agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 1743 .



Adnotトビi la romanul "Gulagul din umbra palmierilor"
personals [ ]
Mottoul ネ冓 dedicaネ嬖a romanului. Cuvテ「ntul autorului la roman. Cronicト la roman, semnatト de universitara Maria Pilchin, din Republica Moldova

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [dorarab ]

2012-04-27  | [This text should be read in romana]    | 



Mottoul romanului:

"Socialismul - glumト proastト
E-o steluネ崙 テョnroネ冓tト,
Cocoネ嫗tト - de ce oare? -
Sus, pe stema ネ崙ビii noastre."
(Parodie anonimト, din anii '50, a unei strofe
din "Stema ネ崙ビii" de Nina Cassian:
"Dar steluネ嫗 cea de sus
Oare ce-o avea de spus?
Socialismul, spune ea,
Se clトヅeネ冲e-n ネ嫗ra mea.")

Dedicaネ嬖a romanului:

Acest roman se dedicト tuturor celor care
au trトナt ネ冓 au supravieネ孛it gulagului
adus de tancurile Armatei Roネ冓i
テョn anii 1944-1945 ネ冓 care
privesc テョn urmト cu acea
indispensabilト dozト
de テョnネ嫺lepciune...

Cuvテ「ntul autorului la roman:

ネ和ptezeci ネ冓窶ヲ de ani de gulag テョn Europa

Aplicarea "proiectului" comunismului a テョnceput テョn Europa, pe 7 noiembrie 1917, テョn Rusia ネ嫗ristト ネ冓, dupト ce au fost experimentate o serie de strategii botezate "democratice", s-a sfテ「rネ冓t dezastruos - fie prin "revoluネ嬖a de catifea" din Cehoslovacia, ori sテ「ngeros, cテ「nd armata, miliネ嬖a ネ冓 gトビzile, deh, patriotice, au tras テョn mulネ嬖me, fiind nevoie pentru curmarea mトツelului de un proces rapid ネ冓 テョmpuネ冂area cuplului Ceauネ册scu, care nu テョnネ嫺legea mersul istoriei ネ冓 se テョncトパトκ嬖na sト rトノテ「nト la putere. Se considerト sfテ「rネ冓tul Gulagului - oare s-a terminat pe vecie? - pe 25 decembrie 1991, cテ「nd s-a destrトノat oficial Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, ca urmare a semnトビii declaraネ嬖ei tripartite dintre Rusia, Ucraina ネ冓 Belarus.
Un factor deosebit de important al prトッuネ冓rii テョn serie a regimurilor est-europene, de sorginte marxist-leninistト, denumitト Toamna Naネ嬖unilor, un paralelism cu "Primトプara Naネ嬖unilor" din 1848, l-a constituit Conferinネ嫗 americano-sovieticト de la Malta, din 2-3 decembrie 1989, cテ「nd Moscova a sistat acele窶ヲ "tovトビトκ册ネ冲i" intervenネ嬖i militare テョn alte state pentru "apトビarea cuceririlor proletariatului" ネ冓, astfel, oamenii au テョndrトホnit sト iasト テョn stradト pentru a cere democratizarea ネ崙ビilor lor.
Fトツテ「ndu-se abstracネ嬖e de tonele de literaturト proletcultistト, care, aネ兮 cum a declarat テョncト din 1934 Andrei Jdanov (membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice) テョn cadrul Congresului Uniunii Scriitorilor, trebuia sト fie "o reprezentare istoricト a realitトκ嬖i concrete テョn dezvoltarea ei revoluネ嬖onarト (...) テョn conformitate cu sarcina educトビii oamenilor muncii テョn spiritul socialismului", despre adevトビatele motive care au dus la declanネ兮rea revoluネ嬖ilor anti-Gulag s-au テョntocmit din 1989 テョncoace sumedenie de rapoarte, s-au umplut kilometri ネ冓 kilometri de rafturi テョn bibliotecile lumii, astfel テョncテ「t s-ar pトビea cト nu ar mai fi nimic de spus. テ始 realitate, "societatea socialistト multilateral dezvoltatト" din Romテ「nia sau de pe alte meleaguri a fost atテ「t de complexト, mecanismele de supravieネ孛ire テョn sistemele totalitare, mai ales テョn stalinism, テョn dejismul timpuriu sau テョn ceauネ冓smul tテ「rziu, au devenit atテ「t de subtile, テョncテ「t a rトノas destul teren "nedesネ嫺lenit", "du pain sur la table", pentru scriitorii de pretutindeni.
Ideea scrierii acestei cトビネ嬖 mi-a venit テョncト de pe timpul cテ「nd am acordat asistenネ崙 didacticト テョn Algeria (1982-1985) ネ冓 Maroc (1994-1997; 1998-2000), unde am avut mulネ嬖 colegi de universitate ネ冓, テョn acelaネ冓 timp, vecini de apartament, cadre didactice venite din Bulgaria, Polonia, Uniunea Sovieticト ネ冓 Ungaria. Am avut ocazia sト ascult opinii, sト cunosc mentalitトκ嬖 ale unor oameni emanaネ嬖 din Gulagul european, テョncテ「t adunarea lor テョntr-o structurト romanescト mi s-a impus parcト de la sine...
Naネ冲erea "Gulagului din umbra palmierilor" a fost grトッitト de prietenii ネ冓 cititorii mei fideli, care m-au テョntrebat nu de puネ嬖ne ori: "Pe cテ「nd un roman?"
Principala temト este comunismul テョn Europa de Est, cu bunele, dar, mai ales, cu relele lui, テョntr-oabordare テョn care am テョncercat sト evit patetismul, bazatト pe o bibliografie onestト, lipsitト de urト ori de sete de rトホbunare.
Sunt urmトビite ネ冓 aspecte legate de romテ「nism, astfel cト, nu テョntテ「mplトフor, personajele principale sunt romテ「nofone, chiar dacト ele s-au nトピcut la Moscova, Budapesta, Sofia, Varネ冩via, Praga sau Berlin.
Pentru ca lecturarea sト fie mai atractivト, テョn roman se gトピesc multe descrieri ale unor locuri, care au intrat テョn circuitele turistice naネ嬖onale ネ冓 internaネ嬖onale.
Existト o abundenネ崙 de date istorice menネ嬖onate cu acribie - an, lunト, zi - pentru cト ele influenネ嫺azト destinul tot aネ兮, ori, poate, chiar mai mult decテ「t cele 12 constelaネ嬖i ale zodiacului; de aceea, multe dintre aceste date coincid cu zilele de naネ冲ere ale personajelor. Selecネ嬖a lor este subiectivト, pentru unii un eveniment poate fi important, altora le apare absolut banal, dar, テョn general, am cトブtat sト evidenネ嬖ez aspectele majore, de mare impact asupra destinelor oamenilor, precum ネ冓 amトハunte picante, mai puネ嬖n cunoscute cititorilor nespecialiネ冲i テョn zona tematicト.
Romanul este ネ冓 o テョncercare de relatare mnemotehnicト a istoriei, cu scopul ca, pe baza unor asociaネ嬖i dirijate, sト se rememoreze anumite evenimente importante, de a nu le lトピa pradト uitトビii de cトフre cititorii テョn cトブtare doar de satisfacネ嬖i estetice.
Am examinat faptele din diferite perspective, sト surprind comicul テョn momentele cele mai tragice ネ冓 invers - eterna tragicomedie a vieネ嬖i.
Uneori, pentru a se intra mai bine テョn atmosfera locului, am utilizat locuネ嬖uni テョn limba respectivト: arabト, bulgarト, englezト, francezト, germanト, maghiarト, polonezト, rusト, spaniolト.
Personajele sunt imaginare ネ冓 orice asemトハare cu persoane reale este purト テョntテ「mplare. Numele fiecトビuia (Oprea Vinトビici, Velcea Vinトビici, Gheorghe ネtトナneanu, Sami ネtトナneanu, Iscusita Limbトκ兮n, Renテゥe Annie Cordescu, Diliuネ崙 Beleanu, Ibrahim Bin Aalim, Golda Dreyfus, Hテゥrisson Dreyfus, Hermine Dreyfus, Hテゥron Vallelejana, Hirondelle Vallelejana, Volf ネ詫imovici Vテ「soネ嫐i, Olda Konstantinova Kurceatova, Mila Vladimirovna Koroliova, Ivan Petrovici Asan, Maria Tocomerovici Asana, Petar Kaloianovici Asan, Kaloian Borilovici Asan, Mテ。tyテ。s Kテウrvin, Jテ。nos Kテウrvin, Margit Kテウrvin, Vajk Kテウrvin, Erzsテゥbet Kテウrvin, Aleksander Gテウralski, Tomasz Gテウralski, Elツソbieta Gテウralska, Jテウzef Gテウralski, Danuta Gテウralska, Maximus Acribianu, Niemaszczテェナ田ia Zamoyska, Jan Hus, Jaroslav Hus, Eva Husテ。, Nihilistus Yaya, Johann Weissmテシler, Wendel Weissmテシler, Helga Weissmテシler, Wenzel Weissmテシler, Helma Weissmテシler, Werner Weissmテシler, Taiネ Dzakiraalfil etc.) este un cognomen, care ar sugera o anumitト trトピトフurト a personalitトκ嬖i, o anumitト situaネ嬖e, un anumit context.
Am lucrat aproape doi ani la acest roman, o provocare plトツutト pentru mine, la care, ca ネ冓 la celelalte scrieri ale mele, profesiunea de credinネ崙 este o consecinネ崙 a experienネ嫺i テョn comunicare cトパトフate de-a lungul a decenii ネ冓 decenii テョn テョnvトκ崙ノテ「ntul universitar: "Omne tulit punctum qui miscuit utile dulci, lectorem delectando, periterque monendo".
Conネ冲ient fiind de complexitatea tematicii romanului, voi fi recunoscトフor oricトビei sugestii pentru realizarea unei ediネ嬖i adトブgite ネ冓 revizuite.


Cronica la roman, semnatト de universitara Maria Pilchin, din Republica Moldova:

Umbre ale GULAG-ului din noi: scriitura ca exod

Trecutul nostru totalitar e copios. Se pare cト テョncト o sutト de ani ネ冓 mai mult vom putea scrie despre el fトビト a-l epuiza.
O carte interesantト テョn acest sens este 窶曩ulagul din umbra palmierilor窶 (Iaネ冓, Editura Junimea, 2011), roman semnat de scriitorul romテ「n Doru Ciucescu.
Deネ冓 romanul contemporan se repetト テョntr-o manierト primejdioasト, a scrie azi romane e la fel de firesc ca a-ネ嬖 romanネ嫗 propria viaネ崙, propria istorie. Lectorul descoperト テョn romanul "Gulagul din umbra palmierilor" o enciclopedie naratト, o existenネ崙 povestitト, precizatト cu minuネ嬖e, un citatism argumentat テョntr-o epocト a informトビii. Romanul oferト clipe din trトナrile altora, dar autorul テョncearcト sト nu confunde faptele ネ冓 opiniile, o face cu o dexteritate ce nu poate trece neobservatト, astfel nu poネ嬖 sト nu constaネ嬖 fluenネ嫗 bunului cunoscトフor al datelor istorice care テョネ冓 propune a (re)discuta la rece trecutul.
Existenネ嫗 umanト ca o eratト, iatト ce pare sト prezinte autorul prin gulagul sトブ scriptural, prin acel "gulaネ" ideologic care ne-a marcat viaネ嫗 politicト ネ冓 economicト. Parcurgem cronica timpului auctorial, aproape un veac al incoerenネ嫺i socialiste, da acel aproape 窶柆n veac de singurトフate窶 socialistト. テ始 carte transpare o neclintitト credinネ嫗 テョn culturト ca o contrapondere ideologiei totalitare, acea obedientト maネ冓nト de produs oroare socialト, acel autism social care producea suflete servile.
Spiritul テョncトビcat de resentimente ale personajelor din roman (un romテ「n, un rus, un ungur, un cehoslovac, un bulgar, un polonez, un est-berlinez) vine din interdicネ嬖ile tiranice ale lumii socialiste, produse de o ideologie grosolanト pentru firescul existenネ嬖al al umanitトκ嬖i. Scriitura se pare sト spunト cト sensul operei se aflト テョn posteritatea ei. E ネ冓 o carte pentru nepoネ嬖, urmaネ冓. Mト regトピeam テョn momente テョn care romanul テョmi servea drept sursト de informare, pentru mine, crescutト dupト 窶90, e deja un roman istoric.
"Gulagul din umbra palmierilor" e o carte curajoasト ネ冓 vulcanicト ce vine dintr-o respiraネ嬖e a inteligenネ嫺i, a spiritului critic despre o epocト テョn care nu se prea critica, or e descris un spaネ嬖u ネ冓 un timp putrefiabil. Paginile scrise sunt ネ冓 un festin intelectual pentru cei pasionaネ嬖 de cトネトフorii. Cititorul nu va gトピi presupuneri deloc melancolice, nostalgice, nu existト nici cea mai micト テョncercare minorト de a 窶枴erta窶 trecutul, dar existト conネ冲iinネ嫗 lucidト a subiectivitトκ嬖i scripturale, cトツi istoria este o disciplinト infinitト sau nedefinitト テョn sens absolut.
Sub bolta spaネ嬖ului ネ冓 a timpului lumii arabe, "gulagul din umbra palmierilor", casa cu numトビul foarte camasutrian 69, adトパosteネ冲e niネ冲e profesori invitaネ嬖 la Casablanca din lagトビul socialist. Fiecare personaj este o lume aparte, o naネ嬖une cu destinul ei zdrobit de socialism. Apar テョn carte ネ冓 unele sclipiri erotice care sugereazト cト a te テョndrトトosti テョnseamnト a produce o mitologie privatト sau poate a te revolta テョmpotriva unui regim dictatorial.
Cititorul crescut dupト 2000 テョnネ嫺lege cト omul de ieri nu este omul de azi. Cartea poate stテ「rni o bibliotecト de polemici, mai ales テョn spaネ嬖ul basarabean cu nostalgiile ネ冓 fantomele trecutului sトブ comunistoid, povestit テョntr-o manierト curioasト テョn paginile scrise de Doru Ciucescu, care se pare cト a mers pe marqueziana formulト "a trトナ pentru a-ネ嬖 povesti viaネ嫗" (vine ネ冓 din CV-ul auctorial, Doru Ciucescu e scriitor, profesor universitar, doctor inginer, invitat la Oran, Casablanca ネ冓 テョn Germania, Italia, Franネ嫗, romテ「n vorbitor de francezト, arabト, englezト, italianト, un homo universalis, pテ「nト la urmト, care a trトナt exodul din "GULAG").

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!