Mă uit în oglindă și nu mă opresc din dans. Te iau de mână și-ți prind o pasăre de umăr, dar mai ai una, a ta, oare acum o să zbori în mare? Eu zic că doar râzi, mă iei în spate și suntem deja în junglă. Multe furnici în baloane de apă prin aer stropesc din când în când în jur și scornesc tablouri din pene colorate. Umbrele aleargă pe câmp, de la un capăt la altul, dar așa-i lumea peste tot. Eu sunt rotund uneori și nu prea îmi pasă peste ce mă învârt, atâta timp cât îți tocesc colțurile. Atunci îți place să asculți povești și să mănânci înghețată de lămâie, să cauți ace și pene să repari lumea. Ãia suntem noi, un șoarece cenușiu și o pânză roșie în barcă, zburăm peste păsări să ne jucăm cu vorbe și nisip. Chiar dacă îți intră în ochi, tot vrei să descurci un ghem pe pernă și să nu mai prind momente în pereți. Cei doi bătrâni stau și mănâncă bomboane și se prostesc ca niște furnici care desenează un copil. E viață și atât vreau. Am prins niște lumină în mac și deja s-au închis toate florile, se sparg măști pe rând și plouă peste pitici. Fiecare rânjește tâmp din grădina lui, unde se pierd în teatru. Þipă uneori dar nu-i aud; atunci încerc să pescuiesc visele din galeată, mereu le pierd printre fire de nisip și de culoare. Vreau să mă urc în copac și plâng în dreapta lui ca să crească. Găsesc ochi prinși de crengi, acoperiți cu furnici de sticlă noaptea. Tu ronțăi bucata de zahăr și e prea târziu să vezi că ai ajuns la poalele lumii și-ți mănânci masca de pe suflet. Dar e frumos, așa o să poți fi pasăre și eu o să fiu biscuite. Facem apa roșie și macul îl prindem la gât și adormim într-unul din visele altora să facem unul nou din solzi și pene, pe care îl prindem într-un ochi și-l rostogolim în sus.