agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-03-03 | [This text should be read in romana] |
Legトフuri
Dacト テョn epoca trecutト era doar pomenitト etnogeneza limbii romテ「ne テョn liceu, azi, テョncト din gimnaziu, se fac presiuni asupra conネ冲iinネ嫺i copiilor noネ冲ri. ネ亙 astfel toネ嬖 termenii bine selectaネ嬖 ca exemple sunt doar de origine strトナnト, de te mai テョntrebi a cui limbト o vorbim. La televizor frecvent se continuト aceeaネ冓 politicト, de a ne テョnvトκ嫗 cト limba ce o vorbim este formatト din テョmprumuturi. La fel se テョntテ「mpla ネ冓 la 1843 atunci cテ「nd Aaron Florian a spus: 窶敕始ceputul ce ai este necunoscut, numele ce porネ嬖 nu este al tトブ, nici pトノテ「ntul pe care locuieネ冲i... テョnceputul ni s-a tトトトヅuit, numele ni s-a prefトツut, drepturile ni s-au cトネcat テョn picioare numai pentru cト n-am avut conネ冲iinネ嫗 naネ嬖onalitトκ嬖i noastre, numai pentru cト n-am avut pe ce sト ne テョntemeiem ネ冓 sト ne apトビトノ drepturile.窶 Trトナm vremuri テョn care conネ冲ientizトノ la nivel planetar cト numeroase teorii ce pトビeau sigure sunt テョnlocuite cu altele, mai profunde. Oare pruncii au uitat limba milenarト a mamei lor, ネ冓 au preluat rapid limba latinト de la niネ冲e veterani nelatini cuceritori a unei pトビネ嬖 din teritoriul geto-dacilor? Aネ兮 ne sugereazト cu テョndトビトヅnicie cei care, dintr-un complex de inferioritate sau din neネ冲iinネ崙, au iniネ嬖at sau acceptat un sistem etimologic aflat テョn dezacord profund cu realitatea. Acelaネ冓 lucru テョl constata ネ冓 Robert Charroux despre strトノoネ冓i sトナ, celネ嬖i. Pテ「nト ネ冓 primul cuvテ「nt din lume, mamト, este legat de cトフre autorii DEX-ului de latinescul mamma, care テョnseamnト ネ崚「ネ崙. Ca ネ冓 cum pテ「nト la cucerirea unei pトビネ嬖 din Ardeal ネ冓 a unei pトビネ嬖 din Oltenia, populaネ嬖ile tracice, germanice, celtice ネ冓 scitice din spaネ嬖ul Carpato-Dunトビean se nトκ冲eau prin inginerie geneticト, fトビト mame. Aceastト obsesie de a cトブta cu orice preネ o etimologie se pare cト are legトフurト ネ冓 cu lipsa de credinネ崙. Polarizarea lumii a テョnceput テョn ziua テョn care Dumnezeu a spus 窶朶ト fie luminト窶. Atunci dualismul a devenit creator ネ冓 generator de progres. テ始tr-un cult monoteist existト doar テョntregul. De aici o singurト limbト, cea a lui Dumnezeu, iar celelalte sunt graiuri determinate de modul de viaネ崙 ネ冓 tradiネ嬖a comunitトκ嬖lor umane, de modul de percepere a cuvテ「ntului divin. Douト mari popoare テョnrudite cu noi ne pot oferi o datト aproximativト asupra vechimii cuvテ「ntului mumト sau mamト. Numele zeiネ嫺i Mut este rトヅトツina termenului egiptean pentru 窶枸amト窶. Aceastト zeiネ崙 ne duce テョn urmト cu peste 5.000 de ani. Conform unor savanネ嬖 acum peste 10.000 de ani un cataclism sau un conflict ideologic (dupト mine) a dus la despトビネ嬖rea populaネ嬖ilor de la Marea Neagrト. Atunci arienii au pornit spre actuala Indie. Acum mai bine de 10.000 de ani indoeuropenii rosteau cuvテ「ntul mamト テョn limba sacrト a hinduネ冓lor, sanscrita (unde pentru mamト se foloseネ冲e Mトフr, cu nominativul Mトフト). Cu aceiaネ冓 rトヅトツinト ca テョn egipteanト, MUT, se formeazト arhaicul MUMテ ネ冓 germanul MUT窶儺ER sau englezescul MOTHER. Autorii francezi remarcト: sanscritul 窶朞テサR窶 este 窶枋f. grec, alld. russe, ect.窶 Autoriii DEX-ului, poate peste douト secole vor descoperi limba sanscritト, pe care Mihai Eminescu a studiat-o テョncト de acum o sutト treizeci de ani. Atunci vor afla cト toネ嬖 europenii テョn sテ「nul familiei spun mamト astfel: テョn francezト maman, テョn englezト mam(m)a sau mammy, テョn germanト mama窶, テョn greacト mamma; numai pentru spanioli mama テョnseamnト ネ崚「ネ崙 ca ネ冓 pentru latini, care pentru mamト folosesc mater. Poate cト atunci cテ「nd teoriile etimologice se vor perfecネ嬖ona nu va mai fi necesarト nici explicaネ嬖a ridicolト de transformare a silabei gu テョn b - pentru a ieネ冓 窶柝asienネ嫗窶 faptului cト romテ「nii, provensalii ネ冓 locuitorii Sardiniei spun limba テョn loc de latinescul lingua. Limba, gras, greu sunt termeni care cofirmト vechimea ネ冓 legトフurile de rudenie cu neamuri ce azi sunt テョn extremele continentului european, dar care au avut odatト aceeaネ冓 MUMテ cu noi, cu egiptenii ネ冓 hinduネ冓i, ネ冓 aceeaネ冓 limbト care exista dinaintea Turnului lui Babel, adicト テョnainte ca oamenii sト se fトネeascト cト-l pot ajunge テョn creaネ嬖e pe テョnsuネ冓 Dumnezeu. Limba, cテ「nd este テョncトビcatト cu iubire, oferト ネ兮nsa de a fi テョnネ嫺leasト de toate nemurile; de aceea aネ vrea ca iubirea sト purifice neamul nostru de rトブl cu care unii ne テョntunecト istoria. Noi ne-am format, ca ネ冓 alネ嬖 europeni, pe fondul genetic ネ冓 lingvistic al primilor locuitori ai Europei 窶 care au vorbit indoeuropeana. Atテ「ta timp cテ「t テョn ネ嫗ra asta mai existト un copil care ridiculizeazト afirmaネ嬖ile specialiネ冲ilor, spunテ「nd 窶霸テ「nト au venit slavii, dacii n-au fトツut agriculturト, dacト plug vine din slavト?窶 テョncト n-am dispトビut. テ始cト mai putem demonstra cト ネ冓 テョn germanト existト pflug ネ冓 pfluger pentru plugar, ネ冓 テョn テョn englezト existト plough(plug), ploughman(plugar), to plough(a ara) - ca o dovadト vie a locuirii nemurilor germanice テョn spaネ嬖ul geto-dac, precum bastanii din sec.III テョHr. ネ冓 burii care au fost aliaネ嬖i lui Decebal テョn 101. Cu aproape o mie de ani テョnaintea apariネ嬖ei slavilor テョn istorie, geto-dacii aveau legトフuri cu popoare germanice despre care putem spune ne erau rude apropiate.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy