Cele mai puternice tehnologii ale secolului 21: robotica, ingineria genetica si nanotehnologia ameninta ca specia umana sa fie pe cale de disparitie.
Cel mai controversat aspect al capitalismului, moralitatea, s-a transpus si in domeniul descoperirilor stiintifice. A devenit o certitudine ca rata exponentiala a dezvoltarii tehnologice ne va conduce la un nivel unde vom deveni roboti sau fuziona cu acestia. In ciuda teoriei clasice, conform careia inteligenta artificiala nu poate fi prevazuta cu constiinta.
Prof. Ray Kurzweil, pHd sustine ca aceasta ipoteza este de viitor nu foarte indepartat. Ingineria genetica si nanotehnologia ne vor da puterea sa reconstruim lumea, directie in care aflam zi de zi despre noi inventii. In cartea sa, The Age of Spiritual Machines, profesorul american prezinta o ipoteza utopica, in care oamenii ar detine imortalitatea, in conjunctie cu robotizarea. Situatie in care munca va fi realizata mult mai rapid, la o scara mult mai ampla de organizare de sisteme de masini, in care efortul uman va fi minim. Pot aparea 2 situatii: masinilor li se va permite autocontrolul total asupra deciziilor proprii, fara control uman, sau acesta ar fi retinut.
In primul caz, efectele sunt de neprevazut, datorita stapanirii inca reduse de catre stiinta umana a teoriilor
probabilistice, cuantice si a sistemelor Fuzzy. "Gandirea masinilor" ne-ar putea conduce la "mila" lor.
Se poate sugera insa ca oamenii sa fie intelepti incat sa nu cedeze acest control total masinilor, dar problema nu se
concentreaza in jurul transferului de putere, in sens politologic, ci evolutia necesitatilor vitale umane in directia dependentizarii de masini, cand, practic, vom avea decat posibilitatea de a accepta deciziile acestora. Astfel: pe masura evolutiei societatii, necesitatile acesteia vor deveni din ce in ce mai complexe, si masinile din ce in ce mai inteligente, oamenii vor ceda treptat puterea de decizie acestora, din simplul motiv ca deciziile masinilor vor aduce rezultate superioare celor umane (se remarca conceptia capitalista). Se va ajunge la un stadiu in care deciziile vor devenit atat de complexe, incat omul va fi incapabil sa le ia singur, incat masinile vor detine efectiv controlul.
Oamenii nu vor putea, in aceasta situatie, sa inchida pur si simplu masinile, deoarece vor fi devenit intr-atat
dependenti de ele, incat aceasta ar echivala cu sinuciderea.
A 2a ipoteza (controlul "controlat") va oferi fiecarui om posibilitatea de a controla masinile lui personale, ex:
automobilul, computerul, dar fraiele sistemelor ample vor fi concentrate in mainile unei elite, la fel ca astazi, tot in sens politologic, cu 2 distinctii fundamentale: datorita interdependetelor tehnologice astfel realizate, elitele vor
detine un control aproape total asupra maselor, si deoarece munca umana va fi inutila, masele de oameni vor deveni
superflui, o povara inutila "sistemului". Elita poate astfel decide facil exterminarea lor, in cel mai crud si fatalist scenariu, latura umana a acestuia ar implica utilizarea manipularii si a propagandei in scopul aplicarii tehnicilor biologice de control al natalitatii, pana la extintia populatiei, elita insusindu-si astfel intreaga planeta. In situatia si mai sensibila, daca elita este compusa din liberali moderati, ei ar putea decide sa joace rolul oierului, in lumea oilor umane, ale caror nevoi integrale vor fi satisfacute, in conditii de viata foarte bune, fiecare avand cate o activitate sau hobby cu care sa isi ocupe timpul, iar oricine se va opune unei asemenea autoritati poate fi facil "lecuit". Evident, acestea vor conduce la o intr-atat de mare devalorizare a vietii insasi, incat oamenii vor trebui bioinginerizati sau
psihoinginerizati, astfel ca necesitatile lor elaborate sa fie sublimate sau transformate in hobbyuri linistite. Astfel de fiinte umane pot fi "fericite" in asemenea societati, dar in mod cert nu vor fi libere. Se vor afla la nivelul de animale domestice.