Tic tac...Tic tac…1991,13 iunie intr-o zi de joi , la ora 12 avea sa vina in lume un baiat.Cantarind 2kg si 970 de g cu ochii albastrii ca vazduhul cerului, respira pentru prima data nisipul timpul.Fiind primul copil al familiei Baciu preia numele tatalui Ionel si de indata ce ii este taiat cordonul ombilical este fericitul castigator a unei excursii prin viata nesfarsitului timp.O excursie a carui scop este sa fie fericit,sa iubeasca si sa aprecieze fiecare clipa a vietii sale.Bineinteles ca pentru a stii ce este fericirea cu adevarat trebuie sa cunosti si suferinta,esecul,frica dezamagirea.Dar oare chiar asa este?Ne-am nascut pentru a trece teste,pentru a cunoaste si dezamagirea si tot ceea ce este mai rau?Numai asa vom reusi sa apreciem iubirea si fericirea prin prisma dezamagirii?A extremelor?...De ce a ales acest baiat ca scop al vieti sale iubirea?Pentru simplul fapt ca toate sunt trecatoare,insa, un zambet venit din suflet este etern si de nepretuit.As putea eu compara fericirea cu o cruce faurita cu iubire,frica?Cand s-a nascut nu avea decat 2 sentimente: cel de frica fiindca habar nu avea ce se intampla si un al 2 sentiment cel de iubire fata de mama.Mama a fost portalul principal care i-a facut in dar viata.Interesant este faptul ca el iubeste,desi nu a avut sansa sa cunoasca suferinta.Iubeste de fiecare data cand este strans la pieptul mamei sale si leganat.Se opreste din plans,tace parca fermecat printr-o vraja muta.
Tic Tac...Timpul zboara...Viatza isi urmeaza cursul,testul e in plina desfasurare crucea in loc sa-i fie plina de raspunsuri nu face decat sa-i aduca intrebari...multe intrebari...Multe intrebari nerezolvate,dar cu o insemnatate extraordinar de mare.Multi dintre noi ne lasam atrasi de mirajul societatii,de mirajul fericirii,a importantei castigate...Noi suntem pionii dezvoltarii si emanciparii.Suntem condusi de minti intelepte care stiu cum sa puna problema.Ni se induce ideea conform careia sursa fericirii noastre nu este innascuta si neconditionata.Ea este dobandita prin numarul obiectelor detinute,de atentia primita de la semenii nostri…Toata viata luptam pentru a deveni cineva,uitand de faptul ca suntem cineva de cand ne-am nascut.Si suntem cineva mult mai frumos si mai perfect decat ceea ce incercam sa ajungem.Suntem intr-o continua competitie,sa fim primi,sa ajungem cat mai sus…Si tot oameni vom fi indiferent de cate bunuri material vom avea…Si apar alte intrebari…
Tic Tac....Apar raspunsuri.Viata trebuie inteleasa apoi gandita,nu planifica doar traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima.Si daca tot e ultima clipa traieste-o din plin...Intelege viata si vei intelege tot cea ce cuprinde ea,chiar si moartea.Intelege viata? Dar cum sa inteleg viata?Cu ce se mananca aceasta viata?...Eu sunt factorul principal pentru care viata mea e astfel.Intelege-te pe tine si ii vei intelege si pe ceilalti,iubeste-te pe tine si ii vei iubi si pe ceilalti.Desi nu sunt un adept al crestinismului..Iisus spune:”Iubeste-ti aproapele ca pe tine insusti.”Adevarat,din punctual meu de vedere.De ce nu sunt un bun enorias?Pentru ca eu nu inteleg de ce avem de carat o cruce…Pentru ca nu inteleg de ce sunt pacatos de cand m-am nascut.Se tot vorbeste de liberul arbitru,dar nu-l vad pe aici.Parerea mea este ca cel mai bine ar fi ca fiecare dintre noi sa fim pusi in loc de Adam si de Eva,fiind lasati sa alegem.Pentru ca daca Dumnezeu considera ca fiecare dintre noi suntem acelasi lucru cu primii oameni si nu mai avem drept de apel si eu pot considera ca Dumnezeu este totuna cu intreaga Creatie,deci totuna cu Diavolul.Conform religiei crestine Dumnezeu are o gramada de insusiri umane.Asa ceva nu pot accepta.Dumnezeul meu ma iubeste indiferent de ceea ce aleg sa fac pentru ca el chiar imi ofera liberul arbitru.
Tic Tac... timpul zboara... De aceasta data imi dau seama ca de-a lungul vietii am adunat multe trairi,multe cunostinte in legatura cu viata mea.Atat de multe incat in final ma multumesc cu sentimentul de a-i multumi celui care mi-a oferit aceasta excursie prin timp.Si mor cu gandul ca-l voi intalni, cu gandul ca am facut tot ce mi-am dorit!