Serviciile unei biserici evanghelice pentru vizitatorii ce impartasesc alta religie decat religia crestina trebuie sa aiba la baza o viziune puternica si o daruire aparte. In vederea compunerii acestei lucrari am avut in vedere un oras in ale carui istorii umane se regasesc in anonimat stramosii mei: Mangalia.
Familia mea isi trage originile din popoare care nu au ca religie ofociala crestinismul. Bunicul meu din partea mamei este de provenienta turca iar bunica din partea mamei s’a desprins direct din comunitatea tatara.
Cum probabil este lesne de inteles, majoritatea familiei din partea mamei se trage de prin partile estice ale tarii, mai exact Dobrogea. Raspanditi in diferite orasele sau satuce (Tulcea, Babadag, Mangalia, Ceamurlia), multi dintre ei au “mostenit” sau imbratisat in mod personal credinta crestina. Dar mai sunt care inca impartasesc religia musulmana. Desi numarul de musulmani din familia larga este redus, numarul de musulmani din partile Dobrogene ale tarii (in special in orasele mai mari – Constanta, Mangalia) este destul de mare.
Lucrarea mea se refera tocmai la aceste persoane care impartasesc religia islamica si la serviciile Bisericii Crestine menite unor astfel de vizitatori. De aceea, asa cum am spus si la inceput, cred ca este nevoie de o viziune aparte si de o daruire atenta. Ca in mai toate actuinile, este nevoie de o strategie bine pusa la punct sustinuta cu dragoste si pasiune.
Probabil ca este oarecum usor sa prezinti o religie, un cult, o credinta, un set de principii unor oameni familiarizati cat de cat cu ele. Ma refer aici la serviciile bisericii evanghelice destinate vizitatorilor care fac parte dintr’o cultura ce are la baza principii crestine. Dar oare cum se face aceasta unor vizitatori care fac parte dintr’o cu totul alta cultura?
Consider ca ar trebui sa vedem mai intai ce presupune in mare aceasta religie musulmana, care sunt principiile de baza ale islamului, cine si cum este dumnezeul islamic.
Datorita evenimentelor petrecute pe scena politica mondiala din ultimii ani si a conflictelor din ce in ce mai sangeroase din Orientul mijlocui, islamul a inceput sa fie perceput ca o religie de maniaci, de fanatici relgiosi sangerosi gata sa ucida si sa decapiteze. In contrast cu aceasta imagine, unii propavaduitori ai islamului incearca sa prezinte o latura pasnica a acestei religii afirmand ca pana si termenul de islam semnifica pacea.
In realitate, islam inseamna supus, predat sau daruit. Este de fapt imaginea unui sclav – rob care se spunune in totalitate stapanului sau. Astfel, un credincios islamic este numit musulman care in araba inseamna “unul care se preda – supune lui Dumnezeu”. Acest dumnezeu, acest stapan este Allah, dumnezeul unic. Ca si crestinismul si iudaismul, islamul propavaduieste o religie monoteista, cu un singur Dumnezeu. Numai ca nu poate incapea ideea unui Dumnezeu unic cu cea de Trinitate. Indiferent de originea etnica, musulmanii fac parte dintr’o comunitate musulmana, cunoscuta ca fiind “umma”. Este asemanator oarecum cu conceptul de Biserica Universala.
In aproape doua secole de la aparitia sa in secolul 7, islamul s’a raspandit din zona de origine Arabia in Siria, Egipt, Africa de Nord, Spania, Persia, India. In secolele urmatoare Islamul s’a raspandit si in Balcani si la nord de Balcani. Islamul este considerata religia cu cea mai rapida raspandire in lume. In timpul invaziilor turco-tatare, islamul a prins radacini si la nio in tara. A ramas totusi izolat in anumite zone cu influenta mai puternica a culturii turco-tatare.
Profeti din Biblie se regasesc si in cartea de baza a islamului – Coranul. Personajul central al Bibliei, Isus fiul lui Dumnezeu se regaseste in credinta musulmana, insa numai ca un profet. Un profet al lui Dumnezeu mai mare decat cei dinaintea lui dar mai mic decat Mahomed – cel din urma si cel mai mare profet. Credinciosii musulmani cred ca problema in acest sens se regaseste la crestini care au modificat cartile Bibliei si L’au prezentat pe Isus drept fiu al lui Dumnezeu.
Dar cine este acest Mahomed? In jurul anului 570 AD Mahomed, fondatorul islamului, s’a nascut la Mecca (pe atunci orasul central al peninsulei Arabe). Aproximativ 40 de ani mai tarziu Mahomed a inceput sa predice o noua religie care a marcat schimbarea social-morala a Arabiei. Noua religie presupunea existenta unui singur Dumnezeu si faptul ca Mahomed este ultimul si deci cel mai important dintr’o seride de profeti si mesageri. Prin acesti mesageri Dumnezeu a transmis o serie de perincipii culminand cu Coranul (Qur’an) – cartea sfanta a islamului. Acesti mesageri erau oameni muritori, printre care si Moise si Isus.
De asemenea, musulmanii cred ca atat Biblia cat si Coranul au fost carti sfinte inca de la inceput. Dar, conform Coranului, cartile originale ale Bibliei au fost alterate in timp indepartandu’se de forma in care Dumnezeu o transmisese, in timp ce Coranul a ramas nealterat.
Invataturile lui Mahomed au fost intampinate cu ostilitate severa iar in anul 622 a parasit Mecca si a cautat refugiu in orasul Yathrib. Ulterior orasul a fost redenumit Medina care insemna “Orasul”
Dupa cum spuneam, este important sa vedem si sa intelegem pe ce principii se bazeaza credinta aceasta, pentru a putea in felul acesta sa stabilim o strategie corespunzatoare.
Religia musulmana are la baza un set de 5 principii numite stalpii de baza ai islamului. In cei 10 ani scursi intre sosirea la Medina si moartea sa, Mahomed a pus bazele unui stat islamic ideal. S’a ajuns la stabilirea unor indatoriri religioase esentiale pe care orice adult musulman sanatos din punct de vedere mintal trebuie sa le duca la bun sfarsit. Este vorba despre cei 5 stalpi de baza ai islamului. Acestia sunt fiecare descrisi in parte in anumite portiunui ale Coranului si se practicau inca de pe vremea in care Mahomed era in viata.
Acesti 5 stalpi sunt: credinta – crezul (shahada), rugaciunea (salat), pomana (zakat), postul (sawm) si pelerinajul (hajj).
Desi aceste practici au avut precedent in religia iudaica si cea crestina, precum si in alte religii raspandite la vremea aceea in Arabia, luate impreuna ele constituie baza islamului.
Crezul. Centrul absolut al pietatii islamice este Allah, supremul, cel care stie si cunoaste totul, cel care are putere absoluta. Allah inseamna “Dumnezeul”. Allah este cel care a facut lumea si care o sustine. Prin ascultarea poruncilor lui Allah, credinciosii isi aduc recunoastinta fata de un intelept creator si traiesc in armonie cu universul. In rugaciunile zilnice credinciosii musulmani spun: “ Marturisesc ca nu exista alt dumnezeu decat Allah iar Mahomed este profetul sau”.
Rugaciunea. Al doilea stalp al credintei islamice consta in spunerea a cinci rugaciuni fixe pe zi. Toti adultii musulmani trebui sa se roage de cinci ori pe zi precedate fiins de ritualul curatirii sau al purificarii la diferite intervale ale zilei (care se face prin spalarea cu apa). Rugaciunea trebuie facuta cu fata spre Kaaba, un altar din Mecca. De asemenea, ca rugaciune poate fi recitata pe dinafara o parte din Coran. Rugaciunile se fac in zori (fajr sau subh), la pranz (zuhr), dupa amiaza (asr), la apus (maghrib) si seara (isha).
Pomana. Aceasta obligatie religioasa este considerata o expresie a devotamentului fata de Allah. Reprezinta incercarea de a aproviziona sectroul mai sarac al societatii si reprezinta un mijloc de purifica averea si intentia de mantuire. Atat Coranul cat si traditia islamica incurajeaza puternic caritatea si aminteste mereu musulmanilor obligatia morala fata de saraci, orfani si vaduve. Exista zakat (care este o obligatie religioasa) si sadaga (care este un act caritabil voluntar). Fondurile stranse din aceste donatii se folosesc pentru saraci si cei in nevoie, pentru calatori, pentru rascumpararea de captivi, pentru cei ingropati in datorii si in orice cauza a lui Allah.
Postul. Postul este prevazut pentru luna Ramadanului, luna in care musulmanii postesc de la rasarit pana la apus. In religia musulmana, luna ramadanului este sfanta pentru ca se spune ca prima revelatie a Coranului a avut loc in aceasta luna. In aceasta luna ei nu mananca, nu beau si nu au voie sa intretina relatii sexuale. Femeile in mentruatie, calatorii si oamenii bolnavi pot face exceptie de la post dar trebuie sa recupereze zilele pierdute in alte zile. Dupa ce se inchieie postul, incepe sarbatoarea ramadanului (‘id al–fitr) care tine trei zile. Postul este cerut si in orice alta perioada a anului ca o compensatie pentru diferite ofense sau violari ale legii.
Pelerinajul. Nu este vorba de orice fel de pelerinaj, ci pelerinajul la Mecca. Fiecare musulman este dator ca macar o data in viata sa ajunga la Mecca. Acest pelerinaj trebuie facut in a 12-a luna a anului (Dhu al-Hijja). Ritualurile din timpul pelerinajului au loc in orasul Mecca si in imprejurimi. Centrul este Kaaba, o structura cubica, care conform traditiei a fost construita de profetul Ibrahim (Avraam) si fiul sau Ismail.
La acesti 5 stalpi de baza a mai fost adaugat ulterioro inca unul: jihadul. Jihadul este vazut de catre unii musulmani ca reprezentand “razboiul sfant”. Totusi, in Araba, cuvantul semnifica “a se zbate” pentru a multumi pe Allah. In religia islamica acest effort poate fi colectiv sau individual si se refera la o viata virtuasa, la ajuta alti musulmani prin caritate, educatie sau alte mijloace si a lupta pentru apararea musulmanilor. In general neislamicii se concentreaza pe acest din urma aspect al jihadului, desi majoritatea musulmanilor nu o face.
Acum, dupa ce am incercat sa obtinem o imagine de ansamblu a religiei islamice, ar trebui sa vedem cum poate Biserica Crestina sa se apropie si sa propavaduiasca adevarurile Biblice acestor oameni.
Ce este de fapt biserica? Pentru foarte multi, biserica este locul in care se duc din cand in cand sa se roage sau chiar o cladire cu o cruce in varf. Totusi, termenul original din care se trage cuvantul biserica (eklesia) se refera nu la constructia in sine ci la o adunare locala de credinciosi. Asadar, biserica nu reprezinta constructia de lemn, piatra sau orice altceva, ci la cei care folosesc aceasta cladire drept loc de intalnire pentru biserica. Am putea spune ca nu locatia este definita prin biserica, ci grupul cares e intalneste pentru slujirea lui Dumnezeu. Biserica Nou Testamentala a aparut dupa ce a avut loc inaltarea la cer a Domnului Isus. Locatia primei Biserici este Iersualimul.

Primii “membri” ai bisericii au fost ucenicii si in special cei care au cunoscut persoana sau lucrarea Domnului Isus. Ea a fost fondata de insusi Domnul Isus. Biserica a luat forma la porunca si indrumarea lui Dumnezeu, invataturile ei fiind cele care se regasesc si in pasajele Scripturii! Capul bisericii este Insusi fondatorul ei, Domnul Isus.
Spre deosebire de religia islamica in care relatia dintre Allah si credincios este cea dintre un Stapan si un rob, legatura dintre Dumnezeu si credinciosii crestini este aceea dintre un Tata intelept si iubitor si un copil care trebuie sa asculte si sa urmeze invataturile si poruncile divine. Este o relatie izvorata din dragostea lui Dumnezeu pentru oameni.
Lucrarea lui Domnului Isus este cu atat mai speciala cu cat El, Dumnezeu fiind, s’a coborat in mijlocul neamului omenesc pentru a servi ca model si pentru a plati un pret pe care nici un om nu l’ar fi putut plati vreodata. Astfel, mantuirea nu vine in urma faptelor bune si a poruncilor ascultate sau a postului, ori a pelerinajului, ci prin credinta in persoana Sa, in dragostea Sa, in lucrarea Sa, in jertfa Sa.
Totusi, desi exista diferente contrastante intre islam si crestinism (diferente care tin de modul de relationare la Dumnezeu, de perceptia persoanei si originii lui Isus Cristos, de viziune asupra lumii si a evenimentelor) ele nu trebuie explorate doar de dragul de a le scoate in evidenta. Ele trebuie, in opinia mea, interpretate cat mai intelept, explicate si puse fata in fata cu Scriptura si principiile de baza.
Atunci cand cand in biserica sunt vizitatori de religie musulmana, prezentarea Domnului Isus Cristos trebuie facuta in asa fel incat sa nu starneasca (in van de altfel) o reticenta din partea ascultatorului musulman, reticenta ce poate sa se nasca dintr’o aparenta sfidare a logicii, a ratiunii sau culturii musulmane.
Dragostea din credinta crestina, dragostea propavaduita de insusi Domnul Isus si de ucenicii Sai este un element care poate sa aiba rezultate foarte bune in evanhelizarea popoarelor musulmane. Sunt multi musulmani care raman surprinsi de conceptele de mila si de iertare si de dragoste pe care religia crestina le are.
Un punct oarecum comun intre crestinism si islamism este acela ca atat crestinismul, cat si islamismul, pune un accent foarte mare si da o importanta vadita cartii sfinte (respectiv Biblia si Coranul).
Pot spune din proprie experienta cum o atitudine deschisa poate apropia pe musulmani de noi, crestinii. In urma cu ceva vreme am participat la sarbatoarea Ramadanului, fiind invitat de niste refugiati musulmani. Faptul ca am acceptat sa merg acolo, desi era o sarbatoare straina crestinismului, l’a facut pe amicul meu sa aiba o cu totul alta atitudine fata de mine si fata de cele ce aveam sa ii zic. Interesul pentru a’i cunoaste cultura din care provine si de ce face asa sau altfel, ii fac sa se apropie, sa aiba incredere si sa poate privi cu acelasi interes cultura noastra si cele ce avem de spus in bisericile noastre.
De fapt, pentru a putea sa fim accesibili si sa ne prezentam crezul intr’un mod accesibil si inteligibil nu este nevoie sa ne prefacem sau sa devenim altii. Avem nevoie sa fim intr’adevar dupa cum ne numim: crestini! Avem nevoie sa stim ce este dragostea fata de oameni si respectul fata de cultura lor. Avem nevoie sa mergem cu increderea ca Duhul lui Dumnezeu este Acela care face lucrarea de trezire. Avem nevoie ca in bisericile noastre sa parasim viziunile obtuze si graba de a judeca pe unul sau pe altul. Avem nevoie de a intelege modul de a se adresa al altora, modul de a se imbraca al altora, modul de a relationa etc.
Vom putea sa fim intelesi mai bine daca vom reusi sa intelegem mai bine. Sa acordam atentie micilor detalii, micilor sau marilor diferente cat si micilor sau marilor asemanari. Mai cred ca este nevoie de o apropiere reala de ei. Atunci cand vin in bisericile noastre trebuie sa le acordam o atentie potrivita. Sa putem sa ii facem sa se simta intr’adevar bineveniti, ca pe niste prieteni, ca pe niste calatori pe care ii primim in casa tatalui nostru pentru ca suntem cu totii copiii creati de El, dar nici sa nu’I sufocam si sa le cream un disconfort.
Adresarea noastra, atat a membrilor de rand ai bisericii cat mai ales a celor care pastoresc biserica trebuie si iau cuvantul impartasind din Sfintele Scripturi, trebuie sa fie cat mai pe intelesul tuturor si al lor. Fara clisee si cuvinte si expresii prin care multi nu inteleg nimic, mai ales ei.
Apoi eu cred ca ei trebuie tratati ca si frati. Poate ca nu sunt inca frati in credinta dar suntem din acelasi Dumnezeu. Nevoile pe care le au fratii nostri crestini se regasesc si in randul celor musulmani. Asa cum putem depune eforturi pentru ajutorarea fratilor in credinta aflati in nevoie cred ca putem sa’I ajutam la nevoie si pe cei pe care ii stim si sunt musulmani.
Servicii de partasie din cuvantul lui Dumnezeu pot avea loc special pentru astfel de invitati. Prin discutarea principiilor de baza din cele doua religii se poate ajunge la o relatie omeneasca si mai tarziu poate la conducerea lor catre Cristos. Atata timp cat vom avea o atitudine pozitiva, o dragoste sincera fata de ei, atata timp cat vom reusi sa le prezentam adevarul biblic clar, cred ca ei pot deveni crestini minunati. Din cei musulmani pe care i’am intalnit si am avut ocazia sa discut, cei mai multi manifestau un interes vadit si un respect deosebit pentru Dumnezeu. Erau in cautarea unei paci interioare. Aceasta pace numai impacarea cu Dumnezeu prin Isus Cristos o poate aduce. Daca vom spune aceste cuvinte intr’un mod neintelept riscam sa’i indepartam. Dar daca vom cere intelepciune de la Dumnezeu si vom sti sa vorbim cu dragoste, cred ca ii putem castiga pentru Domnul, ii putem castiga ca frati in credinta.
Dupa caum am mai spus si cateva randuri mai sus, noi trebuie sa fim ceea ce ne numic ca suntem. Trebuie sa fim crestini, trebuie sa ne purtam ca niste urmasi ai lui Cristos. Cristos insusi ne’a dat porunca de a raspandi evanghelia. Cristos ne’a invatat cum sa ne purtam unii cu altii si sa ne iubim asa cume ne’a iubit El!
Serviciile bisericii intra de fapt in datoria noastra, a oamenilor. Si intr’un fel in datoria fiecaruia dintre noi. Avem la indemana dragostea si rugaciunea. Taria si puterea unui Dumnezeu care ne iubeste este de partea noastra. Amin!



Surse: Biblia
RICK WARREN - BISERICA O PASIUNE, O VIZIUNE
Microsoft® Encarta® Encyclopedia 2000. © 1993-1999 Microsoft
WWW