De câte ori ne gândim, oare, la cel iubit mai mult decât la noi înșine?

De câte ori ne pasă de gândurile și sentimentele celuilalt mai mult decât de ale noastre?

De câte ori ne pasă de cel aflat în impas, deși nu l-am văzut niciodată, dar, cu toate astea, i-am putea da o mână de ajutor care, poate, i-ar salva viața...?

De câte ori apăram natura, gândindu-ne că astfel păstrăm frumusețea, șansa la viața, apărându-ne pe noi înșine, dar și pe ceilalți de marile calamități?

De câte ori facem un gest benevol, din inimă, fără să ne gândim la... o posibilă recompensă, fie ea și din partea lui D-zeu?

De câte ori ocrotim iubirea pentru ea însăși, pentru că iubim cu toată ființa, și nu pentru că ne e teamă de singurătăți și de lipsuri de tot felul...?

De câte ori mergem până la capăt, fără să ne fie teamă de noi înșine, de ceilalți, de eșec și de ... gura lumii?

De câte ori o luăm de la capăt după ce am...căzut?

De câte ori recunoaștem un adevăr care nu ne convine?

De câte ori ne gândim că un sincer „Iartă-mă” ar putea salva ceea ce părea definitiv pierdut?

De câte ori avem tăria de a îndrepta o greșeală, chiar dacă nouă... ni se pare prea tărziu și mai degrabă am ... fugi de ea?

De câtre ori vrem să facem mai mult pentru alții, din iubire pentru ei, decât pentru noi înșine?

De câte ori ne privim în oglindă fără a descoperi imediat ceva... care să ne doară? De câte ori... îndreptăm apoi, cu curaj, ceea ce am descoperit?

De câte ori zâmbim... spunând „Și mâine e o zi! Și va fi mult mai bună!”?

.........

București, 4 AUG. 2008, 11:31

..........


P. S. Eu as spune de prea putine ori... Voi ce parere aveti? O astept cu drag si interes!

Sa aveti o zi buna si... plina de iubire. Fie ca o daruiti, fie ca o (si) primiti...