mi-au ucis amintirile
ruptă în mii de bucăți
inima defilează și acum pe străzi tricolore

când vorbeam despre mine eram altcineva
și trupul altcuiva ducea cutia cu iluzii la groapă
vedeam păpuși de ceară arzând în castele de nababi
eram în zbor invers
cu sufletele ce deschideau ușa interzisă
pentru muza adormită
între gheare de albatros
bătându-mă cu aripi până la sângele
șiroind din Cele zece mii de lucruri

o, eram gelos
când nu mai aveam ce spune
la masă cu zeii

când timpul în ruină se măsura
după sulițele învinșilor
dintr-un război mereu amânat
dinainte pierdut

și, totuși,
fericit adoarme copilul cu jucăria stricată


20 oct.2009 (h:2.48)