La facultatea de Studii Europene din CLUJ cursul Europa-China e susținut de profesorul universitar Ovidiu Pecican. Întâlnirile, în acest caz, sunt destul de atractive mai tot timpul pentru că pune accentul pe dialogul dintre profesor și student (un adept al modelului humboldtian). Asta-i și filosofia lui de predare din câte am înțeles, cunoașterea prin relaționare. Temele de discuție de multe ori sunt neclare. Și uite cum din greșeală sau nu discuția a coborât în sfera socială. Părerile se învârteau în jurul democrației participative și modul prin care poate să mobilizeze populația. În ciuda faptului că avem tendința să spunem că fiecare se descurcă cum poate. Voluntariatul, până la urmă, răspunde unei nevoi. Pentru a pretinde un standard înalt de calitate trebuie să ne implicăm în problemele din jur. Ideile au fost susținute de celebrele cazuri Roșia Montană respectiv Dracula Park. Două proiecte, în primă fază, aprobate de instituțiile statului. Mare noroc cu mobilizarea societății civile. Sunt momente când astfel de inițiative trezesc conștiința colectivă. Cele prezentate mai sus se leagă cumva de evenimentele semnate, în general, de Tășuleasa Social. Asociația se implică activ în rezolvarea problemelor din jur. În data de 17 octombrie (2009) Tășuleasa Social a organizat un amplu eveniment eco-cultural. Acțiunea a avut loc în Pădurea din Șes de la Orheiul Bistriței. Zona aleasă pentru ecologizare și împădurire adăpostește diferite specii de stejar și gorun, dar autenticitatea-i dată de laleaua pestriță. Din cauza pășunatului excesiv regenerarea pădurii e practic împiedicată. La prima vedere parcă totul plutește. Impresia-i dată de numărul semnificativ al arborilor trecuți de 60-80 de ani. Partea frumoasă a voluntariatului. Ajuns la fața locului îți dai seama că trebuie să oprești într-un fel declinul. TU ești parte din schimbarea așteptată. Cei prezenți au avut două oportunități. Să planteze puieți de stejar ori să adune gunoaiele lăsate în urmă de grătăriști. Două tabere, cu-n puternic elan muncitoresc, și-au stabilit ca obiectiv să facă treabă. Mare parte din cei adunați la eveniment au ales să pună cu verdele-n sus un copăcel. Finalul evenimentului. După o masă copioasă, oferită de organizatori, desertul a fost unul cultural. Alexandru Tomescu (în 2007 a câștigat dreptul de a cânta la celebrul Stradivarius Elder-Voicu 1702 pentru o perioadă de cinci ani) a susținut un extraordinar recital la vioară cu note din Bach. Sala a fost reprezentată simbolic de pădurea veche. Actul artistic primește un alt înțeles atunci când e reprezentat într-un spațiu neconvențional. Spun asta în urma vizionării imaginilor surprinse de Cosmin Bumbuț. Fiind martor la acțiunile realizate de Tășuleasa Social a surprins momente cheie. Inedit e faptul că suportul de expunere au fost copacii.Un lucru de remarcat e sprijinul persoanelor publice. Amintesc aici pe Marcel Iureș, Cosmin Bumbuț (fotograf), Adrian Ciubotaru (blogăr) și Alexandru Tomescu. Indiferent de locul ocupat în societate important e modul prin care poți transmite mai departe mesajul.
Victor Perdevară