Page: 1
Adică, unde-ajunge omul?...
:
 Poetry 2005-12-22 (9253 hits)
Cand nu iubeste, inima-i un sloi
:
Poetry 2005-05-23 (10456 hits)
Cântecul câinilor
:
Poetry 2005-12-22 (11205 hits)
Copac m-oi face
:
Poetry 2009-03-01 (13694 hits)
Cui pe cui
:
Poetry 2005-11-27 (8936 hits)
Cum de rămân nespânzurați
:
Poetry 2003-05-11 (11555 hits)
De ești bărbat, bărbat să fii
:
Poetry 2009-03-01 (7319 hits)
Durerea e un ocean
:
Poetry 2005-11-27 (10488 hits)
Gând risipit în vânt
:
Poetry 2005-12-22 (8564 hits)
ÃŽmpotriva regilor
:
Poetry 2003-05-11 (10192 hits)
Mă chinuie amar un gând...
:
Poetry 2003-05-11 (11767 hits)
Mâniei
:
Poetry 2010-04-29 (7371 hits)
Nobilul
:
Poetry 2005-12-22 (9156 hits)
Nu piere sufletul ...
:
Poetry 2005-05-04 (8951 hits)
Poezia
:
Poetry 2003-05-09 (12444 hits)
Versurile mele
:
Poetry 2008-06-26 (7159 hits)
Page: 1 |
|
|
|
|
|
Biography Petõfi Sándor
Sándor Petõfi (n. 1 ianuarie 1823, Kiskõrös, comitatul Pest-Pilis-Solt-Kiskun - d. probabil 31 iulie 1849, Albești, comitatul Târnava Mare) a fost un poet romantic maghiar, erou al revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania.
S-a născut într-o familie modestă, tatăl Stevan Petroviæ meșter măcelar de origine sârbă, iar mama sa Maria Hrúz de origine slovacă.
Avea șapte ani când s-au mutat la Kiskunfélegyháza, pe care mai târziu îl consideră orașul natal. Tatăl lui a încercat să-l dea la cele mai bune școli, dar când poetul împlini vârsta de 15 ani, familia lui și-a pierdut toată averea, ca urmare a inundațiilor din 1838 și a girării unei rude. Petõfi a fost nevoit să părăsească școala și să lucreze ca actor la Pesta, învățător la Ostffyasszonyfa și soldat în Sopron.
În 1848 participă și el activ la revoluție. La 16 septembrie scrie proclamația de egalitate și se înrolează în armată. Superiorii lui nu sunt mulțumiți de el, întrucât era recalcitrant și ataca fățiș conducerea ineficientă a armatei. Soția sa Júlia dă naștere fiului lor Zoltán la 15 decembrie. Petõfi este nevoit să ceară o permisie, iar adversarii săi din armată îi consideră plecarea în permise drept act de lașitate.
Din cauza acestor atacuri împotriva sa, într-o scrisoare plină de demnitate cere să fie primit în armata lui Bem, în Ardeal. La 19 ianuarie 1849 pleacă prin Mediaș la Slimnic, unde este primit cu deosebită căldură de generalul Bem și participa prima oară la luptă. Este distins cu "Medalia pentru merite în război".
La 30 iulie 1849, în încercuirea făcută de trupele țariste în bătălia de la Albești, poetul Sándor Petõfi este dat dispărut. Unii susțin că și-a aflat moartea, în timpul retragerii, alții că a fost dus prizonier de război în Rusia țaristă.
Poetul național al poporului maghiar, Sándor Petõfi cunoaște o audiența dintre cele mai elocvente pe toate meridianele, transmițând în timp ardoarea unui temperament romantic cu o viziune fundamental umanistă.
|
Recommended Reading
