndu-se 窶杪erul degajat窶 ネ冓 chiar autenticitatea 窶枦erapajelor窶. D-l Manolescu Gorun, foarte succint, nu s-a lトピat impresionat , vorba lui Ion Barbu, de 窶柞 poezie mai vagト ca vaginul窶 afirmテ「nd cト sub tratarea unui Henry Miller pテ「nト ネ冓 pornografia este redatト cu valenネ嫺 deosebite 窶杪rtistic palpabile窶. Manolescu Gorun Grijulii colecネ嬖onari de instantanee, ネtefan Ciobanu ネ冓 Elis Ioan, s-au aflat la post, de aceastト datト existテ「nd ネ冓 o ineditト pozト a protagonistei din spatele obiectivului. Elis, cu armamentul din dotare |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy