Ce-i o lumanare?
Un drob de ceara c-un fir de ata
Ce da lumina ca un soare
Si cand ti-e draga a ta viata
De ti-e dat ea e cea dintai
Lumina ce ti-e aprinsa la capatai.
Si arde plangand indurerata
Cu lacrimi de ceara,de mama disperata.
Dupa fiul ei drag al vietii vis
Lumina ochilor ei ce acum s-a stins.
-Of!De ce ai ars asa putin?
In floarea vietii tu te-ai dus?
Si-n loc de lumina ai adus chin
Ca intunericul in ziua ce-a apus!
Cum Doamne de tocmai el s-a stins?
Cand trebuia sa ma sting eu?
Caci doar eu stiu cum l-am aprins
Dandu-i viata,sange din sangele meu
-Fiul meu, fiul meu drag si scump
Spune cum durerea voi putea ca sa-mi astup?
Cum crezi ca-ti voi putea tine lumina
Cand tu esti in cea de veci odihna?
Hai tu dulce odor,
Cu rasuflarea-ti suspine multe am sa omor.
Si din adanc de ciuda si durere
Ai aduce fericirea sa ma apere.
-Of,fiul meu,fiul meu drag si scump
Nu te duce acuma in mormant….
Mai stai,risipeste a mea teama
Copile drag, mai stai putin cu a ta mama.
Nu lasa sa jelesc la al tau mormant
Te rog fiul meu drag si scump.
Si ce-i o lumanare?
Un drob de ceara c-un fir de ata
Ce da lumina ca un soare
Precum ia si a noastra viata
Si a ei ceara se tot scurge
Pana se topeste toata si se stinge!




In memoria bunicului meu pe care-l voi pastra nemuritor in inima, sufletul si gandurile mele!