In verde
mirosind a iarbă
sufletul roz
zâmbind gălbui
albastru
răsfoia în grabă
culoarea
gri
a vântului...

Mov
timpul
franjurat
în alb
trecea
portocaliul
clipei
dinspre adânc
înspre
înalt
roșind
cărările
risipei...

Tu
orbul meu
de lună plină
drogat
de aprigă
lumină
în miez de da
și-n miez de nu
sclipeai
aproape
înstelat
între culori
ca un păcat...