m-a lovit somnul șoptești cuiva
cu ochii pe jumătate închiși
și instantaneu
cuvintele îți construiesc realitatea
simți
palma grea a visului
gura plină de sânge
incendiul aprins sub frunte și
detaliile sordide ce compun
frumusețea serilor îngălbenite de căderea luminii
nu-ți mai poți fabrica acea catifea a iluziei
acea estetică a erorii
care te face să visezi liniștit
ești ușa fragilă dintre două neînțelesuri
totul e o frumusețe peste puterile tale și
tresari în alt vis
stingi țigara mă iei de mână
ascultăm ghemuiți respirația