Cârcel
( klik cumetria )

Revin asupra unei Idei: omului i s-a Dat Inteligența, nu pentru a-și face Rău; inițial, prin facere de Rău față de Semen. Dar, ma rog ...

De aici vine intenția subsemnatului, în abordarea cazului care este Mona Muscă, Ministrul Culturii și Cultelor, cu implicare pozitivă a demersului.

Arta, știința ar trebui să nu constituie unelte pentru manipularea opiniei publice, dinspre aria acreditată de necesar ca arie a Spiritului, înspre scopul de grup, clică, gașcă, indiferent de natura acestora din urmă. De ce ar trebui să fie astfel? Mai întâi, pentru că nu șade frumos, și în sfârșit, pentru că nu aduc în este beneficiu simetric.

Trebuie să spun despre Mona Muscă un lucru știut pe dedesubt de abonații la show-uri - a se citi grila așa-zișilor oameni politici: îi dă cu corolarul după ureche.

Trei sunt sloganurile care au furat electoratului român cele necesare traiului decent:
a) și cu voia Dvs., Ion Iliescu,
b) nu vor mai fi generații de sacrificiu,
c) să trăiți bine!
La diligența administrației Iliescu, în locul cailor înaintași, au fost așezați în ordine: Eugen Simion, Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Doina Cornea.
La diligența administrației Constantinescu, Doinea Cornea este înlocuită cu mai tânărul Ion Cristoiu, iar Eugen Simion, după ce s-a cununat cu Academia Română, cu Zoe Petre.
La diligența administrației Băsescu, în locul mai tânărului Ion Cristoiu, este adus Emil Hurezeanu.

Constanta, așadar, o constituie perechea Andrei Pleșu și Mircea Dinescu.

Evoluția politică a acestor oameni de artă - nu se știe motivul pentru care Doina Cornea, profesor universitar, nu se mai găsește în pachetul cu cărți confecționate anume pentru intoxicarea opiniei publice - este arhicunoscută. Rămâne, indiferent cum ai dezbate subiectul, prețul pe care electoratul îl va plăti încă cinci ani de la momentul acum, de justificat de către toate partidele politice implicate sau mai puțin implicate în oricumul acesta, căruia, în specificul regional românesc i se zice “ popa prostu “ …

Pentru cultura mea generală, mă întreb așa: câtă coloană uman-adenică au cei care iși vând conceptele inimii, conceptele minții pe un fermoar simplu de alai ombilical?

Mai consider necesar să fac încă două precizări:
1) în vremea când Andrei Pleșu era Ministrul Culturii și Cultelor, în Ploiești murea de foame poetul Costin Lupu,
2) în vremea când Mona Muscă este Ministrul Culturii și Cultelor, în Ploiești, poetul Nicolae Ioan Dragu trăiește cu resturile pe care le adună de prin ghenele municipiului,
3) în țară, numărul oamenilor de artă, oamenilor de știință, inventatorilor, inovatorilor care trăiesc precar, este nelimitat.
De reținut: la Ministerul Culturii și Cultelor lucrează oameni calificați în toate celelalte profesii: de la inginer până la diplomat economist ( arta, știința nu sunt meserii ). Tot astfel stau lucrurile și în ceea ce privește așezămintele de cultură, de sub oblăduirea administrațiilor locale ( nici de sămânță nu găsești prin aceste ogrăzi exemplare de poet, de prozator, de dramaturg ) … Să mai subliniez că majoritatea celor care lucrează în cultură sunt acolo de pe vremea cuplului Ceaușescu, condamnat la Viață Veșnică tocmai de proaspătul ieșit pe ușa din dos a politichiei lăpușniene?

În sfârșit, a înțeles și Ion Iliescu cum stă termenul cârdășie față de sintagma Echilibrul Universal …

De ce, Liberalilor? De ce? …

Mai interesează pe cineva în Romania omul de artă, omul de știință, inventatorul, inovatorul ( … ) cu caracter? Nici cât negru sub unghie …

Cum ar trebui să închei aceast promo, întru a așeza pe soclu Sistemul de Valori?

Sigur că da ( … ) cu legenda: George Bacovia trimite un grupaj de poeme lui Ion Minulescu, Ministrul Culturii și Cultelor din vremea aceea. Legenda mai spune că Ministrul Ion Minulescu i-a răspuns astfel: micile Dvs. poesii m-au distrat ...

Ce ditamai cacealma și ținerea asta de minte, a posterității! …
( Oricum ai analiza revoluția culturală populară, tot lucrul brațelor rămâne ).