agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 9176 .



Pe drumul spre Crucea テ始vierii
article [ Culture ]
Duminica Intrトビii Domnului テョn Ierusalim

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [teotim ]

2007-03-30  | [This text should be read in romana]    | 




Photo Sharing and Video Hosting at Photobucket

Intrarea テョn Ierusalim, de Andrei Rubliov



Sトビbトフoarea Intrトビii Domnului テョn Ierusalim


Sトビbトフoarea Floriilor sau a Intrトビii テョn Ierusalim a lui Iisus Hristos zugrトプeネ冲e テョmpトビトフeasca テョmpletire テョn viaネ嫗 noastrト a tainei Crucii ネ冓 tainei テ始vierii. De ce spun aceasta? Pentru cト mergerea spre Patimト apare pトフrunsト de lumina テ始vierii binevestitト atテ「t de テョnvierea lui Lazトビ 窶 care tocmai se テョntテ「mplase avテ「nd un mare ecou テョn mulネ嬖mea adunatト pentru sトビbトフoare 窶 cテ「t ネ冓 de graiurile pruncilor ce テ四 preaslトプesc pe Hristos.

Mテ「ntuitorul vine テョn Ierusalim fiind テョntテ「mpinat de mulネ嬖mea de oameni care 窶杪u luat ramuri de finic ネ冓 au ieネ冓t テョntru テョntテ「mpinarea Lui ネ冓 strigau: Osana! Binecuvテ「ntat este Cel ce vine テョntru numele Domnului, テ士pトビatul lui Israel!窶. Sトビbトフoarea Floriilor evidenネ嬖azト acea biruinネ崙 テョn duh asupra morネ嬖i care ne dトビuieネ冲e テョncredinネ嫗rea vieネ嬖i veネ冢ice テョnainte de moarte.

窶霸rin stテ「lpトビi, adicト prin ramuri fragede窶, se scrie テョn Sinaxarul Duminicii Floriilor din Triod, 窶枹-a arトフat mai dinainte biruinネ嫗 lui Hristos テョmpotriva morネ嬖i, cトツi era obiceiul ca テョnvingトフorii テョn lupte sau テョn rトホboaie sト fie cinstiネ嬖 ネ冓 テョnsoネ嬖ネ嬖 テョn procesiuni triumfale cu ramuri de copaci, pururea verzi窶.

テ始 acelaネ冓 timp, se sugereazト cト atunci cテ「nd テョn inimト troneazト Dumnezeu, omul テョネ冓 regトピeネ冲e libertatea de a-ネ冓 urma menirea, conネ冲iinネ嫗 vocaネ嬖ei transcendentale: 窶霸e mテ「nzul asinei ネ册zテ「nd Cel ce cerul prin cuvテ「nt l-a desfトκ冰rat/ Dezleagト pe oameni, care prin pトツat de dobitoace s-au alトフurat窶 (Triod). Odatト cu テョmplinirea unor profeネ嬖i, Mテ「ntuitorul lasト sト se テョntrevadト mai limpede o pトフrundere a istoriei de realitatea veネ冢iciei.

Trimiネ崚「nd pe doi ucenici sト dezlege o asinト ネ冓 sト o aducト テョmpreunト cu mテ「nzul ei, 窶杪 prezis cト nimeni nu-i va テョmpiedica窶, spune Sf. Ioan Gurト de Aur, cト 窶柞ameni care nu l-au cunoscut niciodatト pe Iisus, nici nu l-au vトホut, se テョnduplecト sト-i dea averea lor窶. Prin aceasta aratト, spune Sf. Ioan cト pe de o parte Domnul ar putea sト テョmpiedice rトピtignirea ネ冓 sト-i facト pe prigonitorii sトナ fトビト glas, dar nu vrea, iar pe de altト parte, テョi テョnvaネ崙 pe ucenici sト-I dトビuiascト lui Hristos orice le-ar cere, ネ冓 mai mult, sト se dトビuiascト pe sine, pentru a se afla vii テョn Dumnezeu. 窶暸sinul窶, aratト Pトビintele Stトハiloae, 窶枡ste la popoarele din Rトピトビit simbolul blテ「ndeネ嫺i窶 (Chipul evanghelic al lui Iisus Hristos).

Ioannis Karavidopoulos aratト cト Iisus se numeネ冲e pe sine Domn: 窶朶puneネ嬖 cト Domnul are trebuinネ崙 de el窶, arトフテ「nd テョn acelaネ冓 timp cト El cunoaネ冲e mai dinainte cele ce se vor テョntテ「mpla, テョncredinネ崚「nd pe ucenici cト se テョndreaptト de bunトプoie spre Rトピtignire. 窶朞テ「nzul pe care n-a ネ册zut pテ「nト acum nici un om窶 indicト misiunea sfテ「ntト a lui Iisus, cトツi 窶枋onform Vechiului Testament animalul care urmeazト sト fie folosit pentru o oarecare misiune sfテ「ntトハu trebuie sト fi fost folosit窶. Termenul 窶朧sana窶 indicト, dupト acelaネ冓 teolog grec (Comentariu la Evanghelia dupト Marcu), 窶枅ie rugトツiunea: mテ「ntuieネ冲e-ne pe noi, rugトノu-ne, sau: mテ「ntuieネ冲e-ne pe noi acum, fie doxologia (slavト lui Dumnezeu) pentru mテ「ntuirea care vine窶.

Cu prilejul suirii pe mテ「nzul asinei テョn drumul spre Ierusalim, Hristos a テョmplinit profeネ嬖a proorocului Zaharia, vestind mai dinainte chemarea neamurilor. De asemeni se aratト venirea テョn fire, ridicarea omului devenit テョn inima sa tron al Sfintei Treimi la menirea de テョmpトビat peste patimi. Sf. Chiril al Alexandriei aratト cト mテ「nzul simbolizeazト poporul pe care El テョl va duce la Ierusalimul Ceresc al cトビui chip era cel pトノテ「ntesc, copiii テョnchipuind テョngerii lui Dumnezeu.

Prin slトプita smerenie a intrトビii テョn Ierusalim, spune Sf. Ioan Gurト de Aur, Hristos a テョmplinit profeネ嬖ile, a sトヅit dogmele adevトビului ネ冓 ne-a dat mトピurト de filosofie. Odatト cu acestea, ne-a arトフat mテ「ngテ「ierea ネ冓 libertatea duhului ce izvorトピc din pトフimirea de bunト voie pentru dragostea lui Dumnezeu. Sf. Ioan Hrisostom ne spune cト intrarea テョn Ierusalim テョnchipuie fascinaネ嬖a strトネucirii ネ冓 pトツii dumnezeieネ冲i. Aceastト atracネ嬖e pe care o exercitト テョn inimi テ士pトビトκ嬖a Cerurilor este descoperitト テョn Hristos Cel ce vine.

Veネ冦intele puse pe mテ「nz ネ冓 aruncate pe cale simbolizeazト hainele de piele sau テョnveliネ冰rile mortalitトκ嬖i peste care stト ネ冓 calcト Domnul. Acestea prefigureazト zdrobirea condiネ嬖ei muritoare cu moartea Sa ネ冓 condiネ嬖a duhovniceascト a trupului dトビuitト prin テ始vierea sa.

テ始tr-o interpretare misticト, cei doi ucenici trimiネ冓 sト dezlege asina pot テョnchipui credinネ嫗 ネ冓 faptele, care prin harul cuvテ「ntului lui Hristos dezleagト voinネ嫗 de legトフurile pトツatului. Mテ「nzul テョnchipuie mintea, sau duhul omului care, devenit viu prin voinネ嫗 テョnchinatト lui Dumnezeu, se face purtトフor de Hristos. テ始 taina rugトツiunii isihaste, mintea intrト テョntru numele Domnului テョn Ierusalimul Inimii sau テ士pトビトκ嬖a lui Dumnezeu. Ea este gata de a muri celor ce ne despart de Dumnezeu, pregトフitト pentru rトピtignirea 窶柞mului vechi窶 pe altarul pトフimirii celor dumnezeieネ冲i.

Nu テョntテ「mplトフor, acum Hristos plテ「nge pentru cetatea Ierusalimului ネ冓 are loc o alungare a vテ「nzトフorilor din templu. テ士pトビトκ嬖a lui Dumnezeu se descoperト テョn starea de rugトツiune curatト eliberatト de tulburトビile ネ冓 interesele ce o deviazト de la ネ嬖ntト. Cu acest prilej Hristos sトプテ「rネ册ネ冲e mai multe vindecトビi, テョn faネ嫗 cトビora potrivnicii Sトナ amuネ嫺sc.

Auzind glasul copiilor care テ司 cテ「ntau ca lui Dumnezeu 窶朧sana Fiului lui David! Binecuvテ「ntat este cel ce vine テョntru numele Domnului窶, arhiereii ネ冓 cトビturarii テョi cer sト ia atitudine, テョnsト cuvテ「ntul li se テョntoarce テョmpotrivト cトツi, le spune Domnul: 窶朧are niciodatト n-aネ嬖 citit cト din gura copiilor ネ冓 a celor ce sug テ枴-ai pregトフit laudト?窶.

Sf. Ioan Gurト de Aur tテ「lcuieネ冲e: 窶曚opiii aceネ冲ia erau o preテョnchipuire a neamurilor, care gテ「ngureau, dar care dintr-o datト au cテ「ntat cu mintea ネ冓 cu credinネ嫗 mトビeネ嬖ile lui Dumnezeu窶. Cテ「nd テョi cer sト mustre pe ucenici, Hristos le spune cテ「rtitorilor: 窶枦acト aceネ冲ia vor tトツea, pietrele vor striga窶. Prin cuvテ「ntul mトビturisirii, omul dト glas suspinului cosmic テョn aネ冲eptarea pトビtトκ冓ei la slava lui Dumnezeu.

Mai mult, caracterul mesianic al lucrトビii lui Hristos afirmat la Intrarea テョn Ierusalim ne vizeazト pe fiecare dintre noi: 窶枅iecare Suflet este Creat テョn Sensul Conネ冲iinネ嫺i de Mesia-Mテ「ntuitor al Creaネ嬖ei Cトホute. Dacト Reテョncarnarea Misticilor ne-Creネ冲ine pune Raネ嬖onamentul Drepトκ嬖i de a purta doar propriile Pトツate, Mistica Creネ冲inト pune Supra-Iubirea ネ冓 Supra-Conネ冲iinネ嫗 Mesianicト, a Asumトビii ネ冓 Participトビii la o Moネ冲enire Suferindト care Strigト dupト un Mテ「ntuitor.

Sufletul Creネ冲in nu se Naネ冲e doar pentru a se Desfトフa テョn Bucuriile Beatitudinii Dumnezeieネ冲i, sau doar pentru Mテ「ntuire Proprie, ci se Naネ冲e テョn Sens de Supra-Iubire-Conネ冲iinネ嫗 Mesianicト de Mテ「ntuitor al Lumii, prin care apoi se face pトビtaネ la Beatitudinea テ始vierii, テ士plinirii Mテ「ntuirii. テ始 Sens Creネ冲in Viaネ嫗 nu este Viaネ崙 decテ「t ca テ始viere, ce Implicト Sens Hristic de Asumarea Crucii-Mテ「ntuirii Neamului-Pトビinネ嬖lor prin care te Naネ冲i la Viaネ崙窶. Rトピtignirea テョn Lume are loc prin Suferinネ崙, pe cテ「nd 窶榲始vierea este Actul doar al Lui Dumnezeu care se face dincolo de Rトピtignirea noastrト窶 (Pr. Ghelasie, Memoriile unui isihast).

Venirea la sトビbトフoare a elinilor, reprezentanネ嬖 ai civilizaネ嬖ei ネ冓 culturii antice, coincide cu momentul cテ「nd Tatトネ テ四 preaslトプeネ冲e pe Fiul テョnaintea mulネ嬖mii. Revelaネ嬖a テ始trupトビii dumnezeieネ冲i fecundeazト cunoaネ冲erea naturalト, テョネ冓 aratト cuprinderea universalト. 窶霸トビinte, preaslトプeネ冲e-テ枴 numele! Atunci a venit glas din cer: ネ亙 L-am preaslトプit ネ冓 iarトκ冓 テ四 voi preaslトプi窶.

Cuvテ「ntul Domnului este Luminト ネ冓 Viaネ崙 de la Dumnezeu, ne descoperト Domnul, ネ冓 judecata stト chiar テョn orbirea ネ冓 minusul existenネ嬖al al celor ce se lipsesc de el. Mulネ嬖 dintre cトパetenii au crezut dar s-au lipsit de mトビturisire, remarcト Apostolul Ioan, de frica prigonirii, pentru cト 窶杪u iubit slava oamenilor mai mult decテ「t slava lui Dumnezeu窶.

Supunerea mテ「nzului altfel nedeprins cu frテ「ul ネ冓 cuvintele copiilor i-au テョnvトκ嫗t pe apostoli ネ冓 urmaネ冓i lor cト 窶暸cela care a fトツut pe aceネ冲i copii sト-L laude le va da ネ冓 lor cuvテ「nt窶 care va aduce neamurilor grabnica schimbare テョn rテ「nduiala pトツii dumnezeieネ冲i. 窶曵ntrarea テョn Ierusalim ネ册zテ「nd pe asin mai indicト ネ冓 blテ「ndeネ嫺a テ士pトビatului veネ冢ic... Nu forネ嫗, ci iubirea va caracteriza relaネ嬖ile テョn テ士pトビトκ嬖a cerurilor. Membrii ei vor fi nevinovaネ嬖 asemeni copiilor窶, scrie Pトビintele Dumitru Stトハiloae.



Dimensiunea mesianicト a Culturii. De la aventurト golemicト la テョntruparea cuvテ「ntului


Dacト nu Domnul ne judecト ci テョnsuネ冓 cuvテ「ntul Sトブ care e Viaネ崙 ネ冓 Luminト, atunci din punct de vedere creネ冲in cu atテ「t mai mult o crizト sau judecatト a culturii este datト de o mトピurト a テョntrupトビii, pecetluirii cuvテ「ntului Sトブ テョn creaネ嬖a omului.

Sf. Apostol Pavel afirmト テョn acest sens: 窶曠ar fiecare sト ia seama cum zideネ冲e; Cトツi nimeni nu poate pune altト temelie, decテ「t cea pusト, care este Iisus Hristos. Iar de zideネ冲e cineva pe aceastト temelie: aur, argint, sau pietre scumpe, lemne, fテ「n, trestie. Lucrul fiecトビuia se va face cunoscut; テョl va vトヅi ziua (Domnului). Pentru cト テョn foc se descoperト, ネ冓 focul テョnsuネ冓 va lトノuri ce fel este lucrul fiecトビuia. Dacト lucrul cuiva, pe care l-a zidit, va rトノテ「ne, va lua platト. Dacト lucrul cuiva se va arde, el va fi pトトubit; el テョnsト se va mテ「ntui, dar aネ兮 ca prin foc. Nu ネ冲iネ嬖, oare, cト voi sunteネ嬖 templu al lui Dumnezeu ネ冓 cト Duhul lui Dumnezeu locuieネ冲e テョn voi? 窶.

Acesta nu este bineテョnネ嫺les un proces formal, nu se mai reduce la o domnie a cuvテ「ntului ca lege. Actul creator se cere sトプテ「rネ冓t テョn libertatea duhului ネ冓 テョn consistenネ嫗 cuvテ「ntului ca viaネ崙 ネ冓 luminト peste orice 窶枋liネ册e窶.

Cトツi suntem, spune Sf. Apostol Pavel, 窶枹crisoare a lui Hristos, slujitト de noi, scrisト nu cu cernealト, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatrト, ci pe tablele de carne ale inimii ... Cel ce ne-a テョnvrednicit sト fim slujitori ai Noului Testament, nu ai literei, ci ai duhului; pentru cト litera ucide, iar duhul face viu... Domnul este Duh, ネ冓 unde este Duhul Domnului, acolo este libertate窶 (II Cor., 3, 3, 6, 17).

窶霸entru cト n-aネ嬖 primit iarトκ冓 un duh al robiei, spre temere, ci aネ嬖 primit Duhul テョnfierii, prin care strigトノ: Avva! Pトビinte! Duhul テョnsuネ冓 mトビturiseネ冲e テョmpreunト cu duhul nostru cト suntem fii ai lui Dumnezeu窶 (Rom. 8, 15-16).

Spre a nu sトビトツi ネ冓 eネ冰a テョn construcネ嬖i babilonice sau golemice lipsite de savoarea vieネ嬖i spirituale, amplele ネ冓 sofisticatele metode sau tehnici creative au nevoie dincolo de complexitatea combinatorialト ネ冓 funcネ嬖onalト de o 窶榲ョnsufleネ嬖re窶. Cer spre テョmplinire lumina ネ冓 viaネ嫗 Cuvテ「ntului lui Dumnezeu テョntrupat テョn sintactica ネ冓 semantica textului privit ca un 窶枋orp animat窶.

Vedem cum テョn pictura de icoane procedeul conturトビii formelor ネ冓 expresiilor este nedespトビネ嬖t de o revelare a lor prin straturi de luminトビi succesive, aネ冲ernerea ultimelor luminトビi numindu-se 窶枦ト viaネ崙窶. Omul テョntreg se aratト a fi trup, suflet ネ冓 har-pトビtトκ冓e la lumina divinト.

Teoriile despre 窶枸oartea lui Dumnezeu窶 dau seama despre faptul cト Dumnezeu Cuvテ「ntul se lasト rトピtignit intelectual テョn fiecare dintre noi. El primeネ冲e micネ冩rarea-chenoza pテ「nト la pogorテ「rea テョn mormテ「ntul inimii ネ冓 abisul negトビii: fie intelectuale, fie prin depトκ冓re apofaticト テョn gestul de deschidere spre experierea celor de dincolo de minte.

テ始sト cuvテ「ntul lui Dumnezeu nu poate fi 窶榲ョnghiネ嬖t窶 de moarte ネ冓 astfel mormテ「ntul e aflat mereu 窶枷ol窶 ネ冓 luminat de strトネucirea 窶柎rupului窶 resuscitat. Nihilismul este astfel continuu 窶枹ubversionat窶 de experienネ嫗 窶榲ョnvierii窶 cuvテ「ntului, de resemnificトビile lui creative テョn conネ冲iinネ嫗 luminatト de har, テョn locurile ネ冓 modurile cele mai diverse ori neaネ冲eptate.

テ始 creネ冲inism frapeazト caracterul luminos al テョnaintトビii spre Rトピtignire. Pトビintele Ghelasie lトノureネ冲e aceasta tocmai prin inseparabilitatea dintre Cruce ネ冓 テ始viere: 窶曚reaネ嬖a Cトホutト intrト テョn Robie. Stトパテ「nirea lumii devine apトピトフoare ネ冓 grea, de unde nostalgia Eliberトビii. Crucea este astfel puterea Conネ冲iinネ嫺i Eliberトビii din Robia Cトヅerii. Semnul Crucii nu este semnul suferinネ嫺i Robiei, ci al puterii ネ冓 al Eliberトビii de Robie. Paradoxal, Crucea este Antisuferinネ崙, Steagul テ始vierii. Prin Cruce se opreネ冲e extinderea suferinネ嫺i robiei窶 (Memoriile unui isihast).

Crucea ne apare ca taina unirii contrariilor care テョn lumina テ始vierii descoperト Chipul Omului テョmplinit テョn unirea cu Dumnezeu: 窶曚トヅerea este un Cerc vicios al conflictului. Ieネ冓rea din conflict este Crucea テョn vederea Miracolului テ始vierii, care este prefacerea テョn Icoanト a Unirii contrariilor.

Asceza Creネ冲inト este astfel テョntrepトフrunderea テョntre Dumnezeu ネ冓 Creaネ嬖e テョn care miracolul Dumnezeiesc テョl copleネ册ネ冲e pe cel de Creaネ嬖e. Creネ冲inismul テョncepe cu un adevトビat ネ冩c, cu Iubirea pe care nu poネ嬖 sト o ai, cerテ「ndu-ネ嬖-se sト o ai peste fire. Aici nu mai este vorba de o simplト moralト, ci de o Tainト テョn Sine, Suprafirescul mistic, Taina Transfigurトビii. Tainト テョnseamnト Realitate peste fire, peste Propria Realitate窶(ibid.).

テ始aintarea テョn misterul vieネ嬖i テョn Dumnezeu este totodatト o demascare a pトツatului ca separare de El ネ冓 o iconizare a existenネ嫺i omului テョn unire cu El: 窶曚reネ冲inismul vine prin Fiul lui Dumnezeu Hristos, cu Icoana Chipului Uitat, totodatト dテ「nd Jos Masca Decトヅerii prin Crucea Sa, prin テ始viere Restabilind Adevトビatul Chip de Rai. (...) Asceza Isihastト nu este Simpla Demascare a Anti-Realitトκ嬖lor de Cトヅere, este ネ冓 Alchimia-Prefacerea lor テョn Aurul テ始vierii (ibid.).

Cultura poate fi テョn acest sens asemuitト cu o procesiune a cuvテ「ntului, mersul spre pトフimire sau テョnscriere テョn mormテ「ntul textului sau creaネ嬖ei umane テョn genere din care strトネuceネ冲e テョnvトネuit テョnvierea lui テョn receptori.

窶曠acト nu poネ嬖 sト テョnduri condiネ嬖a de contemporaneitate, aceastト privire テョn realitate, dacト nu poネ嬖 sト ieネ冓 pe stradト ネ冓 sト-L vezi pe Dumnezeu窶 テョn aceastト procesiune spre rトピtignire ネ冓 窶枹ト-i cazi la picioare ネ冓 sト-L adori, atunci nu eネ冲i テョn esenネ崙 creネ冲in窶, scrie Soeren Kierkegaard テョn 窶槓歪oala creネ冲inismului窶.

Contemporaneitatea cu Dumnezeu cere o conversiune a minネ嬖i, o participare la taina procesiunii lui Hristos spre moarte: 窶柎ot ce ai fost テョn nesfテ「rネ冓t sfielnice mテ「ini,/ sト nu mai fii, ネ冓 chiar propriul nume sト-l lepezi ca pe o jucトビie stricatト./ Ciudat, sト nu-ネ嬖 mai doreネ冲i mai departe dorinネ嫺le./ Ciudat, sト vezi cum tot ce se テョnmトハunchia fluturト risipit テョn spaネ嬖u./ Iar fiinネ嫗rea テョn moarte e grea./ Mult trebuie sト テョnveネ嬖 din nou/ テョnainte de-a fi テョn stare, pe-ncetul, sト simネ嬖 o fトビテ「mト de veネ冢icie窶. (Rilke, Elegia テ始tテ「ia).

Aceastト neputinネ崙 de a テョnネ嫺lege pe deplin cele sトプテ「rネ冓te de Iisus Hristos au avut-o ネ冓 ucenicii chiar テョn drumul spre Ierusalim, neputinネ崙 care au depトκ冓t-o abia テョn momentul umplerii lor de Duhul Sfテ「nt la Cincizecime.

テ始ネ嫺legerea ネ冓 fトパtuirea nu sunt テョncト participare plenarト decテ「t cテ「nd sunt strトネuminate de experienネ嫗 harului divin: 窶榲枴nutu-i-am de cトパトフテ「i/ asinul ce scurma pトノテ「ntul. ネ亙 de Florii eu cel dintテ「i,/ i-am aネ冲ernut テョn praf veネ冦テ「ntul.// Vトホutu-l-am de zbiri bトフut,/cu oasele de cuie sparte./Murind pe cruce L-am vトホut/ネ冓 totuネ冓 stau mereu deoparte窶 (George Lesnea, Nazariteanul).

窶朶ufletele テョnsetate ale oamenilor窶 ネ冓 cuvintele lor cautト parcト テョn zidul construcネ嬖ilor mトビeネ嫺 ale lumii ネ冓 inteligenネ嫺i 窶柞 spトビturト テョn cerurile ferecate prin care sト se vadト Dumnezeul cel viu窶, dupト cum spune Sf. Nikolai Velimirovici.

窶曵atト, trトナesc. Din ce anume? Nici copilトビia ネ冓 nici viitorul/ nu se テョmpuネ嬖neazト... Viaネ嫗, nemトピurat,/ テョmi irumpe テョn inimト窶, scrie Rainer Maria Rilke テョn Elegia a noua. Aceastト irumpere copleネ册ネ冲e tainic dimensiunea tragicト a existenネ嫺i spre moarte: 窶朦oi toネ嬖 cトヅem. ネ亙-aceastト mテ「nト cade. ネ亙 cealaltト, o vezi: la fel, テョn toate.// ネ亙 totuネ冓 este Unul care ネ嬖ne/ cトヅerea, blテ「nd, テョn mテ「ini atテ「t de line窶 (R. M. Rilke, Toamna).





.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!