agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1971 .



Interogトビi preliminare la o geometrie a absurdului
essay [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [brandenfeld ]

2007-01-05  | [This text should be read in romana]    | 



Interogトビi preliminare la o geometrie a absurdului la Bulgakov

Sト テョncepem cu titlul. Acesta poate fi divizat テョn douト sfere analitice: cea a 窶枴nterogトビilor preliminare窶 ネ冓 cea a 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶. Prin urmare, cテ「nd citim 窶枴nterogトビi preliminare la o geometrie a absurdului la Bulgakov窶 fragmentトノ, poate fトビト sト vrem, semantica titlului テョntr-o semanticト a 窶枴nterogトビilor preliminare窶 ネ冓 o semanticト a 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶. Dar cum se face cト semantica 窶枴nterogトビilor preliminare窶 conteazト mai puネ嬖n テョn semantica titlului decテ「t semantica 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶? Cum se face cト ceea ce explicト 窶 窶枴nterogトビile窶 noastre 窶柝reliminare窶 窶 conteazト mai puネ嬖n decテ「t explicatul 窶 窶枷eometria absurdului la Bulgakov窶? Cred cト, aici, avem de-a face cu o situaネ嬖e clasicト テョn gテ「ndirea umanト: superioritatea produsului faネ崙 de instrumentul care-l produce. Pur ネ冓 simplu nu poネ嬖 spune cト dalta lui Fidias ar trebui sト conteze mai mult decテ「t sculptura acestuia, cトツi oricine poate ネ嬖ne テョn mテ「nト o daltト, fie ネ冓 una ca a lui Fidias, dar nu oricine poate crea o Athena Promachos! Dar cu toate acestea, o astfel de situaネ嬖e defavorizeazト 窶枴nterogトビile窶 noastre 窶柝reliminare窶. ネ亙 aceasta pentru cト 窶枴nterogトビile窶 noastre 窶柝reliminare窶 nu sunt o daltト de-a lui Fidias, ce lucreazト テョntr-un anumit material ネ冓 urmeazト テョntocmai, ca un instrument fidel テョn mテ「inile unui artist, intenネ嬖ile acestuia. Nu, 窶枴nterogトビile窶 noastre 窶柝reliminare窶 nu se supun unei semantici a 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶, ci o fac accesibilト, o scot din hトブl arbitrarului, aネ兮 cum Orfeu o scotea odinioarト pe frumoasa Euridice din neant. 窶曵nterogトビile窶 noastre 窶柝reliminare窶 nu constituie un simplu instrument テョn dezvトネuirea semanticii 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶, ci mobilul テョn sine al 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶, deschiderea intenネ嬖onalト a semanticii acesteia. E ca ネ冓 cum aceste 窶枴nterogトビi preliminare窶 ar selecta din toatト semantica 窶枷eometriei absurdului la Bulgakov窶 anume acel fragment semantic, la care se limiteazト autorul, limitト ce nu テョnseamnト nicidecum forネ嫗re a limitトビii, ci limitare necesarト, indispensabilト unui demers uman; or, ce sens ar mai avea ceva nelimitat, ceva ce merge mテ「nト de mテ「nト cu Infinitul? Dar, mai este ceva: termenul de 窶柝reliminar窶 din 窶枴nterogトビi preliminare窶 nu テョnseamnト doar ceva 窶柝realabil窶, ce-ar trebui sト pregトフeascト ceva, ci poziネ嬖a umanト テョn faネ嫗 unei 窶枷eometrii a absurdului窶, poziネ嬖e ce nu poate fi decテ「t una prealabilト, anticipativト ネ冓 niciodatト una finalト. ネ亙 odatト clarificatト aceastト dilemト iniネ嬖alト a titlului 窶 dilemト ce テョnsoネ嫺ネ冲e practic orice lucrトフurト umanト; cトツi, titlul nostru nu este decテ「t formularea unei 窶柩ibertトκ嬖 de-a institui limite窶 , indispensabilele noastre limite 窶 sト ne oprim la explicatul テョn cauzト 窶 la 窶枷eometria absurdului la Bulgakov窶. Explicatul nostru conネ嬖ne trei termeni de referinネ崙: geometrie, absurd ネ冓 Bulgakov. Dacト prin 窶曖ulgakov窶 テョnネ嫺legem clar cト este vorba despre celebrul autor al 窶朞aestrului ネ冓 Margaritei窶(テョncheind definitiv interogarea privitoare la semantica acestui termen), テョn cazul 窶枷eometriei窶 ネ冓 窶杪bsurdului窶 problema semanticii acestora rトノテ「ne テョncト deschisト. Dar ネ冓 テョn cazul 窶枷eometriei窶 situaネ嬖a e destul de simplト. Desigur, prin 窶枷eometrie窶 nu putem テョnネ嫺lege o ramurト a matematicii care se ocupト de studiul formei ネ冓 proprietトκ嬖lor anumitor corpuri(figuri) テョntr-un spaネ嬖u(plan) care le conネ嬖ne, cum o gトピim テョn 窶昿lementele窶 lui Euclid. テ始sト, principial 窶枷eometria窶 din 窶枷eometria absurdului la Bulgakov窶 テョネ冓 pトピtreazト acelaネ冓 statut ca ネ冓 テョn sintagma 窶枷eometria planului窶 sau テョn 窶枷eometria spaネ嬖ului窶 窶 binecunoscutele expresii euclidiene 窶 ネ冓 anume de a denota o ネ冲iinネ崙(sau, pテ「nト la urmト, o simplト viziune ) care depinde de existenネ嫗 unui mediu care-i conネ嬖ne obiectele studiate; 窶枷eometria planului窶 depinde de existenネ嫗 unui 窶柝lan窶, 窶枷eometria spaネ嬖ului窶 de existenネ嫗 unui 窶枹paネ嬖u窶 ネ冓, prin analogie, 窶枷eometria absurdului窶 ar trebui sト depindト de existenネ嫗 unui absurd. ネ亙 toate aceste noネ嬖uni de 窶柝lan窶, 窶枹paネ嬖u窶 au テョn cadrul 窶枷eometriei窶 , ce depinde de ele, un caracter universal, de nedepトκ冓t, axiomatic; テョn 窶枷eometria planului窶 nu poネ嬖 ieネ冓 din 窶柝lan窶, pentru cト acesta conネ嬖ne totul, iar dacト ai ieネ冓 din 窶柝lan窶 nu ai mai putea vorbi despre o 窶枷eometrie a planului窶; la fel se テョntテ「mplト ネ冓 テョn cazul 窶枷eometriei spaネ嬖ului窶. Dar se テョntテ「mplト acelaネ冓 lucru ネ冓 テョn cazul 窶枷eometriei absurdului窶? Dacト termenul de 窶枷eometrie窶 trimite spre posibilitatea existenネ嫺i unui mediu, de care sト depindト aceasta(ネ冓 respectiv, obiectele studiate de aceasta ), 窶杪bsurdul窶 stabileネ冲e natura obiectelor, ce urmeazト a fi studiate ネ冓 natura limitトビilor, ce urmeazト a fi administrate acestora. Prin urmare, dacト vom テョnネ嫺lege noネ嬖unea de 窶杪bsurd窶 vom テョnネ嫺lege ネ冓 ce テョnseamnト 窶枷eometria absurdului la Bulgakov窶. テ始sト, aceastト problemト e mai mult de principiu, o chestiune de atitudine umanト ネ冓 de fundament volitiv. Iatト de ce, ar fi banal sト ne interogトノ cu privire la 窶枋e este absurdul窶 , cトツi asta ar テョnsemna sト-l considerトノ o anumitト fiinネ嫗re independentト oarecum de alte fiinネ崙ビi, ieネ冓tト din 窶枹fera de activitate窶 a altor fiinネ崙ビi; or, existenネ嬖aliネ冲ii ne テョnvaネ崙 cト absurdul existト doar pentru om, deci nu este o fiinネ嫗re independentト de cea a omului; mai mult chiar, de fiinネ嫗rea omului depinde posibilitatea unei fiinネ崙ビi a absurdului. Dacト omul existト, adicト este simplu-prezent, atunci ネ冓 absurdul existト, ca un fel de nimb ciudat ce-l テョnsoネ嫺ネ冲e, fトビト テョnsト sト-l テョmpovトビeze cu vreo proprietate ieネ冓tト din comun sau cu vreo caracteristicト fantascト; absurdul e participantul neutru, originarul imperceptibil, activistul inefabil. テ始tr-un fel, omul existト テョn absurd, la fel cum figurile existト テョn plan sau corpurile existト テョn spaネ嬖u; de aici, ネ冓 existenネ嫗 umanト e absurdト, テョn sensul imposibilei justificトビi a acesteia, テョn sensul aberanネ嫺i acesteia, pentru cト omul se aflト テョn absurd, nu conネ嬖ne absurdul, ci este conネ嬖nutul acestuia ネ冓 ca orice conネ嬖nut trebuie sト se supunト semnificaネ嬖ei celui ce-l conネ嬖ne; aネ兮 cum ネ冓 figurile, aflate テョn plan, au o existenネ崙 planト, adicト au o existenネ崙 determinatト de ceea ce テョnseamnト planul, de semnificantul planului. Dacト absurdul テョnseamnト aberanネ崙, elucubranネ崙 sau iraネ嬖onalism, atunci ネ冓 existenネ嫗 noastrト va fi una aberantト sau elucubrantト 窶 doar suntem conネ嬖nuネ嬖 テョn 窶杪bsurd窶 ネ冓 trebuie sト ne conformトノ semnificaネ嬖ei pe care acesta o aruncト asupra noastrト. ネ亙 dacト nu ar fi 窶杪bsurdul窶 care ne conネ嬖ne ar fi un altceva, o altト noネ嬖une(o altト artificialitate!) care ar semnifica, テョn linii generale, acelaネ冓 lucru: suntem テョnchiネ冓 テョn ceva aberant, inexplicabil, テョntr-o limitト ce-ネ冓 rezervト dreptul de-a ne 窶枴nstitui alte limite窶, iar acest aberant nu e decテ「t un soi de idealism inconsecvent テョmpins la extrem(cum e 窶柝lanul窶 sau 窶枹paネ嬖ul窶 テョn 窶枷eometrie窶; or, pentru figurile din plan 窶柝lanul窶 nu e decテ「t ceva plan care le テョnchide, aネ兮 cum 窶杪bsurdul窶 nu e decテ「t ceva absurd care ne テョnchide 窶 o limitト despre care nu putem spune nimic, dar care ne este limitト; stranie aceastト gテ「ndire greceascト, sト transpui fトビト sト vrei テョntr-o 窶枷eometrie a planului窶 sau 窶枹paネ嬖ului窶 o 窶枷eometrie a absurdului窶 uman!). Prin urmare, semnificaネ嬖a 窶杪bsurdului窶 existト doar pe contul determinトビii fiinネ崙ビii noastre prin intermediul acestei semnificaネ嬖i; dacト ネ冲im ce テョnseamnト a fi absurd atunci vom ネ冲i ce テョnseamnト 窶杪bsurdul窶 care ne conネ嬖ne . 窶暸bsurdul窶 nu テョnseamnト ceva aberant decテ「t pentru cト acest aberant se rトピfrテ「nge asupra noastrト, capトフト o altト semnificaネ嬖e prin noi, prin ceea ce テョnネ嫺legem ca fiind absurd; or, cテ「nd spunem cト ceva este aberant nu ne gテ「ndim la faptul cト suntem テョnchiネ冓 テョn ceva aberant; absurditatea de care facem uz テョn viaネ嫗 de fiece zi nu mai este 窶杪bsurditatea窶 テョn care suntem テョnchiネ冓 sau o trimitere indirectト spre aceasta, ci determinarea acesteia de cトフre semnificaネ嬖a 窶杪bsurdului窶 テョn care suntem prinネ冓, de cトフre semnificaネ嬖a a ceea ce semnificト absurd. Aネ兮dar, 窶枷eometria absurdului窶 ar trebui sト se ocupe de analiza obiectelor ce se aflト テョn 窶杪bsurd窶 ネ冓 a proprietトκ嬖lor acestora, limitate de limita ce ネ冓-a luat dreptul de-a 窶枴nstitui窶 alte limite. 窶曩eometria absurdului窶 nu se ocupト neapトビat de ceea ce se aflト テョn aberant sau ilogic, cトツi 窶杪bsurdul窶 semnificト absurd doar pentru om, restul fiinネ崙ビilor rezumテ「ndu-se la gトピirea unui テョnlocuitor(cum se テョntテ「mplト cu figurile din 窶柝lan窶 sau 窶枹paネ嬖u窶, pentru care 窶杪bsurdul窶 semnificト plan sau spaネ嬖u, de aici, ネ冓 窶枷eometria absurdului窶, pentru o consecvenネ崙 a raネ嬖onamentului, trece テョntr-o 窶枷eometrie a planului窶 sau a 窶枹paネ嬖ului窶 ). Bref, 窶枷eometria absurdului窶 e o poziネ嬖onare umanト tipicト faネ崙 de ceea ce se aflト テョn 窶杪bsurd窶, ca limitト de nedepトκ冓t, ca limitト finalト. Sト vedem cum apare aceastト 窶枷eometrie a absurdului窶 la Bulgakov, mai precis, テョn 窶朞aestrul ネ冓 Margarita窶. Nu ne vom opri detaliat la toate aspectele 窶枷eometriei absurdului窶 テョn 窶朞aestrul ネ冓 Margarita窶 din lipsト de spaネ嬖u, テョnsト vom テョncerca sト conturトノ particularitトκ嬖le cele mai importante cテ「t se poate de exhaustiv. テ始 primul rテ「nd, 窶杪bsurdul窶, ce conネ嬖ne lumea din 窶朞aestrul ネ冓 Margarita窶, nu semnificト neapトビat absurd(テョn sensul de aberant, ilogic), ci mai mult paradox. Or, limba noastrト pトピtreazト pentru absurd o semnificaネ嬖e 窶枦in umbrト窶 窶 cea a inexistenネ嫺i sale; ceea ce e absurd nu poate exista, adicト e lipsit de o posibilitate a fiinネ崙ビii sale; dar, 窶杪bsurdul窶 nostru, ce conネ嬖ne lumea lui Bulgakov existト, poate cト nu e o fiinネ嫗re independentト, テョnsト cu certitudine putem spune cト e o fiinネ嫗re asociatト fiinネ崙ビii umane; fapt pe care Bulgakov テョl dezbate la テョnceputul romanului cu referire la existenネ嫗 lui Dumnezeu ネ冓 a Diavolului . Paradoxul, テョn schimb, e un absurd ce poate exista , chiar un absurd existent, un fel de 窶柩ogicト a ilogicului窶. Or, propoziネ嬖a 窶枋ercul are 380 de grade窶 e absurdト, テョn schimb, 窶枋lasa claselor nu este o clasト窶 (Russell) e una paradoxalト. Pテ「nト la urmト, absurdul テョncepe acolo unde se terminト paradoxul. Aネ兮dar, problema existenネ嫺i unui Dumnezeu ネ冓 a unui Diavol, la Bulgakov, e un paradox uman. Iar acest 窶杪bsurd窶 ,care conネ嬖ne lumea lui Bulgakov ネ冓 semnificト un paradox, face imposibilト o distincネ嬖e clarト テョntre realitate ネ冓 aparenネ崙; sト fie moartea lui Berlioz o realitate ネ冓 prezenネ嫗 lui Woland la Moscova o simplト aparenネ崙? ; sト fie halucinaネ嬖ile lui Bezdomnテ「ii o realitate ネ冓 cトネトフoria finalト a Maestrului o aparenネ崙? ; cine ネ冲ie!? ; cトツi, toate raネ嬖onamentele ce vizeazト distincネ嬖a dintre realitate ネ冓 aparenネ崙 テョネ嬖 au fundamentul テョntr-o oarecare certitudine, certitudine ce nu poate exista テョntr-o lume conネ嬖nutト テョn 窶杪bsurd窶, pentru cト 窶杪bsurdul窶 e singura certitudine, certitudinea elementului exterior, axiomatic, aネ兮 cum 窶柝lanul窶 e certitudinea 窶枷eometriei planului窶 ネ冓 窶枹paネ嬖ul窶 certitudinea 窶枷eometriei spaネ嬖ului窶. Imposibilitatea unei distincネ嬖i clare テョntre realitate ネ冓 aparenネ崙 テョn cadrul unei 窶枷eometrii a absurdului窶 face viaネ嫗 insuportabilト テョn lumea lui Bulgakov. Caracterul burlesc ネ冓 テョnネ册lトフor-aventuros, pe care-l comportト romanul, se datoreazト acestui insuportabil al vieネ嬖i, insuportabil al vieネ嬖i care este pastiネ兮t in extremis de venirea lui Woland(sト fie una realト sau aparentト?) ネ冓 de drama Maestrului. テ始 aceastト lume conネ嬖nutト テョn 窶杪bsurd窶, Bulgakov face テョn aネ兮 fel テョncテ「t ceea ce pトビea real(problemele sclifosite ale societトκ嬖 sovietice) sト devinト aparenネ崙, iar adevトビata realitatea sト se joace fie la un bizar bal al Satanei, fie テョntr-o urbe singuraticト de-a lui Pontius, naratト テョntru realitatea acesteia de Maestru. Aceastト schimbare de poziネ嬖e nu e decテ「t o conturare, de data aceasta secundarト, a 窶杪bsurdului窶 care semnificト un paradox; un paradox テョn care schimbarea de poziネ嬖e dintre realitate ネ冓 aparenネ崙 nu テョnseamnト schimbarea paradoxului, ci confirmarea acestuia, contradicネ嬖ei de sine pe care acesta o implicト. Depトκ冓rea paradoxului poate avea loc, テョnsト, numai prin zbor, iar 窶栩borul fantastic este ... mijlocul de a compensa existenネ嫗 unui univers real, garnisit de limite insurmontabile. Margareta trece テョn regnul vrトニitoresc, テョネ冓 depトκ册ネ冲e deci condiネ嬖a umanト, pentru cト ieネ冓rea din sistemul de limite istoric indus nu se mai poate face decテ「t pe o cale ネ兮manicト. Interesant テョnsト cト aici depトκ冓rea condiネ嬖ei umane este declanネ兮tト dintr o iniネ嬖alト nevoie de a recupera condiネ嬖a umanト pierdutト. Debutul peratologic este astfel subliminal. Saltul テョn fantastic acoperト dintr o datト depトκ冓rea a douト garnituri de limite: a unei sub limite induse istoric ネ冓 a limitei generice constitutive. Tensiunea peratologicト este astfel dublト窶 . Dar, a depトκ冓t oare Margarita, prin zborul sトブ, paradoxul? A scトパat Maestrul de 窶杪bsurdul窶 care-l conネ嬖ne? Se prea poate sau poate nu...Bulgakov, aruncテ「ndu-i, テョntr-un final, テョn 窶柧eネ冢icul azil窶, nu se pronunネ崙 cu privire la posibilitatea ieネ冓rii din 窶杪bsurd窶, ci doar sugereazト un soi de eliberare binemeritatト, eliberare ce テョnseamnト pierderea oricトビei legトフuri cu ceea ce au fost, cu ceea ce ar fi putut sト fie 窶 o amnezie terapeuticト ネ冓 consolantト. Personal, cred cト dintr-o 窶枷eometrie a absurdului窶 nu poネ嬖 ieネ冓 pur ネ冓 simplu, trテ「ntind uネ兮 cu dezinvolturト; 窶杪bsurdul窶 care ne conネ嬖ne テョnseamnト paradox sau absurd doar pentru cト suntem oameni, oameni pentru care ceea ce le depトκ册ネ冲e cunoaネ冲erea テョnseamnト fie contradicネ嬖e, fie aberanネ崙; dar, 窶杪bsurdul窶 窶枷eometriei absurdului窶 e mai mult un principiu, principiul unei limite finale care ネ冓-a luat, nu ネ冲iu de ce ネ冓 nu ネ冲iu de unde, dreptul de-a ne 窶枴nstitui alte limite窶. Sト ne resemnトノ, cトツi, pテ「nト la urmト, din acestea trトナm!




















.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!