așteptând ploaia
îi așezau în jețuri ciudate
proptiți în cozi
împreunați a rugăciune
cei născuți cu capul în jos
crăpau pământul într-un dans împărtășit
la vederea securii de aur
pătrundeau acolo unde se zămislește firea
întrebându-se cum se face că deasupra e așa alb
făceau apoi un giulgiu pentru zodia rea
îl umezeau în lapte dulce cântând deasupra trifoiului
de șapte ori chipuri de cocoși băteau
sus pe clopotniță răsucindu-se
jinduind la snopul de grâu
*
cu oasele măcinate în coșul pieptului
o siluetă îngustă ronțăia dintr-un băț de alun
înzestrată cu sceptrul nebunului...