noaptea asta-i mănușa neagră împletită în zodia melcului
- într-o conservă încap de mii de ori
eu strivindu-mă de mine,
de fiecare eu marinat de viu în sucul lumii mute –
care îmbracă mâna albă înmuiată în culori psihotice
povestite pe zăpada prematură a unui șase undrea