agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-10-21 | [This text should be read in romana] |
,, Noi sîntem oamenii acestui pămînt ! Noi am prins rădăcini aici , ca și codrii străvechi , noi ne-am înfrățit cu pămîntul .Ne-au bătut furtunile , dar am stat pe loc , ca să ne vină ceasul înfloririi .”
Mihail Sadoveanu Odată cu laptele mamei am primit binecuvîntarea acesui meleag mioritic , legănată fiind de lumina verbului matern cîntat la geam de pasărea măiastră .Am crescut din darul spicului , din mila ploii și a țărînei .M-am înălțat din negrul brazdei , mîngîiată de razele concrescute din galbenul tricolorului .Oare , am eu voie sa nu-mi iubesc țara? Căci , tu , Patrie , adăpostești și zbuciumul lumesc , și freamăt de crînguri , și triluri de păsări ce întregesc cupola cerească a casei părintești și a baștinei , unde graiul matern parcă răsare din pămînt și din aer , din verdețurile cîmpurilor și din șopotul molcom al izvorului . În pofida faptului că aveam doar un an , acest eveniment de mare cotitură pentru neamul nostru și-a lăsat amprente și asupra destinului meu . Proclamarea Independenței Republicii Moldova a constituit pentru poporul nostru un nou început , aducînd după sine un șir de schimbări viabile , atît în structura social- politică a țării , cît și în conștiința neamului .În sfîrșit cetățenilor li se oferise acea valoare supremă – libertatea cuvîntului , copii puteau să rotunjească prima lor literă în grafia străbunului lor, Decebal , iar țaranului i se restituise pămîntul , care de-atîta înstrăinare plîngea cu lacrimi de humă . Pe parcursul celor cinsprezece ani de independență în Republica Moldova au survenit multe schimbări spre bine în toate sferele , începînd cu structura de guvernare și terminînd cu viața culturală a țării . Apariția pluralismului politic ; trecerea la economia de piață ; reformele parvenite în domeniul mass- mediei ; decolectivizarea ; înființarea organizațiilor cu scopul protecției drepturilor omului ; micșorarea considerabilă a caselor de copii ; înființarea azilulilor pentru bătrîni ; restabilirea patrimoniului național ; descoperirea și promovarea personalităților de valoare în literatură și artă ne-a trezit din ,, somnul cel de moarte “ , oferindu-ne noi opurtunități , deschizîndu-ne noi orizonturi , astfel facilitîndu-ne , într-un cuvînt , Renașterea . Chiar daca Moldova este considerată drept cea mai săracă țară din Europa , totuși , în vizorul european , dar și cel internațional această bucată de pămînt și-a întărit imaginea , fiind privită ca un stat unde valorile democratice se situează pe un loc onorabil , cu un potential economic , turistic si cultural remarcabil . Și totuși … Oricît de frumoasă și atractivă n-ar fi natura țării noastre , oricît de acoperite cu mătasă verde ar fi luncile și văile rîurilor , oricît de strălucitoare ar fi răsăriturile de soare , ele nu pot ascunde ruinele și sărăcia satelor noastre , ele nu au cum să șteargă lacrima și tristețea ucigătoare din ochii bătrînilor lăsați în singurătate totală , ele nu pot înlocui căldura părintească pentru miile de copii a căror părinți s-au dus la munci istovitoare peste hotare . E hîdos , nu ? Dar această realitate și-a înfipt , precum o caracatiță , colții adînc , poate prea adînc pentru sensibilizarea și conștientizarea ei la nivel de atitudine și oportunitate .Tocmai din acest motiv în ecranul național mai rămîn încă multe probleme care necesită o atenție cuvenită pentru soluționarea lor cît mai grabnică , printe care : demilitarizarea și democratizarea Transnistriei , migrația masivă a populației dincolo de peste hotarele țării , traficul de ființe umane , problemele ecologice , HIV/SIDA , situația jalnică în care s-au pomenit satele noastre , corupția , birocratismul …După mine , însă , unica scăpare și mîntuire din această multitudine de probleme este integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană . Suntem conștienți de faptul că mai bine de un deceniu societatea civilă din țara noastră este mereu frămîntată de o idee –ideea europeană .Lansată încă la formarea statului independent , Republica Moldova , ideea europeană , care înseamnă nu altceva decît tendința de integrare în Europa , s-a răspîndit ca o veritabilă undă de șoc și a început să pună stăpînire pe mințile oamenilor , și imlantîndu-se tot mai adînc în conștiința națională , astfel încît am ajuns să fim dominați total de această idee .În zilele noastre se poate afirma cu certitudine , că tendința spre o Europă Unită s-a transformat într-o adevărată mișcare politică și socială , punctual culminant al căreia l-a constituit declarația fermă a Președintelui Republicii Moldova V. Voronin din noiembrie 2003 despre orientarea politică a statului nostru spre Europa .În acest context , după unele dileme geostrategice , aspirația europeană a societății civile de la noi s-a transformat într-un consens național , iar opțiunea proeuropeană a țării noastre a devenit o prioritate politică națională . Numai că , această aspirație aparent facilă de realizat constituie pentru poporul nostru o cale lungă și nu tocmai facilă , fiindcă acolo se ajunge prin voință colectivă a fiecărei națiuni , care se obligă și își asumă responsabilitatea să respecte cu strictețe normele și legile europene .S-ar părea că cea mai cumplită frînă și slăbiciune a societății moldovenești să fie aceea că lumea noastră încă nu știe cu exactitate ce vrea , încotro s-o apuce și unde să ajungă , iar din această cauză se bate pasul pe loc , astfel Republicii Moldova lipsindu-i pînă în present o strategie de durată și un Program modern de dezvoltare , să admitem , pînă în anul 2015 . Lipsa de perspectivă și neîncrederea în ziua de mine , ca o epidemie ucigătoare , golește Moldova de tineret , de specialiști , de forță de muncă , demoralizînd-o pînă la pierderea speranței .Devine tot mai clar , că experimental tranziției noastre , nostalgiile după trecutul sovietic , pierderea orientării într-o perioadă a opțiunilor și transformărilor rapide au ars toate rezervele de timp . În acest sens n-ar trebui să fim atît de fataliști și pisimiști , odată ce esența substanțială a societății noastre , adică noi –tinerii ne arătăm disponibilitatea și entuziasmul de a îndrepta țara noastră pe calea succesului , prosperității și democrației . Anume tinerii constituie acea valoare inestimabilă fără de care o societate ar fi lipsită de sens , culoare și suflet .Odată ce statul investește în tineri , investește în viitorul acelei națiuni .Dar , constatăm cu mare regret că nici la acest capitol în republica noastră nu se înregistrează o stare din cele mai bune . E evident că tinerii au o mare nevoie de susținere și promovare , mai ales cei înzestrați cu capacități uimitoare , adică cei dotați . De exemplu , urmăream zilele trecute un material TV dedicate în exclusivitate acestei categorii de tineri . Și , nu m-a uimit absolute deloc faptul că prin argumente bine susținute și cazuri concrete s-a demonstrate că majoritatea tinerilor ce fac parte din această elită , invitați fiind sa-și continuie studiile la cele mai prestigioase Universități din SUA , Anglia , Germania , Franța etc riscă să nu se mai întoarcă acasă …Astfel , Moldova este un exportator sigur și permanent de creiere generatoare de idei în folosul țărilor capabile de a crea condiții pe potrivă pentru implimentarea lor , importînd creiere antreprenoriale , capabile de a mînui iscusit bogățiile și tezaurul nostrum național . Ne-am întrebat noi oare : De ce ? … Avem o mîndrie atît de patetică atunci cînd auzim despre succesele și beneficiile aduse omenirii de către moldovenii de pretutindeni fără ca să sensibilizăm că aceste personalități ar fi putut contribui la dezvoltarea societății noastre , ducîndu-ne faima republicii dincolo de hotarele ei , în întreaga lume . Nu condamn pe nimeni , cu atît mai mult că această perioadă de tranziție ne stopează mersul spre Europa . Oricum , sunt sigură că viitorul are nevoie de mine , de părerea mea , de implicarea mea și , în genere , de mine .Poate , din acest considerent am optat pentru dreptate și democreție .Căci , încă din leagăn am crescut cu idea că țara are nevoie de mine precum are nevoie și de VIITORUL său . Sunt extreme de mîndră că m-am născut anume pe ,, locul cel mai mic pe hartă “ dintre ,, cele două ape “ . Am avut fericirea de a moșteni din moși strămoși o comoară fără de preț , și anume , limba română , deaceea fiecare din noi manifestăm un adevărat respect și o adîncă recunoștință față de neamul de viță nobilă și limba lui de o frumusețe dumnezeiască ; poporul roman și limba română . Or ,acest ,, picior de plai “ dintre Prut și Nistru a dat și el culturii europene , dar și mondiale pe Eugen Coșieru și Ion Druță , Maria Bieșu și Eugen Doga , Alexe Mateevici și Constantin Stere , Vasile Romanciuc și Grigore Vieru , Ion Ungureanu și Emil Loteanu , Igor Vieru și Nicolae Tonitza , Mihai Potîrniche și Mihai Vengher ,Olga Ciolacu și Nina Crulicovschi , Spiridon Vangheli și Aurel Ciocanu , Matcovschi și Deleanu ... Recent într-o conferință de presă președintele Republicii Moldova , Vladimir Voronin , a remarcat faptul că anul trecut în comparație cu anii precedenți s-a mărit considerabil numărul nou-născuților .Iar asta ar îănsemna că societatea noastră dă lăstari noi , înflorește , adică renaște . Ar putea fi un crez sau poate un ideal pentru Cetățenii noștri care nu sunt nepăsători la prezentul și viitorul țării și care vor să trăiască într-o țară liberă , democrată și prosperă . Să ne mobilizăm eforturile în cauza pentru care pledăm , neignorînd înțelepciunea și justețea dictonului popular ,, unde-i unul nu-i putere , unde-s doi puterea crește ...” Să mai parcurgem odată cu gîndul și sufletul aceste brazde sfinte impregnate cu sîngele strămoșilor noștri ; să slăvim statornicia codrilor seculari din inima Moldovei ; să mai trecem pragul casei părintelui nostru spiritual Alexe de la Zaim ; să aducem elogiu plaiului ; să ne venerăm părinții ... și-atunci , involunar , buzele noastre vor scăpa nemuritorul Crez a lui Nicolae Dabija și a neamului nostru ,, Cît trăim pe-acest pămînt / Mai există ceva sfînt ...” . |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy