vorbeam
cânva în esperanto
scara era înaltă
limba de foc
ardea
urcușul lin
ca un pește de apă dulce...

azi nu ne povestim nici în chinezește

zidul s-a surpat cu noi
suntem țăndări
(tu ziceai praf de stele
si singura speranța...
limba de dincolo)
îți convine
tu o știi bine deja
doar eu nu înțeleg

port vina și tot urc
tinca tinca...