agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 5837 .



Goethe, vizionarul, alトフuri de Schiller, reflexivul
essay [ ]
(conferinネ崙 ネ嬖nutト de Rudolf Steiner la Dornach テョn 9 Aprilie 1922)

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Rudolf_Steiner ]

2006-10-07  | [This text should be read in romana]    |  Submited by Daniel



Printre cele mai frumoase flori ale vieネ嬖i spirituale omeneネ冲i se numトビト ネ冓 ceea ce au reuネ冓t sト clトヅeascト テョmpreunト Schiller ネ冓 Goethe テョn perioada prieteniei ce i-a legat. Aceastト legトフurト a fost テョnsト posibilト doar テョn mトピura テョn care cele douト spirite au reuネ冓t sト depトκ册ascト anumite dificultトκ嬖 ce diferenネ嬖au sufletele lor. Regトピim aceste dificultトκ嬖 atunci cテ「nd ne oprim asupra unei discuネ嬖i relatate de Goethe, pe care cei doi au purtat-o cテ「ndva plecテ「nd テョmpreunト de la o conferinネ崙 cu privire la regnul vegetal care tocmai avusese loc テョn cadrul Societトκ嬖i Cercetトフorilor Naturii din Jena. Schiller considera cト acea conferinネ崙 era nesatisfトツトフoare, pe motiv cト テョn cadrul acesteia formele particulare ale plantelor erau pur ネ冓 simplu prezentate una alトフuri de cealaltト, fトビト ca テョn aceastト abordare sト se テョntrezトビeascト mトツar vreun raport lトブntric テョntre ele.

Goethe i-a rトピpuns cト テョn felul テョn care concepea el planta originarト exista totuネ冓 un asemenea raport lトブntric, ネ冓 cト aceasta conネ嬖nea de fapt ceea ce vieネ孛ieネ冲e de altfel ca esenネ崙 テョn fiecare din plantele individuale. Aceastト 窶柝lantト originarト窶 nu era identicト cu o plantト particularト oarecare; dar fiecare dintre acestea テョn parte nu putea fi cu adevトビat テョnネ嫺leasト decテ「t plecテ「nd de la un model originar ce stトフea de fapt la baza テョntregului regn vegetal. Goethe a prezentat apoi テョn cテ「teva cuvinte テョn faネ嫗 lui Schiller acest model originar. Acesta テョnsト a replicat: aceasta nu este o experienネ崙, ci o idee. Goethe a insistat la rテ「ndu-i テョnsト asupra faptului cト pentru el o asemenea idee era テョn acelaネ冓 timp ネ冓 o experienネ崙, un rezultat al observaネ嬖ei, ネ冓 cト, dacト cineva voia sト numeascト aceastト experienネ崙 o idee, el vedea aceastト idee cu proprii lui ochi. Pornind de la descrierea pe care Goethe o face acestei discuネ嬖i putem deduce cト la momentul respectiv cei doi nu reuネ冓serト テョncト sト ajungト la un punct de vedere comun.

Goethe se simネ嫺a テョndreptトκ嬖t sト considere ceea ce テョネ冓 formase ca idei テョn raport cu realitトκ嬖le din naturト drept un rezultat direct al observaネ嬖ei, aネ兮 cum ai face acest lucru テョn raport cu culoarea roネ冓e a unui trandafir. Pentru el, ネ冲iinネ嫗 era ceva pトフruns de spirit, ネ冓 テョn acelaネ冓 timp un rezultat al observaネ嬖ei de ordin obiectiv. Schiller nu se putea テョmpトツa cu o asemenea abordare. Pentru el era limpede cト omul trebuie mai テョntテ「i sト テョネ冓 formeze mai テョntテ「i singur ideile, dacト voia sト poate generaliza anumite concluzii particulare la care ajungi pornind de la anumite observaネ嬖i de ordin concret. Goethe se simネ嫺a stテ「nd テョn mijlocul naturii テョn raport cu fondul lui spiritual, テョn vreme ce Schiller se simネ嫺a テョn raport cu acest fond テョn afara naturii.

Cine urmトビeネ冲e テョn schimbul de scrisori dintre Schiller ネ冓 Goethe evoluネ嬖a prieteniei lor, poate afla cum aceasta se aprofundeazト din ce テョn ce mai mult prin aceea cト Schiller テョネ冓 gトピeネ冲e propriile repere din ce テョn ce mai mult テョn modul goethean de a vedea lucrurile. Ajunge astfel pテ「nト テョn punctul テョn care recunoaネ冲e domnia obiectivト a spiritului テョn creaネ嬖ile naturii, lucru ce pentru Goethe era テョntr-un fel de la sine テョnネ嫺les de la bun テョnceput. Am putea spune cト cea ce l-a diferenネ嬖at la テョnceput pe Schiller de Goethe era convingerea celui dintテ「i cト omul se aflト cumva テョn afara naturii, ネ冓 cト atunci cテ「nd emite judecトκ嬖 asupra naturii ar adトブga ceva acesteia. Goethe テョn schimb nu a avut nicicテ「nd neclaritトκ嬖 cu privire la faptul cト テョn om natura テョネ冓 exprimト de fapt propria fiinネ崙 ca ネ冓 conネ嬖nut spiritual, cu condiネ嬖a ca omul sト se raporteze テョn mod corect la ea.

Pentru Goethe fiinネ嫗 naturii trトナeネ冲e テョn om ca ネ冓 cunoaネ冲ere. Iar cunoaネ冲erea umanト este pentru el o revelaネ嬖e a fiinネ嫺i naturii. Procesul cunoaネ冲erii nu este pentru Goethe o simplト reflectare formalト a esenネ嫺i ascunse テョn naturト, ci revelarea realト a ceva ce fトビト intervenネ嬖a spiritului uman nici mトツar nu ar exista テョn naturト. Cu toate acestea, pentru el spiritul este conネ嬖nutul テョnsuネ冓 al naturii, pentru cト el テョnネ嫺lege cunoaネ冲erea ca pe o cufundare a sufletului omenesc テョn naturト. La テョnceput Schiller nu a putut gトピi puncte comune テョntre acest mod de a vedea lucrurile ネ冓 kantianismul lui. Pe de altト parte, テョネ冓 テョnsuネ冓se realmente acest kantianism; Goethe テョn schimb nu a gトピit nicicテ「nd テョn perspectiva kantianト ceva care sト fi corespuns mトツar aproximativ propriei sale reprezentトビi.

テ始 simネ嬖rea specificト creaネ嬖ilor artistice goetheene Schiller se gトピea mereu テョn afara propriei sale concepネ嬖i, apropiindu-se astfel tot mai mult de Goethe. テ始 ale sale Scrisori despre educaネ嬖a esteticト a omului se poate テョntrezトビi strトヅania lui Schiller de a テョnネ嫺lege deplin trトナrea artisticト テョn sens goethean. El ajunge astfel, dupト ce テョネ冓 schimbト propriul mod de gテ「ndire テョn aceastト direcネ嬖e, sト recunoascト テョn trトナrea artisticト a lumii singura stare sufleteascト umanト テョn cadrul cトビeia poネ嬖 fi cu adevトビat om, テョn sensul deplin al cuvテ「ntului. ネ亙 astfel, ネ冲iinネ嫗 a devenit pentru el un mod de trトナre a lumii テョn cadrul cトビuia omul nu se putea revela テョn テョntreaga sa fiinネ崙.

Pe de altト parte, Goethe テョネ冓 dorea o ネ冲iinネ崙 care sト poatト la rテ「ndu-i aduce テョn felul ei fiinネ嫗 omeneascト la o exprimare plenarト, aネ兮 cum o fトツea arta テョntr-al ei. Schiller a trebuit sト facト eforturi serioase pentru a ajunge la un asemenea mod de reprezentare. A fトツut テョnsト acest lucru; ネ冓 テョn acest fel comuniunea lui sufleteascト cu Goethe a fost テョn sfテ「rネ冓t aネ册zatト pe fトトaネ冰l potrivit. テ始 ce-l priveネ冲e pe Goethe, acesta s-a apropiat de Schiller prin aceea cト cel din urmト i-a oferit fundamentarea conceptualト a propriului sトブ mod reflexiv de a fi. Singur, Goethe nu ar fi ajuns la aceasta, pentru cト テョnaintea de stabilirea legトフurii prieteniei lor trトナa テョn interiorul acesteia ca テョn ceva de la sine テョnネ嫺les, ce nu テョi apトビuse テョn planul conネ冲iinネ嫺i drept o problemト. Schiller a テョmbogトκ嬖t sufletul lui Goethe prin aceea cト i-a arトフat cum acesta poate deveni o enigmト conネ冲ientト pentru sine テョnsuネ冓 ネ冓 cum poate cトブta o soluネ嬖e pentru aceasta.

Tot Schiller a fost cel care i-a dat lui Goethe imboldul de a-ネ冓 continua munca la Faust. Prologul テョn cer s-a nトピcut テョn mod indiscutabil テョn urma acestui imbold. Dacト comparトノ Prologul cu o scenト mai veche, テョn care Faust se desparte de spiritul macro-cosmosului ネ冓 se テョntoarce spre cel al pトノテ「ntului, putem observa diferenネ嫗 de concepネ嬖e テョn ce-l priveネ冲e pe Goethe. Mai テョntテ「i, despトビネ嬖rea de conネ嬖nutul spiritual al macro-cosmosului; apoi, prezentarea テョn imagini a aceleiaネ冓. テ始 impulsul gテ「ndirii dat de Schiller se afla pentru Goethe germenul dorinネ嫺i de a prezenta テョn faネ嫗 ochiului sufletesc viaネ嫗 omului テョn fiinネ嫗 lumilor テョntr-un mod artistic. テ始ainte nu putea face acest lucru, pentru cト percepea aceastト viaネ崙 doar ca pe o simネ嬖re de la sine テョnネ嫺leasト, fトビト a o articula テョn interiorul sトブ テョn vreun fel.

Pentru posteritate aネ兮dar acest lucru va fi テョntotdeauna de o deosebitト テョnsemnトフate: faptul de a テョnvトκ嫗 sト-l priveascト pe Goethe prin ochiul sufletesc al lui Schiller; ネ冓 felul テョn care テョntr-o anumitト perioadト a vieネ嬖i sale, fiinネ嫗 lui Goethe se desfトκ冩arト pe deplin テョn urma unor impulsuri venind dinspre Schiller. テ始ネ嫺legerea piedicilor pe care cei doi au fost nevoiネ嬖 sト le depトκ册ascト pentru a se putea apropria unul de celトネalt, ca ネ冓 aceea a felului テョn care cei doi s-au completat pテ「nト la urmト constituie un impuls pentru cele mai profunde observaネ嬖i sufleteネ冲i. El pトフrunde テョnsト テョn acest fel テョn mod fundamental ネ冓 テョn problema domniei spiritului テョn cadrul evoluネ嬖ei omenirii.

(traducere din limba germanト de Daniel Stuparu)

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!