Recunosc ca titlul poate este nepotrivit, pare redundant. Nu exista arta in afara moralitatii si orice act moral are frumusetea sa interioara. Vorbind despre unul implicit vorbim si despre celalalt. Asa cum Emily Dickinson spunea, Adevarul si Frumosul una sint. Rolul artei este de a aduce receptorul intr-o stare placuta divinitatii. In afara moralitatii acest lucru este imposibil. Un artist are aceiasi vocatie ca si un preot. Ramayana a fost creata de un intelept a carui buna dispozitia a fost tulburata si care transformind mania in versuri si-a descoperit o noua calitate care i-a permis sa creeze aceasta opera, nu de o persoana a carui cunostiinte literare au determinat sa i se comande poemul. David il linistea pe Saul prin cintecele sale. Creator a mai multor psalmi, el a fost pastor, ostas si rege. Nu a primit o instruire literara. Intelepciunea sa a dat forta versurilor pe care le-a creat. Virtutile morale pot da valoare oricarei activitati intreprinsa de o persoana.
Tehnica este amorala. Ea este un instrument care poate fi folosit in orice sens. In Citadela, Saint-Exupery spunea ca daca vom permite imoralitatii sa se instaleze intr-o societate, vor aparea si poeti care sa o cante. Aceste persoane nu sunt lipsite de abilitatea de a crea lucrari cu caracteristicile tehnice ale operelor de arta. Problema este ca priceperea lor este folosita gresit. Atitudinile imorale chiar fardate prin tehnici artistice trebuie sanctionate. In privinta oamenilor lucrurile sint diferite. Trebuie sa facem distinctie intre persoana si fapta. Cu totii avem experienta ascensiunii unor persoane care, in opinia noastra, nu meritau acest lucru. Asta nu inseamna ca nu exista dreptate, ci ca exista rabdare si dorinta de indreptare a respectivei persoane. Chiar in situatia aplicarii unor pedepse acestea, asa cum a observat Gandhi, sunt intotdeauna purificatoare si nu urmaresc anihilarea. Faptele gresite nu trebuie repetate, si pentru acest lucru este necesar ca ele sa nu fie tolerate, iar pe oameni sa incercam sa ii salvam si pentru asta trebuie sa ii ajutam. Probabil ca cea mai nefericita cale de actiune este atacul la persoana. Sub steagul moralitatii este declansata o agresiune, iar sub cel al demnitatii umane se lanseaza contraofensiva. O problema simpla de incalcare a normelor morale este transformata intr-un conflict personal, in care fiecare parte o combate pe cealalta, iar problema initiala devine argument. Principii corecte sunt invocate pentru a justifica violentele. Acest lucru creaza confuzie si neincredere in aceste principii. Atunci cand aparam un principiu trebuie sa ne plasam pe o pozitie morala. Nu putem actiona oricum. Shankaracharia descria astfel modul de actiune al protectiei divine:

Ai shata khanda vikhandita runda
Vitundita shunda gajadhipate
Ripu gaja ganda vidarana chanda
Parakrama shunda mrugadhipate
Nijabhuja danda nipatita chanda
Vipatita munda bhatadhapate

Dhanu ranu shanga rana kshana sanga
Parisphuta danga natatkatake
Kanaka pishanga pushatka nishanga
Vasad bhata shrunga hata Vatuke
Kruta chaturanga bala kshiti ranhga
Ghatada bahu ranga ratada bhatuke

O Zeita, Tu tai demonii in o suta de parti, apoi ii tai iarasi si arunci bucatile.
Pulverizezi ramasitele in bucati mai mici ca praful chiar daca acesti demoni pot fi descrisi ca fiind la fel de puternici ca regele elefantilor.
Acesti demoni care sint puternici ca elefantii si feroci ca leii,
Tu singura, o mare Zeita, ii tai si ii zdrobesti pana cand nu mai ramine nimic.
Tu faci toate aceste cu armele tale puternice, fara nici un ajutor. Si dupa ce i-ai distrus, daca mai ramane ceva arunci ramasitele.

Pe campul de bataie esti atat de absorbita de lupta incat bratele tale se misca permanent tragind cu sageti. Intreg corpul tau se misca ca intr-un dans iar bratarile tale scot sunete melodioase.
Aceasta arata ca desi mereu distrugi fortele raului, O faci cu concentrare totala, cu gratie si frumusete.
O mare Zeita, Tu care l-ai distrus pe demonul Vatuke, cind tragi cu sagetile in lupta
Aceastea apar ca fulgere de aur, galbene si lucind ca lumina in arcul Tau.
Doar prezenta Ta umple oastea divina cu entuziasm, bucurie si ii da valoare. Chiar si sagetile purtate de aceasta armata in tolbe,
Stralucesc in noi culori si toate par ca fiind Domnul Bhairava dansand extaziat in fata Ta.

Astfel se arata ca si in cea mai feroce lupta, modul de actiune trebuie sa fie frumos. Scopul nu scuza mijloacele ci mijlocul este in armonie cu scopul. Isus a fost insultat, lovit si ucis. Modul Sau de actiune a corespuns mesajului iertarii pe care ni l-a daruit. 'Iertarea este cea mai puternica arma a umanitatii', fapt ce reiese din rugaciunea Tatal nostru. Daca nu iertam nimic, nu ni se va ierta nimic. Daca iertam totul, ni se va ierta totul si vom ajunge in Rai.
Cand baiatul meu a fost bolnav, am fost cu el la spitalul Maria Sklodowska Curie (cunoscut si sub numele de Budimex). Pe un avizier era un document cu regulile polemici civilizate stabilite se pare la Oxford in sec 19. Pe site-ul Universitatii din Oxford nu am regasit aceste reguli, dar acest lucru nu le scade valoarea. In esenta ele spuneau:
Intr-o disputa nu conteaza motivele care determina o persoana sa sustina o idee, apartenenta sa la o ideologie, religie, clasa sociala sau vre-o organizatie, ci doar corectitudinea argumentelor invocate. Acestea trebuie sa se refere la teorii stiintifice sau fapte de viata care au legatura cu disputa.
Consider ca aplicand aceste reguli in disputele ce pot aparea, acestea se vor rezolva mult mai simplu, corect si elegant chiar si intr-un domeniu atat de subiectiv precum este cel artistic.