agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1840 .



Adevトビuri din bacanala unui Advertising literar
essay [ ]
literaturMarket

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Maria Pilchin ]

2011-11-01  | [This text should be read in romana]    | 



Pre-scriptum: Literatura a intrat sub regimul, dacト nu exclusiv, cel puネ嬖n predominant al cantitトκ嬖i, difuziunii ネ冓 pluralitトκ嬖i incontrolabile.
A. Marino
窶朷inul roネ冰 de Touraine era destul de rece. Am ronネ崙ナt jumトビi, am mテョncat tartine, cu afumトフuri groase ca niネ冲e plトパumi, ne-am delectat cu roネ冓i cトネduネ嫺 ネ冓 dulci, cu piramide cenuネ冓i din brテョnzト de caprト ネ冓 cu pere din livadト窶. Aネ兮 窶枌eau窶 ネ冓 窶枸トハテョncト窶 personajele din cartea Annei Gavalda 窶曠arul unei zile窶 ( 窶朖窶僞chappテゥe belle窶) ce a apトビut テョn romテ「nト テョn 2010 la editura Polirom.
Textul acestei cトビネ嬖 窶枹e bea窶 cu uネ冰rinネ崙, 窶枹e テョnghite窶 cu paiul, are ceva din acel gust de bere fトビト alcool, gust ciudat ネ冓 confuz. Priveネ冲i textul ca pe o bトブturト ネ冓 テョnネ嫺legi cト nu te テョmbatト, dar cト ai mai citi, e un nesaネ al firii tale consumeriste ネ冓 テョnネ嫺legi cト nu mai citeネ冲i ci consumi. De acest lucru te asigurト ネ冓 coperta cトビネ嬖i, unde autoarea mトビturiseネ冲e lejer cト France Loisier i-a comandat un text 窶 un cadou pentru clienネ嬖i lor fideli ネ冓 astfel te trezeネ冲i 窶枋lientul窶 literaturii. 窶曠e altfel, pe primul plan al preocupトビilor trece nu 窶柞pera窶, literatura 窶柝urト窶, ci literatura 窶柧ulgarizatト窶 ネ冓 窶枅aptul literar窶. Inclusiv テョn sensul 窶枴ndustrial窶 ネ冓 窶枋omercial窶 al cuvテョntului: producネ嬖e, piaネ崙, distribuネ嬖e, publicitate, consumaネ嬖e窶 [1, p. 163].
Tema unei literaturi ce nu se mai 窶柧inde窶, a scriitorului fトビト 窶枋lient窶 este ocolitト de mediile literare fie dintr-o fricト de realitate, fie dintr-o comoditate tradiネ嬖onalistト ネ冓 窶柎otuネ冓, nu vi se テョntテョmplト cテョteodatト sト aveネ嬖 nostalgia cuiva care ar spune adevトビul ネ冓 nimic altceva decテョt adevトビul?窶, ne vom テョntreba retoric テョn stilul lui Umberto Eco.
Cele douト surori ネ冓 cei doi fraネ嬖 din lumea textualト a Annei Gavalda declarト o opoziネ嬖e lumii de marketing: 窶暸vem altceva. Ne avem pe noi. Suntem bogaネ嬖 テョntr-un fel aparte. Avem multe lucruri テョn cap... Avem muzicト ネ冓 scriitori... Frテョnturi de stele cトホトフoare recopiate pe chitanネ嫺 de la cardul de credit... Cテョntece, refrene care ne stau pe limbト... Mesaje arhivate, cトビネ嬖 strivitoare, ursuleネ嬖 din bezea ネ冓 discuri zgテョrテョiate. Copilトビia noastrト, singurトフトκ嬖le noastre, primele noastre emoネ嬖i ネ冓 planurile noastre de viitor... Parfumul gutuilor din pivniネ崙. Iubirile noastre pierdute, scrisorile noastre rupte ネ冓 prietenii noネ冲ri la telefon.窶
Unica problemト este faptul cト cei patru fraネ嬖 nu se prea simt fericiネ嬖 テョntr-o lume a vテョnzトビilor, a promovトビii ネ冓 a banului. 窶曦iindcト ei (pトビinネ嬖i) ne-au テョnvトκ嫗t sト iubim muzica ネ冓 cトビネ嬖le. Ei ne-au vorbit despre altceva ネ冓 ne-au silit sト vedem altfel. Mai sus, mai departe. Dar tot ei au uitat sト ne dea テョncredere テョn noi. テ縞冓 テョnchipuiau cト va veni de la sine... Punct ratat. N-a venit niciodatト窶.
De ce? - se テョntreabト retoric autoarea prin destinul personajelor, ネ冓 ne テョntrebトノ ネ冓 noi, fiindu-i 窶枋lienネ嬖窶 ai textului. テ始ネ嫺legem acest lucru cu uネ冰rinネ崙, dar ne e fricト sト テョl verbalizトノ: epoca テョn care un scriitor era considerat drept un monstru sacru demult a trecut. Astトホi a fi scriitor nu mai este echivalent cu a fi aproape de Olimp. Scriitorul de azi stト テョn cozi la supermarket, ia troleibuzul ネ冓 face publicitate unei edituri sau librトビii. Scriitorul a coborテョt printre noi, doar cト a fトツut el acest lucru atunci cテョnd noi i-am cam テョntors spatele. Nu mai e la modト sト citeネ冲i aネ兮 テョncテョt, el, locuitorul vechiului Parnas, e nevoit a descinde printre noi cu scopul de a se promova, cトツi 窶枷eniul este defunct窶.
テ四 poネ嬖 vedea テョn tot felul de emisiuni TV, テョn reviste fashion, テョn proiecte sociale ネ冓 politice. Daimonul a devenit Om, idolul sacru e fトツut cioburi. Idolii ネ冓 idealurile literare au coborテョt din scenト. テ始 epoca marelui Resentiment, テョn evul rトピturnトフor de Patos nu mai cトブtトノ 窶枋ufundaネ嬖 テョn stele窶 idoli culturali. Viaネ嫗 e prea rapidト, acest speed raliu nu ne permite plトツerea unor escapade metafizice. Viaネ嫗 ne costト. Acest cost devine un ax central a tot ce facem, aネ兮 テョncテョt scriitorul テョncepe a gテョndi テョn itemii unui marketing cultural: cartea devine produs, mai degrabト semnificaネ嬖a acestuia [2, p. 34], ea are un preネ, i se face publicitate ネ冓 e distribuitト sub diferite forme. Cititorul devine un consumator final, editura 窶 un intermediar, librトビia 窶 un distribuitor, iar sacrul monstru degradeazト テョntr-un simplu producトフor. Cartea se scrie spre vテョnzare. Politicele ネ冓 contractele editoriale preseazト mテョna ネ冓 mintea auctorialト. Muza comercialト, aceastト m(ed)uzト a artei consacrate, ne plaseazト テョn zona popcornului literar, a semiprepareului artistic. Literatura pop テョnlocuieネ冲e prin masivele tiraje idealul de carte, ca テョnsemn al omului 窶枴ntelegens窶. ネ亙 deodatト citesc toネ嬖: vテョnzトフorii de ziare, pasagerii テョn aeroporturi, plajele citesc masiv 窶 marea bacanalト lecturalト. S-ar pトビea cト acum autorul va fi extrem de fericit. Nu, テョl poネ嬖 vedea indispus de marea pactizare, el care secole la rテョnd nu a flirtat cu masele, acum se テョntreabト dacト nu prea a coborテョt テョn ele, el pentru care a fi invandabil mai ieri era un titlu de glorie. Dacト ネ冓 nu o face, se vor gトピi o sumedenie de critici, istorici ネ冓 exegeネ嬖 care テョi vor imputa marea cトヅere (テョn pトツatul tranzacネ嬖ei cu masele), cトツi, cum spunea Harold Bloom, critica literarト テョntotdeauna a fost ネ冓 テョntotdeauna va fi un fenomen elitist [3, p. 44].
Scriitorul cトホut din turnul de fildeネ e oricum nefericit, banul ネ冓 promovarea masivト テョi dau senzaネ嬖a unui rateu. Crampa unui etern 窶杪 scrie sau a nu scrie窶 este obsedanta lui テョntrebare. Un lucru e clar, imaginea poetului sトビac, flトノテョnd ネ冓 inspirat nu mai trece. Aceasta se asociazト cu un proiect socialist de promovare a poetului proletar. Lectorul unui cotidian テョndestulat nu mai テョnghite metafora versului 窶柝oezie-sトビトツie窶. Cititorul e テョn fervoarea cトブtトビii unui glamour literar, a unei beネ嬖i de plトツeri textuale, cトツi geniala monotonie literarト l-a cam plictisit. Asistトノ astトホi la 窶枋ontestarea literaturii窶 [1, p. 57], la o crizト a 窶枋ulturii tipトビite窶 ce 窶柝are inevitabilト, definitivト ネ冓 insolubilト窶 [1, p. 58].
Bloom constatト テョn al sトブ Canon occidental cト 窶杪 devenit, テョntr-adevトビ, din ce テョn ce mai greu sト citim テョn profunzime acum... indiferent dacト acest lucru e cauzat de mijloacele de informare テョn masト sau de alte moduri de a ne distrage atenネ嬖a窶 [3, p. 88-89]. Astトホi asistトノ la sacrificarea literaturii, la saturaネ嬖a de carte, la tot mai obsedante tentaネ嬖i irepresibile ale non-cトビネ嬖i. Societatea postcトビネ嬖i ne anunネ崙: 窶杪m extras din neant o nouト cosmologie a literaturii. Aceasta trebuie sト fie o nouト Biblie - Ultima carte. Toネ嬖 cei care au ceva de spus o vor spune aici, テョn anonimat. Vom epuiza secolul. Dupト noi nici o carte, nici o generaネ嬖e; mトツar atテョt.窶 (Henry Miller 窶杁ropicul Cancerului窶)
Poate cト acea carte este alcトフuitト din acele 窶枸edia audio vizuale ce tind sト desfiinネ嫺ze monopolul scrierii窶 [1, p. 63] ネ冓 ele o pot face prin 窶枡norma capacitate de difuzare, prestigiu mediatic, publicitate ネ冓 rentabilitate窶 [1, p. 63].
O lume a cトビネ嬖lor ネ冓 valorilor ネ冓 o lume de merchandising, sinteza lor e una de familie ネ冓 e una necesarト, o recunoaネ冲e bトビbatul din cartea Annei Gavalda care テョネ冓 anunネ崙 consoarta drept manager al propriei existenネ嫺. E posibil oare un marketing al valorilor, o logisticト a spiritului? E firesc sト ne テョntrebトノ despre (f)utilitatea literaturii テョntr-o epocト テョn care s-a constatat cト 窶柩a テョnceput a fost re-テョnceputul窶. Neテョmbトフaネ嬖 cu apト chioarト (clarト), ne テョmbatト publicitatea literarト. Se pare cト o cere timpul sau seriile temporale ce le trトナm. O tempora, o (a)mores la ne-sfテョrネ冓t...
Astトホi 窶杪ネ兮 cum existト trusturi transnaネ嬖onale, existト ネ冓 o publicitate literarト transnaネ嬖onalト, dominatト de marile concerne de presト ネ冓 edituri窶 [1, p. 95]. Reclama ネ冓 publicitatea modernト, funcネ嬖oneazト fiind mascatト frecvent sub formト de 窶枋ronici, interviuri, confesiuni, produse directe ale culturii de masト. Fenomenul (o mare realitate a epocii), studiat de sociologia literarト ネ冓 a lecturii, este scos bine テョn evidenネ崙. Literatura, devenitト obiect de consum, se dovedeネ冲e a fi 窶杪mbalatト窶 cテョt mai atractiv ネ冓 vandabil posibil窶 [1, p. 202]. Iar cititorul, client de text, ajunge sト 窶枋onsume窶 scriitura, cum consumi sushi sau bトブturi rトツoritoare.
Post scriptum: 窶榲始 cazul テョn care テョl bトハuiネ嬖 pe autorul textului cト nu v-a spus tot adevトビul, vin テョn apトビarea sa moralト: a spus adevトビul窶. (Umberto Eco)

Note:
1. A. Marino, Biografia ideii de literaturト, vol. VI, Dacia, Cluj, 2000.
2. M. A. Miron, Comportamentul consumatorului, All, Bucureネ冲i, 1996.
3. H. Bloom, Canonul Occidental, Grupul editorial Art, Bucureネ冲i, 2007.


.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!